N-ai ce sa ceri unui indoctrinat fara simtul realitatii. I-au fabricat altii o istorie si el vrea s-o impuna altora tineri. Pacat ca a ajuns sa-i conduca. Multumim de lectiile de democratura ce ni le tine fara sa i le cerem. Istoria va trimite la lada de gunoi astfel de "eroi". In ce priveste afirmatia "Desigur, putem regreta cã Moldova a fost cîndva divizatã, cã majoritatea moldovenilor au rãmas de partea cealaltã a Prutului. Dar aºa e viaþa ºi n-ai ce face." il sfatuiesc pe distinsul si vajnicul, presedinte sa nu-mi planga pe umeri ca nu-s deloc amarat ca traiesc aici fara sa am "onoarea" sa fiu condus de unu' ca el (las'ca nici cu ai mei nu mi-e rusine ;-)))) Parerea mea e ca nu trebuiesc bagati in seama; trebuie lasati sa ceara ajutor singuri. Binele nu se face cu forta.
--- Lucian Branea <[EMAIL PROTECTED]> wrote: > ---------- Forwarded message ---------- > From: felix predescu <[EMAIL PROTECTED]> > Date: Feb 25, 2007 11:36 AM > Subject: [FreeEx] Comunitatea Moldovenilor din > Romania????? > To: [EMAIL PROTECTED] > > > dragi colegi, cred ca ar trebui sa lasam de o parte > comentariile > despre lupta politica interna si sa ne intereseze > mai mult problemele > reale ale acestui stat >>>>>>>>>>> > > Agentia Informationala de Stat "MOLDPRES" > Str. Puskin nr.22, Chisinau, cod 2012, Republica > Moldova,tel:+3732 > 233428, fax:+3732 234371, e-mail:[EMAIL PROTECTED], > www.moldpres.md > 24.02.2007 > SOCIAL-POLITICE > 01588- Vladimir Voronin: "Istoria Moldovei este o > parte din moºtenirea > europeanã comunã" > /Interviu acordat de Preºedintele Republicii Moldova > Agenþiei > Informaþionale MOLDPRES/ > > Întrebare: Domnule Preºedinte, ieri, aþi avut o > întîlnire cu > conducãtorii Comunitãþii Moldovenilor din România. > Sincer vorbind, > existenþa unei comunitãþi de acest fel în România a > fost pentru mulþi > observatori moldoveni ceva cu adevãrat senzaþional. > Despre ce aþi > discutat? În ce limbã? > Rãspuns: Am discutat despre Moldova. Despre acea > Patrie comunã a > noastrã pe care am moºtenit-o de la legendarul > Dragoº ºi de la ªtefan > cel Mare. Despre cultura moldoveneascã. Despre acea > tradiþie a > statalitãþii, despre acea ºtafetã, dacã doriþi, a > statalitãþii > moldovenilor pe care o continuã actuala Republicã > Moldova. În ceea ce > priveºte limba... I-am întrebat cu toatã francheþea > pe interlocutori: > "În ce limbã vom vorbi?" "Desigur, moldoveneºte" - > au rãspuns ei. > Î.: Dar limbile sînt identice! > R.: Bineînþeles, ele sînt identice. Dar trebuie sã > recunoaºtem cã > moldovenii au dreptul sã-ºi numeascã limba aºa cum o > numesc deja de > ºase veacuri, dar nu aºa cum s-a inventat prin > cabinete savante în > secolul XIX. Moldovenii au dreptul sã-ºi numeascã > limba aºa cum au > numit-o ºi Dimitrie Cantemir, ºi Ion Neculce, ºi > autorul Imnului > nostru de Stat - Alexei Mateevici, ºi eminentul > nostru contemporan - > Ion Druþã. Dar orice moldovean vã va spune ºi mai > simplu. El vã va > spune cã limba maternã se numeºte aºa cum a numit-o > maicã-sa. Mi se > pare cã acest temei este unul destul de democratic > ºi întru totul > suficient. Filologia nu are atingere cu acest lucru. > Î.: Nu v-a uimit existenþa unei asemenea comunitãþi > în România? > R.: Pe mine m-a uimit sinceritatea acestor oameni, > curajul lor, > dorinþa lor de a restabili echitatea istoricã în > privinþa > moldovenilor, a limbii moldoveneºti ºi a istoriei > moldoveneºti în > România modernã. Cunoaºtem cu toþii destul de bine > cã în România > zilelor noastre, pînã nu demult, nu era chiar atît > de simplu sã-þi > declari pe faþã identitatea moldoveneascã. Deºi > asemenea încercãri au > existat întotdeauna. ªi în vechiul regat, ºi pe > timpurile României > socialiste, ºi în anii 90. Am putea fi ºocaþi dacã > în ultimii 150 de > ani moldovenii din România ºi-ar fi uitat statul, nu > ar mai þine minte > cum se numeºte cu adevãrat limba lor, ar fi dat > uitãrii faptele > eroilor lor, nu ºi-ar mai aminti nici de Dimitrie > Cantemir, nici de > Vasile Alecsandri, nici de Mihai Eminescu, nici de > Ion Creangã, nici > de Mihail Sadoveanu. Dar ei nu au uitat. > Î.: Ce s-a schimbat, însã, acum? > R.: Deocamdatã, nimic. Dar moldovenii din România > nutresc speranþa cã, > dupã aderarea României la Uniunea Europeanã, > problema identitãþii > etnice va deveni în aceastã þarã o problemã ce va > þine de exprimarea > voinþei cetãþenilor, dar nu o politicã impusã de > sus. La noi, în > Moldova, de exemplu, nimeni nu-l constrînge pe > nimeni sã fie în > exclusivitate moldovean. Poþi sã fii român, > ucrainean, rus. Noi nu ne > implicãm în problemele identitãþii. Aceasta este > problema cetãþenilor > înºiºi. În România, din pãcate, lista etniilor > permise în acest stat > este strict limitatã, toate minoritãþile naþionale > posibile sînt > enumerate în legislaþie. Moldovenii printre acestea > nu figureazã. ªi > aceasta, din cîte înþeleg eu, este astãzi > principalul obstacol pentru > legalizarea moldovenilor ºi a culturii lor în > România. Este vorba de > legalizarea acestui drept pentru o populaþie de > circa 10 milioane de > persoane, care locuiesc în Moldova româneascã. > Î.: Domnule Preºedinte, nu vã este teamã cã asemenea > întîlniri ar > putea sã complice relaþiile dintre România ºi > Republica Moldova? > R.: Cred cã îngrijorãrile de acest fel nu au nici un > temei. Cetãþenii > Moldovei au o atitudine foarte bunã faþã de România. > Noi nu am oferit > nici un motiv de îngrijorare. Atitudinea noastrã > faþã de vecinul din > Vest este atît de bunã ºi tolerantã, încît mulþi > dintre oficialii > noºtri trec cu vederea faptul cã limba de stat este > predatã în ºcoli > sub numele de limbã românã, iar pînã în anul trecut > istoria þãrii > noastre se numea Istoria Românilor. Noi avem case > ale limbii române ºi > ale culturii române, avem licee româneºti ºi ziare > româneºti. Nimic > asemãnãtor însã nu existã în România. Apropo, despre > aceasta am ºi > vorbit cu reprezentanþii Comunitãþii Moldovenilor. > ªi noi îi vom ajuta > în aceastã privinþã. Pentru început, vom contribui > la deschiderea unei > Case a culturii moldoveneºti. Ea ar putea fi > deschisã la Iaºi, în > vechea capitalã a Moldovei, sau poate în altã > localitate din vechiul > stat moldovenesc, importantã din punct de vedere > istoric. Cred cã > autoritãþile române ne vor > ajuta în aceastã privinþã. Cu atît mai mult cu cît > noi am acumulat > deja o foarte bunã experienþã în acest sens. ªi în > Germania, ºi în > Israel, ºi în Rusia, ºi în Ucraina noi acþionãm în > vederea deschiderii > unor asemenea centre, ce vor prezenta interes pentru > toþi moldovenii > aflaþi în afara Republicii Moldova. > Eu am acceptat propunerea conducãtorilor Comunitãþii > Moldovenilor de a > examina problema acordãrii, în regim facilitar, a > cetãþeniei noastre > moldovenilor din România. Va fi o foarte bunã > modalitate de a-i atrage > în Republica Moldova pe toþi moldovenii din România > care doresc sincer > sã ajute Statul Moldovenesc, cãrora nu le este > indiferent viitorul > acestui stat. Pe de altã parte, cetãþenia noastrã va > fi un serios > sprijin juridic pentru moldovenii români în apãrarea > identitãþii lor. > Î.: Dar Republica Moldova ar putea fi acuzatã de > revanºism statal? > R.: E puþin probabil aºa ceva. Istoria nu poate fi > supusã revizuirii. > Desigur, putem regreta cã Moldova a fost cîndva > divizatã, cã > majoritatea moldovenilor au rãmas de partea cealaltã > a Prutului. Dar > aºa e viaþa ºi n-ai ce face. Principalul e altceva - > în Europa modernã > frontierele de stat nu pot ºi nu trebuie sã fie un > obstacol pentru ca > oamenii sã-ºi manifeste propria identitate > naþionalã, pentru limitarea > posibilitãþilor lor de a-ºi pãstra ºi a-ºi dezvolta > identitatea > culturalã ºi lingvisticã. Noi colaborãm fructuos, de > exemplu, cu > Comunitatea Moldovenilor din regiunea Odesa a > Ucrainei. ªi conducerea > Ucrainei nu are nici un fel de fricþiuni în aceastã > privinþã cu > Moldova. Din contra, Ucraina se strãduieºte, la fel > de grijuliu, sã > acorde sprijin ucrainenilor din Moldova. Este o > practicã normalã ºi > absolut civilizatã. De aceea moldovenii din Moldova > româneascã nu pot > ºi nu trebuie sã fie o excepþie regretabilã în > aceastã privinþã. În > ceea ce priveºte revanºismul, þin sã > menþionez cã anume Republica Moldova solicitã > semnarea cu România a > tratatului de bazã ºi a acordului de frontierã. Nu > nouã ni se nãzãresc > fantome ale trecutului, nu noi reabilitãm numele > unor monºtri care au > exterminat în anii celui de-al doilea rãzboi mondial > sute de mii de > locuitori paºnici ai Patriei mele. > Moldova, de la Carpaþi la Marea Neagrã, este istoria > noastrã. Nu > trebuie sã folosim memoria istoricã pentru > înaintarea unor pretenþii > teritoriale. Pur ºi simplu trebuie sã cunoaºtem > istoria, cu ea putem > ºi trebuie sã ne mîndrim, ea trebuie studiatã. > Istoria Moldovei este o > parte din moºtenirea europeanã comunã. ªi a ºterge > aceastã moºtenire > din memoria noilor generaþii constituie, în cel mai > bun caz, o dovadã > de lipsã de culturã. Cred cã aceste vremuri, > ireversibil, pleacã > pentru vecie. > (c) Moldpres 2007 > > > ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor > --------------------~--> > Something is new at Yahoo! Groups. Check out the > enhanced email design. > http://us.click.yahoo.com/kOt0.A/gOaOAA/yQLSAA/RR.olB/TM > --------------------------------------------------------------------~-> > > > *** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din > impozitul pe 2006 - detalii la > http://www.doilasuta.ro *** > > > > > > > Yahoo! Groups Links > > (Yahoo! ID required) > > mailto:[EMAIL PROTECTED] > > > Una dintre marile ironii ale vieţii este că şcolile au ca obiect de activitate procesul de predare-învăţare, dar au probleme majore să înveţe una de la alta. Dacă vor descoperi vreodată cum să facă asta, viitorul le este asigurat. (Fullan 2001, 92) In tot ce-i urat si rau in jurul meu, o vina am si eu... ____________________________________________________________________________________ TV dinner still cooling? Check out "Tonight's Picks" on Yahoo! TV. http://tv.yahoo.com/
