Subject: Apel catre Parlamentul Romaniei
Date: Thu, 15 Mar 2007 12:33:31 +0100
Acum exact un an, la 10 martie 2006, a fost lansat "Apelul pt condamnarea
regimului comunist din Romania ca nelegitim si criminal". Nimeni nu credea ca
exista vreo sansa. Si totusi, pentru ca am fost uniti (750 semnatari, 45 de
ONG-uri, 2 sindicate de peste 1 milion de membri), pe 18 Dec.2006 s-a intamplat
ceea ce trebuia sa se intample cu 17 ani inainte.
Va rog sa semnati apelul ATASAT: "Catre Parlamentul Romaniei si catre
Parlamentul Uniunii Europene".
Apelul a fost lansat abia acum 12 de ore. Din acest motiv nu are decat
foarte putini semnatari.
Daca sunteti de acord va rog sa trimiteti un mesaj e-mail cu subiectul
"Semnez Apel Parl.Ro si Parl.UE", la adresa <[EMAIL PROTECTED]> si, de
siguranta si la adresa <[EMAIL PROTECTED]>
Daca sunteti de acord sa semnati, va rog sa va scrieti: prenumele, numele,
profesia/functia/titlul/pozitia, orasul, tara (daca nu e Romania). Daca in
numele dvs. exista litere diacritice, va rog sa le evidentiati.
Acest apel are nevoie de un numar cat mai mare de semnatari. Va rog sa
retransmiteti acest mesaj si prietenilor dvs., rugandu-i sa transmita prin
e-mail eventualul lor acord de a semna (prin e-mail) acest apel, si rugandu-i
sa retransmita acest mesaj catre prietenii lor.
In speranta ca datorita semnaturilor dvs, Romania se va desparti, intr-un
viitor apropiat, de urmarile regimului comunist nelegitim si criminal, astept
mesajele dvs.
Cu acesata ocazie va rog sa-mi scrieti daca sunteti de acord sa semnati
si "Apelul pentru condamnarea INTERNATIONALA a criminalitatii si
nelegitimitatii comunismului" publicat pe web-situl www.libertates.com
Va multumesc anticipat.
Cu deosebita consideratie,
al dvs Sorin Iliesiu
Cãtre Parlamentul României ºi Parlamentul Uniunii Europene
(scrisoare deschisã iniþiatã de Sorin Ilieºiu)
Preluînd concluziile Raportului elaborat de Comisia prezidenþialã pentru
analiza dictaturii comuniste din România, în ziua de 18 decembrie 2006,
Preºedintele þãrii a condamnat oficial regimul comunist, declarîndu-l nelegitim
ºi criminal. Aceastã condamnare a fost fãcutã ºi în spiritul Rezoluþiei nr.
1481 a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006.
România a fost primul dintre fostele state comuniste în care crimele
regimului comunist au fost condamnate în baza unui asemenea raport. Considerãm
cã, indiferent de criticile ce pot fi aduse Raportului, nici un român de bunã
credinþã nu poate contesta justeþea unei asemenea condamnãri. Cu toate acestea,
împotriva evidenþei acestor crime, la data de 18 decembrie 2006, s-a încercat
tocmai în Parlamentul României împiedicarea condamnãrii crimelor comunismului.
Reamintim cã, în vreme ce în toate celelalte þãri comuniste din Europa cãderea
comunismului s-a produs fãrã înregistrarea de victime, în România prãbuºirea
dictaturii comuniste s-a soldat cu peste 1.100 de morþi ºi peste 3.300 de
rãniþi. Printre cei cercetaþi de Justiþie ca responsabili ai acestui masacru se
aflã personalitãþi publice ºi politice, unele prezente chiar în Parlamentul
României.
Tentativa de împiedicare a condamnãrii oficiale a crimelor comunismului,
încercatã la 17 ani de la cãderea oficialã a acesteia, confirmã faptul cã, în
decembrie 1989, flagelul comunist nu a fost învins decât parþial.
Având în vedere cã actuala crizã politicã din România a fost declanºatã
imediat dupã condamnarea oficialã a crimelor comunismului de cãtre ºeful
statului, considerãm cã ea reprezintã o încercare a trei partide parlamentare
(PSD, PRM ºi PC) de a bloca urmãrilor fireºti ale condamnãrii crimelor
dictaturii comuniste.
Condamnarea crimelor regimului comunist va fi deplinã doar atunci când
recomandãrile Raportului vor deveni o realitate de care România are atât de
multã nevoie. Parlamentul are datoria moralã de a face posibilã aceastã
realitate.
În acest sens, solicitãm Parlamentului României urmãtoarele:
1. Adoptarea, cât mai curând posibil, a legilor care se impun conform
concluziilor Raportului Comisiei Prezidenþiale pentru Analiza Dictaturii
Comuniste din România - raport declarat document al statului român. Publicarea
urgentã a unui calendar cu datele limitã la care vor fi adoptate respectivele
legi.
2. "Având în vedere criminalitatea ºi nelegitimitatea regimului
comunist, se impune adoptarea urgentã a legii lustraþiei" (citat din
Concluziile Raportului, pag. 636). Menþionãm cã o asemenea lege reprezintã, în
esenþã, celebrul punct 8 al Proclamaþiei de la Timiºoara. Legea lustraþiei a
fost iniþiatã în Parlament încã din 1994, respectiv din 1997, de cãtre
deputaþii PNÞCD Constantin Ticu Dumitrescu ºi George ªerban. Datoritã
iniþiativei PNL, legea lustraþiei a fost adoptatã anul trecut de Senat, fiind
însã total blocatã, de aproape un an, în Camera Deputaþilor.
3. Sprijinul moral al Parlamentului pentru finalizarea cercetãrilor
Justiþiei referitoare la masacrul din decembrie 1989 ºi la fratricidul din
iunie 1990. Cercetãrile au fost începute acum 17 ani tocmai de diferite comisii
ale Parlamentului, concluziile acestora fiind neclare. Cercetãrile prin
Justiþie au fost începute abia în 1999, fiind suspendate în timpul guvernãrii
Iliescu-PSD (2000-2004), blocându-se astfel pentru încã patru ani aflarea
adevãrului. Cercetãrile au fost reluate în decembrie 2004. Subliniem faptul cã
finalizarea cercetãrilor Justiþiei a fost cerutã în mod ferm de reprezentanþi
ai societãþii civile încã din iunie 2005 în cadrul Apelului pentru România
semnat de cele mai prestigioase organizaþii civice non-guvernamentale. Invocãm,
de asemenea, concluziile Raportului elaborat de Comisia prezidenþialã (pag.
633) care se referã la "necesitatea de a analiza în mod riguros, ºtiinþific,
evenimentele din decembrie 1989 ºi postdecembriste, direct legate de regimul
comunist, inclusiv prin finalizarea în regim de urgenþã a cercetãrilor începute
prin justiþie". În noiembrie 2006, d-l general-magistrat Dan Voinea a precizat
cã se apropie de finalizarea dosarului "Iunie 1990" într-un viitor extrem de
apropiat. Domnia sa a precizat cã în acest dosar sunt învinuite ºi vor fi
trimise în judecatã 34 de personalitãþi politice ºi publice, pentru infracþiuni
foarte grave, pasibile de pedepse cuprinse între 15 ani ºi închisoare pe
viaþã. Potrivit celor afirmate de dl Voinea, în cazul dosarului "Decembrie
1989" numãrul învinuiþilor va fi semnificativ mai mare. Considerãm cã
parlamentarii cercetaþi de Justiþie în calitate de învinuiþi ar trebui sã se
autosuspende din Parlament pânã la probarea nevinovãþiei lor.
4. Solicitãm partidelor parlamentare care pânã în prezent au respins
condamnarea oficialã din 18 decembrie 2006, sã-ºi reconsidere poziþia ºi sã
sprijine prin demersuri lipsite de orice echivoc condamnarea crimelor
dictaturii comuniste. În caz contrar, considerãm cã se impune demisia de
onoare, din Parlamentul României, a celor care apãrã, implicit sau explicit,
crimele dictaturii comuniste.
Având în vedere cã Uniunea Europeanã are nevoie de o Românie vindecatã de
urmãrile crimelor dictaturii comuniste, apelãm la sprijinul moral al
Parlamentului Uniunii Europene pentru soluþionarea cererilor noastre.
Adresãm aceastã scrisoare cu ocazia aniversãrii a 17 ani de la Proclamaþia
de la Timiºoara - adevãrata cartã a revoluþiei anticomuniste din România.
11 Martie 2007
Sorin Alexandrescu, profesor, Universitatea din Amsterdam. Membru al
Comisiei prezidenþiale pentru analiza dictaturii comuniste din România
Gabriela Gavril-Antonesei, scriitor, profesor Universitatea Jagiellona,
Cracovia, Polonia
Liviu Antonesei, scriitor, preºedinte - Fundaþia Culturalã Timpul
Traian Baicu, inginer, Bamberg, Germania
George Baltac, dr. - Universitatea Sorbonne, diplomat (consul gen.),
publicist, Paris
ªtefana Bianu, vicepreºedinte - Consiliu Mondial Român, membru al
Consiliului de Onoare al
Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România.
Radu Chiriþã, jurist, lector.univ.dr., Univ.Babeº-Bolyai, Cluj, expert al
Comisiei Prezidenþiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
Denisa Comãnescu, scriitoare, director editorial, Editura Humanitas
Petre Remus Cirstea, muzeograf - Muzeul Judetean Argeº, asist.univ.
Universitatea din Piteºti
Dan Dimancescu, scriitor ºi jurnalist, Boston, SUA
Dorin Dobrincu, istoric, Institutul de Istorie "A.D. Xenopol", Iaºi, expert
al Comisiei Prezidenþiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
Ion T. Dumitru, fost deþinut politic, trezorier, Fundaþia Culturalã Memoria
- Argeº
Tom Gallagher, prof.univ.dr., Bradford University, United Kingdom
Leonid H. Gheorghian, medic, Bensheim, Germania
Dragoº Gheorghiu, energetician, Zürich, Elveþia
George Gheorghiu, licenþiat în Academia Comercialã, Bucureºti
Stere Gulea, regizor, prof.univ.dr., membru GDS
D.Lucian Iliesiu, arhitect, New-York, SUA
Sorin Ilieºiu, iniþiator al Apelului pentru condamnarea regimului comunist
din România ca nelegitim ºi criminal, apel lansat la 10 martie 2006, semnat de
peste 500 de intelectuali, 45 de organizaþii nonguvernamentale, douã
organizaþii sindicale reprezentând peste 1.000.000 de membri. Vicepreºedinte al
Alianþei Civice, membru al GDS ºi al Societãþii Timiºoara.
Victor Ilieºiu, arhitect, Bucureºti
Aristide Ionescu, vicepreºedinte Fundaþia Culturalã Memoria - Argeº, fost
deþinut politic trecut prin diabolicul experiment al "reeducarii"din Piteºti
Doina Jela, scriitor, jurnalist, secretar - Asociaþia Ziariºtilor
Independenþi din România
Vasile Paraschiv - simbol al disidenþei anticeauºiste. Fost deþinut
politic. Distins cu Premiul GDS pe anul 2006.
Sorin Mãrculescu, scriitor, membru GDS
Mircea Mihãieº, scriitor, vicepresedinte al Institutului Cultural Roman
Liviu Mihoc, inginer, Hamburg, Germania
Paul A. Mucichescu, student Universitatea Humboldt, Filozofie, Berlin,
Germania
Dumitru Nestor, secretar, Fundaþia Culturalã Memoria - Argeº
Dumitru Olteanu, fost deþinut politic, membru al Comitetului Director
Fundaþia Culturalã Memoria - Argeº
Ágoston Olti, istoric, expert al Comisiei Prezidenþiale pentru Analiza
Dictaturii Comuniste din România.
Christian Plajer, preot Biserica Neagrã Braºov, Decan al Districtului
Bisericesc Evanghelic, Braºov
Ilie Popa, decan - Universitatea din Piteºti. Preºedinte - Fundaþia
Culturalã Memoria, Argeº
Nicolae Prelipceanu, jurnalist, scriitor
Delia Prvacki, sculptor, Singapore
Constantin Rãuþã, om de ºtiinþã, Centre of Excellence, College Park,
Maryland, SUA, condamnat la moarte de Ceauºescu în 1971
Marilena Rotaru, realizator TV, autoarea serialului "Memoria exilului
romanesc"
Elena Siupiur, dr., scriitor, cercetator - Institutul de studii sud-est
europene al Academiei Române
Florin Stan, muzeograf, ºef Secþie Istorie - Muzeului Marinei Romane,
Constanþa
Liviu Ioan Stoiciu, scriitor, Bucureºti
Vladimir Tismãneanu, profesor de ºtiinþe politice, Univerity of Maryland -
SUA, preºedintele Comisiei Prezidenþiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste
din România.
Dorin Tudoran, scriitor, SUA
Tudorel Urian, critic literar, consilier - Ministerul Culturii ºi Cultelor
Gheorghe Ionescu-Zicu, membru al Comitetului Director, Fundaþia Culturalã
Memoria - Argeº
Alexandru Zub, academician, Preºedintele Secþiei de ªtiinþe Istorice ºi
Arheologie a Academiei Române, Doctor honoris causa. Premiul GDS pe anul 1994,
Ordinul naþional Steaua României în grad de Mare Ofiþer, membru al Comisiei
Prezidenþiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
------------------------------------------------------------------------------
Mettez-vous dès aujourd'hui à la communication sans douleur et sans danger!
Cliquez ici!
