Opinie: Cauzele invaliditatii clasei politice moldovenesti
Autor: Niculae Pelina
Starea politica a Republicii Moldova este una incerta. Schimbarile
politice de pe parcursul ultimilor ani, de la independenta pana la
guvernarea actuala nu au adus bunastare si asta pentru ca nu au
inregistrat schimbari in stilul sau mai bine zis lipsa oricarui stil
politic de guvernare. Politica externa a ramas una saltareata, iar
reformele interne si cresterea economiei reale aproape inexistente.
Atentia opiniei publice a fost distrasa de la lipsa de locuri de
munca, economia instabila si slaba si un buget care se sprijina cu un
picior pe transferurile bancare de peste hotare in tara, spre asa
subiecte cum este conflictul transnistrean, numarul de vizite peste
hotare si acum planul de actiuni UE-RM pe care tot guvernul nu-l
indeplineste, conform spuselor Presedintelui Voronin.
Guvernele moldovenesti nu duc nici un proiect politic pana la
urma
Cursul de integrare europeana a Republicii Moldova declarat de
guvernarea comunista pare sa se epuizeze ca si multe alte obiective
politice moldovenesti de pana acum. Oboseala grupului de guvernare de
ideea europeana si dorinta de a o inlocui cu una mai atractiva, una
mai proasta dar mai rapida", mai usoara de implementat, mai
electorala, este observabila si este o diagnoza a purtarii
nestatornice a tuturor politicienilor post-sovietici moldoveni. Si
acest guvern comunist, ca si cele precedente, nu are rabdare sa
implementeze pana la bun sfarsit nici un proiect politic serios.
Cat de mult Presedintele n-ar critica Guvernul pentru lipsa
de implementare a planului de cooperare cu UE, pestele de la cap se
strica. Astfel, intr-un nou acces de instabilitate politica si
decizionala de la Chisinau, in august 2006 Presedintii Moldovei si
Rusiei au reinviat, din nou, prietenia frateasca" intre aceste doua
tari, dar, din pacate in detrimentul Moldovei.
Iubiri tomnatice sau cum Moldova calca din nou pe grebla
ruseasca
Anterior asemenea reveniri la prietenii de veacuri" au insemnat
pentru Moldova ca Rusia pur si simplu dorea sa smulga ceva de la
Moldova sau se pregatea de sommeturile si reuniunile ministeriale ale
UE, NATO, OSCE si CSI de sfarsit de an. Din an in an Rusia ii declara
Moldovei iubire de sfarsit de an" pentru e evita ca Moldova sa
critice in vre-un fel Rusia la acele reuniuni sau pentru a-i impune,
pe neasteptate embargouri sau blocaje. Rusia uneori facea si cativa
pasi, mai mult simbolici, pentru a-si demonstra prietenia urgent
reinnoita fata de Moldova se promiteau preturi bune la gaze sau se
retrageau un vagon-doua cu munitii din depozitele rusesti din
regiunea transnistreana, dupa care Moscova facea totul invers. In
timpul reuniunilor in cauza Rusia pe neasteptate discredita puternic
Republica Moldova sau venea cu propuneri si actiuni impotriva
intereselor RM si promisiunilor facute. Cand delegatiile moldovenesti
incercau sa intervina pe langa diplomatii si politicienii rusi
acestia se prefaceau morti in papusoi".
Comportamentul ipocrit al Rusiei fata de Moldova in termeni
ne-politici este numit tradare. Din an in an istoria se repeta.
Uneori chiar situatia se ingrosa, asa cum a fost cu Memorandumul lui
Kozak in 2003. Nici anul 2007 nu a fost o exceptie in sensul
promisiunilor si minciunilor. Moldovenii au mai calcat inca o data pe
grebla ruseasca.
Moldova vrea in Europa Moldova nu vrea in Europa
Inca inainte ca Republica Moldova sa devina tara vecina a NATO si
inca pana in acest an cand a devenit vecina UE, Occidentul si-a
demonstrat dorinta de a ne ajuta si nu a ramas indiferent greutatilor
prin care a trecut Moldova. La ultima reuniune a NATO din Riga, de la
sfarsitul anului 2006, senatorul american Luggar cu influenta pe
langa presedintele Bush, ba chiar si insusi Presedintele american au
dat promisiuni ca vor sustine democratiile noi (citeste tarile GUAM,
inclusiv Moldova) atat in problemele lor energetice, cat si in mod
concret integritatea teritoriala a Republicii Moldova.
Presedintele moldovean, insa, in loc sa asculte mesajele
puternice ale unicei superputeri mondiale a mers la Minsk, la
sommetul CSI, dupa care a facut declaratii care aratau ca lui ii este
mai important sa vanda vinuri moldovenesti Rusiei, sa le dea rusilor
voie ca Smirnov sa nu sa se simta izolat si sa permita trenurilor sa
circule prin regiunea transnistreana, sa vanda rusilor toata reteaua
moldoveneasca de distributie a gazelor in schimbul unor preturi care
oricum se vor mari, daca nu anul acesta atunci peste cativa ani.
Acum Presedintele Voronin declara de cateva luni ca
solutionarea conflictului transnistrean este foarte aproape si ca
anul 2007 este ultimul an de dezmembrare teritoriala a tarii. Aceste
declaratii au fost facute dupa cedarile facute Rusiei si dupa
vizitele si negocierile secretizate ale consilierului prezidential
Tkaciuk la Moscova. El a negociat majoritatea cedarilor moldovenesti
in schimbul unui necunoscut progres in solutionarea conflictului
transnistrean. Trebuie sa ne amintim ca tocmai consilierul Tkaciuk a
fost negociatorul si persoana care a sustinut masiv Memorandumul lui
Kozak din toamna 2003. Tot asa ca si la sfarsitul anului 2006 el din
nou negociaza cu Rusia un document pe care comentatorii politici l-au
numit Kozak 2. Tot el a fost conducatorul, neoficial, a delegatiei
moldovenesti la reuniunea anuala a OSCE de la Bruxelles din anul
acesta, unde a impins spre citire Ministrului de externe Stratan o
declaratie de deschidere de rasul lumii, iar ulterior a fost gata sa
cedeze Rusiei baza militara in Moldova, ca si in documentul Kozak in
2003. Insa, asa cum am mentionat mai sus, interesul Rusiei nu a fost
si nu este sa solutioneze acest conflict, dar sa-l prelungeasca fara
ca Moscova sa fie criticata la sfarsit de an pentru sustinere fatisa
a separatismului transnistrean si pentru inchiderea gazelor unor tari
mici precum Moldova in mijlocul iernii. Doar aroganta diplomatilor
rusi, care i-au dat peste nas domnului consilier Tkaciuk care credea
ca va fi primit cu imbratisari de ei, l-a trezit din imbatarea
puterii nelimitate. El repejor a participat la redactarea unei
declaratii de inchidere a reuniunii unde a revenit la interesele
tarii, adica a spus pe sleau ca interesul Moldovei e in Europa si
nimeni nu-si poate bate joc de tara.
Si chiar daca Rusia s-a purtat cu Moldova ca si cum ar fi
fost o partenera si nu un partener", vorba aceluiasi domn consilier,
guvernarea de la Chisinau in frunte cu acest strateg politic
prezidential Tkaciuk din nou si-au schimbat parerea. Dupa Bruxelles,
domnul consilier pleaca la Moscova sa-si ceara iertare pentru ca a
spus adevarul.
Cu o asemenea purtare bizara si nestatornica, cat de mult n-
ar vrea Occidentul sa ajute Republica Moldova, sa o aduca in familia
europeana, sa o asiste in solutionarea conflictului moldo-rus din
regiunea transnistreana, o astfel de performanta este imposibila cand
Moldova spune ca ba vrea-n Europa, ba fuge de Europa tocmai atunci
cand i se da o mana de ajutor pe aceasta cale. Oricui i-ar fi greu sa
inteleaga o astfel de purtare istericoasa si lipsita de logica.
Simptomele bolii politice moldovenesti
Purtarea nestatornica a grupului politic actual de la guvernarea din
Chisinau a provocat o intreaga serie de analize si articole despre
evolutiile politicii externe ale Republicii Moldova. Oazu Nantoi,
Igor Volnitchi, Nicu Popescu, Dumitru Manzarari scriu in decembrie
2006 ianuarie 2007 despre aceleasi evenimente din perspective
diferite. Ei ori sunt in asteptarea ultimelor evolutii ori isi
exprima ingrijorarea de actiunile puterii actuale care par sa mearga
in contradictie cu planurile de integrare europeana a tarii.
In acest sens merita de mentionat comentariul domnul Nuci
Popescu care atrage atentia factorilor de decizie ca politica externa
a Moldovei nu poate fi decisa de Transnistria si mai cu seama de Igor
Smirnov. Trebuie sa mentionez ca Popescu este cel mai aproape de
esenta problemei cand spune ca integrarea europeana a Republicii
Moldova este mai importanta decat conflictul transnistrean, pe motiv
ca integrarea europeana trebuie sa asigure in Republica Moldova ceea
ce-i lipseste demult.
Cat va exista cauza bolii simptomele nu vor disparea
Adevarul adevarat este ca analistii politici moldoveni trateaza in
analizele sale doar simptomele bolii politicii moldovenesti. Putini,
insa, au amintit publicului larg de cauzele acestei instabilitati
anormale.
Nu poti numi normala situatia in care interesele nationale
ale unei tari europene, cu partea cea mai activa a populatiei la
lucru in UE, sunt ba integrare europeana, ba infratire cu Rusia, ba
UE, ba CSI.
Intrebarea pe care noi trebuie sa ne-o punem in primul si in
primul rand este:
- De ce clasa politica moldoveneasca se poarta atat de instabil?
sau
- Care sunt CAUZELE oscilatiilor nerezonabile a clasei politice
moldovenesti?
Si respectiv daca aceste cauze au remediu.
Din pacate cauzele instabilitatii asa numitilor politicieni
fara doctrina de la Chisinau sunt recunoscute cel mai bine de popor
lupta pentru putere este lupta pentru imbogatirea personala spun
oamenii simpli. Este greu sa nu fii de acord cu o asemenea
intelepciune populara cand:
- Afli ca feciorul presedintelui a facut presiuni (NB!) prin
intermediul structurilor de stat asupra unui director de banca in
speranta ca va prelua controlul asupra acestei banci pentru a vinde-o
cu pret dublu unui investitor strain.
- Oare ne mira ca factorii de decizie folosesc structurile de stat in
scopuri personale?
- Ne intrebam de ce intelectualul cu limba romana perfecta Marian
Lupu este promotorul initiativelor nedemocratice a partidului
comunist?
- Vrem sa intelegem care este motivul ca orice guvernare de pana acum
si partidele din asa-numita opozitie actuale sunt suspectate de
legaturi financiare cu Tiraspolul si de faptul ca au bani in
businessul transnistrean?
- De ce Sangheli a transmis dosarele KGB transnistrenilor sau de ce
le-a dat pe degeaba rezervele de coniac de la Aroma?
- De unde au aparut zvonurile ca Pasat purta geamandanul cu bani de
la Smirnov pentru Lucinschi?
- Ce s-a intamplat cu ancheta in cazul presupuselor delapidari de
fonduri de catre premierul actual Tarlev pe cand acesta lucra
la Bucuria"?
- De ce spune guvernarea actuala ca vrea ca poporul nostru sa
traiasca bine in Europa, dar pe ascuns pregateste strategii rusesti,
Kozak 2 si ne vinde tara Rusiei?
Cat nu ar fi paradoxal, dar intrebarile de mai sus ar putea
da raspunsuri la instabilitatea politicii externe ale Republicii
Moldova. Atata timp cat criteriile de guvernare vor fi minciuna,
lipsa principiilor democratice si ideea ca poporul este o bidla" pe
care o poti purta cu promisiuni de pensie, dupa care sa-i bati cu
preturi care sa anihileze orice pensii sau salarii, atata timp
Republica Moldova va depinde de interesele financiare de zi a
guvernantilor, indiferent cine sunt, comunisti sau asa-numiti
democrati.
Un expert moldovean a observat intr-o convorbire privata ca
pana acum, spre fericirea poporului acestei tari, lupta politica
intre partidele politice din Moldova a avut in calitate de consecinta
secundara, nu primara, respectarea intereselor nationale. Cu alte
cuvinte, lupta politica in Moldova nu este ghidata de interesul
national, dar de interese personale sau de partid, iar interesul
national devine un produs intamplator, secundar al politicii
moldovenesti, venit sau impus de din afara. Insa cat timp Republica
Moldova va avea asemenea noroc" si de ce intrebarea comunistului
Lenin Ce-i de facut?" vine paradoxal de bine in contextul
moldovenesc?
Raspunsul este usor de intrevazut si este, asa cum mentionasem mai
sus, foarte aproape de ceea ce sugera domnul Popescu moldoveni nu
vor mai avea de ghicit pe zat de cafea ce se va intampla cu ei in
anul 2007 daca guvernul Moldovei va implementa ferm reformele
democratice interne, va gandi spre interesul tarii si nu cel de
partid sau personal financiar si va asigura o stabilitate democratica
de durata pentru Moldova, fara declaratii anti- sau pro- europene,
rusesti, ucrainene sau romanesti."
Iar aceasta nu se va intampla prin implementarea planurilor
fatarnice pro-rusesti a lui Kozak care aduc beneficii ascunse unor
anumiti lideri si persoanelor din anturajul sau, dar numai prin
implementarea planului pro-moldovenesc Moldova-UE.
Deci ramane de vazut daca politicienii moldoveni vor dori sa
puna in capul mesei interesele nationale, a oamenilor simpli, acelor
moldoveni din Europa si sa lase la o parte interesele sale personale
electorale sau financiare dubioase?
