Editorial
sumar ยป
Escrocherii romanesti atribuite Europei
Miruna MUNTEANU
-- Exista, desigur, initiative individuale, dar mai ales
"grupuri de interese". Unele dintre ele capabile sa orchestreze adevarate
campanii de popularizare a unor normative comunitare inexistente.
Zvonuri dintre cele mai nastrusnice circula pe seama "cerintelor europene". Nu
trece o zi de la Dumnezeu fara sa mai auzi o nazbatie. Ba ca nu ai voie sa-ti
ingropi mortul decat intr-un sicriu omologat, ba ca ciobanii nu mai pot sa-si
vanda branza decat intr-un perimetru de 30 de kilometri in jurul stanii. Cica
asa ne impune Uniunea Europeana! Zilele trecute, cosmeticiana mea m-a informat
ca si in privinta depilatului cu ceara birocratii de la Bruxelles au trasat
niste normative. Am crezut intai ca cineva se amuzase pe seama naivitatii ei.
Am inteles, apoi, ca lucrurile nu stateau deloc asa. Naive ar fi fost clientele
care trebuiau sa o creada si sa nu protesteze cand li s-ar fi refuzat serviciul
clasic, schimbat cu un altul - mai lesnicios si mai ieftin pentru cosmeticiana,
dar mai iritant pentru piele. "Numai asa ne da voie UE!" - a insistat
domnisoara, pe un ton categoric.
Acelasi mecanism al dezinformarii functioneaza si in domenii mai putin frivole.
Asemenea zvonuri aberante nu se nasc spontan. Si nu sunt catusi de putin
dezinteresate. Lipsa de informare este speculata abil de tot felul de "baieti
destepti", care se grabesc sa arunce in carca Uniunii Europene "reglementari"
inventate de ei. Exista, desigur, initiative individuale, dar mai ales "grupuri
de interese". Unele dintre ele capabile sa orchestreze adevarate campanii de
popularizare a unor normative comunitare inexistente. La o zi dupa ce TVR1 a
difuzat un amplu material care dezmintea zvonurile cu privire la
obligativitatea inmormantarilor "pe stil european", un post privat de
televiziune relua cu convingere aceleasi ineptii despre capela obligatorie,
dricul ecologic si raposatul biodegradabil. Miza: mai multi clienti si tarife
mai mari pentru pompele funebre. Efectul imediat: terorizarea populatiei de la
tara, "informata" ca nu isi va mai putea duce mortii la groapa, fiindca in
sate nu exista capele.
In mod straniu, autoritatile nu se grabesc deloc cu clarificarile. Nici macar
atunci cand ambiguitatea risca sa distruga vietile a mii de oameni. Si sa ne
afecteze pe toti. Atunci cand miza este foarte mare, chiar reprezentantii
statului intra in acest joc al dezinformarii. Si legifereaza masuri absurde si
iresponsabile, invocand "imperativele aderarii". Acum se incearca distrugerea
micilor producatori de branza - care asigura peste 40 la suta din piata
nationala. Ciobanilor li s-a spus ca trebuie sa-si duca oile la pasunat cu
masina, sa le taie cozile si sa le mulga numai electric. Ca stanele trebuie sa
semene cu niste clinici high-tech, perfect aseptice. Ca trebuie sa-si ia adio
de la putinele de lemn si sa le inlocuiasca imediat cu vane de inox. Dar, chiar
daca vor face toate acestea, tot nu vor avea dreptul sa-si vanda branza mai
departe de 30 de kilometri in jurul stanii. Unde n-au cui.
Ciobanilor li s-a cerut practic sa dispara. Sau sa vanda laptele neprocesat
marilor producatori, care, da, ei au voie sa ne umple galantarele cu produse
sterile, lipsite de gust, dar pline de e-uri. Autoritatile au uitat, insa, sa
le spuna oierilor ca exista o solutie simpla la problema lor: inscrierea
branzei ca produs "traditional". Caz in care, desi normele de igiena raman
stricte, nu mai este nevoie de inox si de mulgatoare electrice. Si pot vinde si
in strainatate. Peste granitele tarii, nu numai ale judetului. Daca e destul de
buna pentru Paris, telemeaua de Sibiu ar trebui sa aiba voie si in pietele
bucurestene. Chiar daca ii deranjeaza teribil pe marii producatori.
