In mod cert nu am sa parasesc niciodata aceasta list.
Momentele de "misto" sunt atat de dese incat nu vreau sa pierd nici unul.
Specialistii francezi au in mare parte dreptate.
Exista lacune legislative de care "baietii destepti" profita.
Si nu numai ei. :)
Din pacate, deoarece la noi ziaristica se face pe coltul mesei, intre doua
"albituri", fara documentare, lucrurile serioase se transforma in ziare, in tot
felul de "bombe".
Ca cea de mai jos.
Si tot din pacate exista si un public care au o apetenta morbida pentru acest
gen de jurnalistica.
Oricat de bine este intocmit studiul francezilor, si nu imi permit nici o
ironie, fiind convins ca a fost facut cu tot profesionalismul, valoare lui NU
se poate deslusi decat daca este analizat impreuna cu situatia existenta in
Bucuresti sau alte localitati mari.
La nivel urbanistic Bucurestiul a ramas inghetat la nivelul anilor 60.
Pe un "tesut" urban datand din secolul 19, socialismul a biruit folosind
"placarea" cu blocuri a marilor artere, vedeti Mihai Bravu, Titulescu, etc si
construind cateva cartiere dormitor la marginea orsului, Drumul Taberei,
Titan,...
Arterele noi, vedeti "Victoria Socialismului" nu au rezolvat nici problemele de
trafic si nici cele de dotare ale orasului, ci numai problema de imagine a
"conducatorului iubit".
Ce ne atrag atentia francezii se stie de mult, Bucurestiul a pasit in "noua
era", fara suficente spatii verzi si cu un nr. de parcari suficiente pt. 1965.
Daca in occident "avantajele" cartierelor dormitor au fost sezizate inca de
prin anii 65-70, noi am continuat inca 30 de ani cu mare voiosie.
Parte din constructiile noi sunt intradevar "nocive", dar la nivelul intregului
oras aportul de nocivitate este nesemnificativ intrucat Bucurestiul este in
intregime nociv.
S-a imputit singur ca un cadavru lasat la soare.
Pentru ca societatea romanesca "recupereaza", avem parte, intr-un ritm
accelerat, de aceleasi fenomene pe care occidentul le-a parcurs in 50 de ani.
Cartierele dormitor devin ghetouri, apar gastile de cartier, ("dupa blocuri
suntem noi") lumea se muta catre localitatile limitrofe Bucurestiului.
Din fericire, peste 10-15 ani, sute de blocuri isi vor incheia ciclu de viata
Zonele parasite vor fi cumparate de investitori imobiliari si transformate in
cartiere de locuinte individuale.
Probabil ca tot pe atunci se vor face demolari masive pentru noi artere care sa
transforme reteaua stradala a Bucurestiului in una cu adevarat radiala.
Demolari si expropriei in interes public, bine inteles. :)))
Ce mai trebuie sa inteleaga specialistii ad-hoc ai listelor, este ca
reglementarea oricat ar fi de buna, niciodata nu a fost si nu o sa fie
suficienta.
Iar prea multa reglementare strica.
Orasul este un organism viu si se dezvolta in mare parte "cum vrea muschii lui".
Daca nu se intampla asa, moare.
Studiati cazul Braziliei, oras croit de la cap la coada pe planseta, dupa toate
regulile si care, pana nu i s-au scos lanturile, a fost un oras mort.
Daca nu aveti timp, poate aveti acasa un caine caine.
Incuiati-l in casa si o sa vedeti dupa cat timp inebuneste. :)
Cu stima,
Dicu-Sava Cristian
www.dsclex.ro
----- Original Message -----
From: ARIN
Subject: [romania_eu_list] Cotidianul - Codul proastelor maniere in
constructii
Dupa cum se vede la sfarsit, un grup de "specialisti" in urbanism, calitatea
constructiilor si legislatie, au mosmondit ani si ani pt. ca, de ACUM inainte
sa mai poata inca 4 ani niste personaje rapace si de prost-gust sa ne afecteze
calitatea vietii!!!
Remarca de mai sus se adreseaza colistenilor care se simt piscati de c*r din
cauza ca pe liste isi mai permit sa faca comentarii si (cica)
"ne-specialisti"!!!
Cititi va rog cu atentie partea cu "cine pierde"!
"Specialistii" lu' peshte!!!
Codruta
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=10750&art=28708&cHash=e398ca0b4b
Un audit frantuzesc, facut la cererea romanilor, face praf legislatia care
reglementeaza urbanismul.
Un raport asupra situatiei urbanismului din Romania, efectuat de un grup de
experti francezi ca urmare a colaborarii dintre Ministerul Dezvoltarii,
Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL) si ministerul similar din Franta,
pune un diagnostic grav. Legislatia care reglementeaza principiile urbanistice
nu este una clara si permite abuzuri din partea celor ce vor sa construiasca cu
orice pret pe un teren, folosindu-i la maxim posibilitatile. Aceste abuzuri, de
cele mai multe ori, sint fie sub forma incalcarii dreptului la proprietate, fie
sub cea a unui impact negativ asupra mediului. Expertii francezi au sesizat
faptul ca, atunci cind se acorda o autorizatie de construire, autoritatile
publice nu au la indemina instrumente necesare pentru evaluarea in perspectiva
a acelui proiect, cum ar fi un studiu de impact. Folosirea excesiva a
derogarilor si a lacunelor legislative nu este contrabalansata in Romania de
nimic. Astfel, expertii recomanda infiintarea unor posturi de judecatori
independenti, specializati in probleme de urbanism, care sa poata dispune
urgent oprirea constructiei unei cladiri inainte ca aceasta sa fie finalizata,
deoarece distrugerea cladirilor ilegale este foarte dificila.
Cine pierde.
Principalele probleme sesizate de expertii francezi au fost explicate pentru
Cotidianul de catre Gheorghe Patrascu, directorul Directiei Generale Amenajarea
Teritoriului, Urbanism si Politica Locuirii din MDLPL. Orasele supuse presiunii
imobiliare, care nu vor duce o politica coerenta in domeniul urbanismului, vor
fi sufocate de trafic, de problema parcajelor care vor invada spatiul public si
de aspectul haotic al compozitiei urbane. Diminuarea spatiilor verzi in
contextul schimbarilor climatice ar putea crea probleme de suportabilitate, iar
construirea fara a asigura dotarile elementare, cum sint cele de invatamint,
sanatate, comertul de proximitate ori spatii de petrecere a timpului liber
poate conduce pina la aparitia de fenomene sociale nocive, spune Patrascu. In
sensul actualei dezvoltari a oraselor, viitorul nu suna bine, o construire
excesiva, chiar daca profitabila pentru moment, putind genera peste 20 de ani
fenomene de abandonare, conditiile de habitat nemaisatisfacind standardele
acelui moment. In vestul Europei sint cazuri in care zone construite in anii
'50-'60 pe principii de eficienta excesiva, uneori mai rezonabile decit unele
zone pe care le construim noi astazi, sint demolate, mai spune Patrascu.
Cine cistiga.
De ambiguitatea legislatiei profita in primul rind speculatorii si
dezvoltatorii imobiliari care, pentru moment, pot obtine rate de profit de
neimaginat in alte tari europene. Profita si alesii locali care compromit
dezvoltarea viitoare, pentru un profit imediat, sub forma de taxe si locuri de
munca, ce le vor aduce voturi in viitor, explica oficialul.
Victime printre cladirile celebre
CIteva exemple ce ilustreaza abdicarea constructiilor de la regulile
urbanismului ne-au fost detaliate de directorul Gheorghe Patrascu. Cazul
Cathedral Plaza, imobil de birouri de mare inaltime, pe linga faptul ca domina
nu foarte pios Catedrala romano-catolica «Sf. Iosif», va induce in zona
probleme de trafic. El respecta numarul de parcaje proprii, dar nu are un acces
potrivit pentru atitea masini, iar numarul important de noi locuri de munca va
necesita alte servicii in zona", spune Patrascu. Urmatorul exemplu este cel al
Palatului Mogosoaia, unde pe malul lacului, opus palatului, s-au construit
haotic, masiv si chiar cu mult prost gust vile in zona de protectie a
monumentului. Multi specialisti straini care au vizitat zona considera faptul
ca fiind de o iresponsabilitate de neimaginat intr-o tara cu oarecare pretentii
de civilizatie".
O comparatie elocventa pentru a vedea cum trebuie gestionata problema
urbanismului o constituie aceea dintre cartierele traditional rezidentiale din
nordul Bucurestiului (Primaverii, Floreasca) si cele din Maroc. La noi s-a
construit la densitati si inaltimi total neadecvate, compromitind valoarea
arhitecturala si confortul locuitorilor. In tari pe care sintem tentati sa le
consideram mai putin civilizate, acest lucru nu este posibil. In cartierele
rezidentiale interbelice din Casablanca, constructiile de acum se fac numai
respectind cu strictete regulamentul de atunci", spune Patrascu. Biserici din
lemn din Maramures, care se afla pe lista patrimoniului UNESCO, dar care s-au
procopsit pe raza lor de protectie cu vecini de cult sub forma unor locasuri
din beton si zidarie mai inalte decit acestea, intregesc peisajul abaterilor.
Pentru a evita pe viitor situatii similare, pe baza auditului legislativ
efectuat de expertii francezi, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si
Locuintelor studiaza posibilitatea modificarii partiale a legislatiei
urbanistice si unificarea ei intr-un cod urbanistic. Termenul optimist in care
un asemenea lucru se poate intimpla este de patru ani.
--
Puteti contribui cu 2% din venitul Dvs. la combaterea defrisarilor abuzive.
Detalii cont la:
www.arin.ro
