IATA CEVA FOARTE INTERESANT DESPRE VLAHII AROMANI, CARE DUPA 1913 AU FOST IMPARTITI INTRE BULGARIA, GRECIA SI SERBIA.
ndr ----- Original Message ----- From: girbamarianionel To: [EMAIL PROTECTED] Sent: Thursday, May 03, 2007 12:39 AM Subject: [EUROPA-CRESTINA] Grecii ii "mituiesc" pe aromani sa-si nege originea romaneasca http://www.rgnpress.ro/content/view/21700// Grecii ii "mituiesc" pe aromani sa-si nege originea romaneasca Tipareste E-mail Bucuresti, Romania/Romanian Global News 02 mai 2007 Autoritatile din Macedonia refuza retrocedarea cladirilor apartinand statului roman. Macedonia este singura tara din Balcani si din Sudul Europei care ii recunoaste pe aromani ca minoritate. Romania nu a stiut sa fructifice legaturile de sange cu aromanii. Acestia joaca un rol important in viata politica si economica din Macedonia. Chiar presedintele Parlamentului, Liubisha Georgievski, este un aroman originar din Bitola. Mitko Papuli, presedintele Partidului Aromanilor, avertizeaza ca Grecia incearca sa-i revendice pe aromani. Atena redirectioneaza fondurile europene catre aromani, cu conditia ca acestia sa afirme ca sunt greci. Profesorul Nico Pop Nikola, din Bitola, spune ca aromana nu este un dialect al limbii romane. "Noi suntem verisori, nu frati", sustine el. Limba i se pare mai apropiata de romana vorbita in zona Moldovei. "Ei zic feciori sau ghine, ca si noi", argumenteaza profesorul. Comunitatea aromana este divizata in grecofili, romanofili si adepti ai ideii care afirma existenta unei natiuni distincte aromane. Mitko Papuli, presedintele Partidului Aromanilor, avertizeaza ca Grecia incearca sa-i revendice pe aromani. Papuli spera ca Romania va urma exemplul Greciei, care redirectioneaza fonduri europene catre minoritatea greaca din Macedonia, dar si catre aromani sau sarbi. "Daca vlahii spun ca sunt greci, le ofera o serie de avantaje. Tinerii primesc o bursa din partea statului grec", spune el. In plus, aromanii sunt nemultumiti de regimul de vize pentru Romania. Statistici dezumflate In Macedonia traiesc peste 150.000 de aromani, potrivit estimarilor facute de asociatii. In statisticile oficiale nu apar decat 8.000. Poetul Dimitrie Bolintineanu, al carui tata era macedo-roman din Ohrid, scria in 1858 despre existenta a 450.000 de romani in Macedonia. Aromanii sunt numiti "vlahi", termen des folosit in Balcani atunci cand este vorba de populatii care vorbesc un dialect sau un grai al limbii romane. Termenul de "aroman" a fost folosit prima data de lingvistul german Gustav Weigand. Aromanii din Macedonia isi spun insa "armani". "Eu hiu arman" - eu sunt arman, si "noi zburam (vorbim) armaneste" sunt formulele cu care se prezinta. La Magarevo si Tarnov, aproape de Bitola, se mai spune si "Io escu arman". Liceul de la Bitola asteapta redeschiderea Negocerile purtate de statul roman pentru retrocedarea cladirilor din Macedonia care i-au apartinut nu au dat roade. Astazi, in cladirea liceului roman din Bitola functioneaza o scoala primara macedoneana. Asociatiile aromane incearca de cativa sa reinfiinteze un liceu cu predare in romana si aromana, cu sprijinul statului roman. Proiectul a ramas insa doar la stadiu de discutii. Zoran Gatovski de la "Asociatia Fratii Manaki", spune ca liceul este necesar ca sa "nu chiara limba". Tinerii macedo-romani pe care i-am intalnit cunosc foarte putin limba bunicilor. Copiii nascuti in familiile mixte, tot mai numeroase, se afla in aceasi situatie. Aromana se studiaza facultativ, in clasele primare. Multi dintre ei se intorc catre graiul stramosesc dupa ce studiaza in Romania. Aprope 300 de tineri beneficiaza anual de burse de studiu in Romania. Dupa terminarea facultatii multi se stabilesc in Romania. Cei care se intorc gasesc cu greu de lucru, Macedonia trecand printr-o perioada de tranzitie. Ana Magdenosca, pe care am cunoscut-o intr-o cafenea din Ohrid, a absolvit anul trecut Facultatea de Stiinte Politice din Bucuresti. Ea spune ca pentru a te angaja este nevoie sa ai pe cineva "sus", sa ai relatii. E un sistem asemanator cu cel din Romania. Ana invata acum limba albaneza pentru ca este obligatorie in administratia publica. Albaneza este recunoscuta ca limba oficiala, acolo unde minoritatea depaseste 25% din populatie. Satul Molovistea, un muzeu in aer liber O asezare importanta a aromanilor a fost Moloviste. Drumul de la Bitola spre Moloviste serpuieste pe sub coasta muntelui, urcand pe Valea Semnita. Pe masura ce ne apropiem de sat, pe marginea drumului se iveste o turma de oi. Zoran, care este molovistean, spune ca "iu san oi acolo san armani"- unde sunt oi acolo sunt aromani. La Sipot, in inima satului, imi iese in cale 'mae Nita, o batrana armanca, de 76 de ani, care se tine foarte bine. In sat isi duc traiul aproape 150 de oameni. Cele 50 de case locuite se ridica printre peretii daramati ai caselor parasite. Sunt case mari, de piatra, cu acoperisuri cenusii de ardezie, care dau senzatia unei istorii incremenite. Distrugerea satului, care avea 3.000 de locuitori, a inceput in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial. Bulgarii au deportat majoritatea aromanilor. Dupa terminarea razboiului, acestia s-au raspandit in Belgrad, Sofia, Viena, Bucuresti, unde au pus bazele unor noi comunitati. Tragedia de la Moloviste s-a repetat in multe asezari ale aromanilor. Una din casele locuite este a familiei Belemace, rudele poetului Constantin Belemace, care a compus imnul aromanilor "Dimandarea parinteasci". Cantecul vorbeste de blestemul care cade asupra parintilor pentru ca nu-si invata copiii limba strabunilor. Poetul este inmormantat in cimitirul vlah din Bitola, alaturi de figuri marcante ale aromanilor, precum Apostol Margarit si Dimitrie Atanasescu, intemeietori de scoli. Traditia din biserica 'Mae Nita ma conduce pe ulitele pietruite pana la biserica satului. Ridicata la 1856, biserica are un specific aroman, cu doua nivele interioare. Taina acestei arhitecturi rare mi-o dezvaluie chiar batrana. "Fetile si muierli a-naltu, barbatii si feciorli di gios", adica femeile stateau la nivelul de sus al bisericii, iar barbatii jos. Traditia nu se mai respecta si oamenii din Moloviste se aduna, de doua-trei ori pe saptamana, la slujbele care se tin in partea de jos a bisericii. Ca o curiozitate, pe unul din peretii exteriori este infatisat "Sfantul Gheorghe cu fustanela". In spate sunt inmormantati "prefti si despoti" ai bisericii. Numele de pe cruci s-au sters, iar mormintele sunt napadite de buruieni. Moloviste face parte din Parcul National Pelister, dar autoritatile macedonene nu dau prea multi bani pentru conservarea si promovarea acestei localitati. Fratia de limba Cu 'mae Nita ma inteleg fara greutate, chiar daca ea vorbeste armaneste. Cele cateva vorbe aromane pe care le presar o fac pe batrana sa creada ca stiu graiul ei. "Iu esci?", intreaba batrana. "Din Romania." "Mama-ta cu tata-tu sciu armaneste? Cand invatasi?" "Acum, pe drum." "Aaa, tora pe cale!" Dupa cateva clipe de cugetare, 'mae Nita spune: "Noi cu romanii him aproape". La plecare primesc urari pline de caldura: "Banati. Iar sa ni vedem" si salutul obisnuit "Haidi, vedere buna!". Maica Tereza s-a nascut in Skopje Sunt cateva orase importante - capitala Skopje, Bitola, Ohrid, Crusevo, Struga, cu satele din jur, in care sunt concentrati aromanii. Piata centrala a capitalei este inconjurata de casele aromanilor. O atractie pentru turisti in centrul pietei este statuia Maicii Tereza, cunoscuta misionara catolica, originara dintr-o familie de aromani. Pe numele sau de nastere Gongea N. Boiangiu, Maica Tereza s-a nascut la 27 august 1910, pe "straduta vlaha" din Skopje, in cartierul vlahilor. La Ohrid, o importanta statiune din sud, exista in zona veche a orasului doua "mahalale vlahe". Aici a functionat la inceputul secolului XX o scoala in limba romana pentru fete. De asemenea, urmele aromanilor se gasesc la tot pasul in Bitola, vechi centru educational, in care a fost infiintat in 1903 un liceu romanesc. Ca si in trecut, aromanii au si azi un cuvant de spus in viata Macedoniei. Mari investitori in turism, ei au construit mai multe statiuni private. Aromanii nu lipsesc nici din vita politica. Ministrul integrarii europene este Gabriela Konevska-Trajkovska, o femeie cu origini aromane. De asemenea, Parlamentul macedonean are un presedinte aroman, Liubisha Georgievski. Nichita Stanescu, la Struga Orasul Struga, din apropierea Ohridului, are o faima internationala datorita festivalului "Serile de poezie", care anul acesta ajunge la editia cu numarul 41. Evenimentul se desfasoara in Parcul Poetilor. Parcul este plin de pietre pe care sunt scrise numele poetilor laureati, iar langa fiecare piatra este sadit un copac. La radacina unui copac mai batran se afla o piatra pe care sta scris: Nichita Stanescu, 1982. Dascalul Pascu din Struga i-a cunoscut pe toti poetii care si-au recitat poeziile in acest parc. "Mine mi cunosc cu toti poetii", spune el si imi arata o fotografie cu autograful lui Nichita Stanescu, in care el apare alaturi de poet. La Struga ma inalnesc si cu fratii Dunoski, care conduc Asociatia Populara "Punte Struga", una din cele 12 organizatii aromane din Liga Vlahilor din Macedonia. Ei sunt din satul Bela de Jos, intr-o zona in care statiunile montane private ale aromanilor se inmultumesc si atrag tot mai multi turisti. Nasterea statului macedonean Republica Macedonia si-a proclamat independenta in 1991. Istoria statului mecedonean modern se impleteste cu mostenirea si contributia aromanilor. Eroul care a condus rascoala antiotomana din 1903, considerata momentul de afirmare a statului national, este aromanul Pitu Guli. Numele lui este amintit si in imnul Macedoniei. Prin Pacea de la Bucuresti, din 1913, care a pus capat razboaielor balcanice, teritoriul Macedoniei de atunci a fost impartita intre Grecia, Serbia si Bulgaria. Jordan Trca, directorul Muzeului de istorie din Ohrid, spune ca multe asezari au fost intemeiate de aromanii care au fugit din Moscopole (astazi pe teritoriul Albaniei), dupa ce aceasta cetate aromana a fost distrus de armatele otomane, prin mai multe atacuri, incepute in 1769. Moscopole era in acea vreme al doilea oras ca importanta economica si culturala, dupa Constantinopol. Reeditarea traditiei: consulat onorific roman la Bitola Romania a deschis zilele trecute un consulat onorific la Bitola. La ceremonia de inaugurare au luat parte atat oficiali romani si macedoneni, dar si peste 100 de aromani din oras. Sediul este in centrul orasului, nu departe de fostul consulat roman, care a functionat la inceputul secolului XX. Adrian Constantinescu, ambasadorul roman de la Skopje, spune ca noul consulat va contribui la intarirea realtiilor dintre comunitatea locala si Romania. Ce rol va juca consulatul onorific roman din Bitola in relatiile romano-macedonene? Eu sunt sigur ca acest consulat, pe de o parte, va face mai bine cunoscuta Romania in sensul pozitiv al cuvantului, pentru ca acesta este principalul rol al unui consulat onorific. Pe de alta parte, va facilita cunoasterea mai buna intre cetateni, intre oameni. Relatiile umane sunt de fapt catalizatorul relatiilor politice. Si pentru comunitatea aromanilor? Si pentru comunitatea aromanilor de asemenea. Pe de o parte aromanii vor gasi un punct de referinta, de informare, de sfatuire pentru problemele lor specifice. Pe de alta parte, consultul onorific va depune eforturi pentru a mari numarul de manifestari culturale si, eventual, deschiderea unui centru cultural. Care este stadiul discutiilor privind retrocedarea fostului liceu roman din Bitola? Au trecut anii. Regimul juridic al cladirii nu este foarte clar. Nu datorita partii romane, datorita problemelor cadastrale, in sensul regimului proprietatii asupra terenurilor si cladirilor. Mai exact? In Macedonia, in general, si in Bitola, in special, nu exista o carte cadastrala bine pusa la punct. Dar statul roman are actele de proprietate asupra cladirii? Statul roman are actele, au fost discutii cu autoritatile macedonene, vom continua discutiile. Care au fost argumentele partii macedonene? Sincer, nu cunosc detaliile. Aromanii vor ca in cladirea fostului liceu roman sa fie deschis un centru cultural. Asta am vrea si noi. In cazul in care nu se poate, i-ar putea ajuta statul roman sa gaseasca o alta locatie? Depinde unde va fi plasat Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni (sub ce autoritate - n.r.). Acest departament a fost dotat cu resurse si ia in considerare proiectele. Cum contribuie Romania la aderarea Macedoniei la UE si NATO? Noi ne-am oferit sa impartasim experienta cu ei. (Cornelia Rosoga, Gardianul) foto: Bitola
