Unul e "mascat", al doilea e retras si al treilea recunoste singur ca nu si-a 
mai luat banii despre care credea ca i se cuveneau.
Reteta de tabloid garantata.

Poate imi explica si mie un INGINER constructor, urmatoarea fraza SF !!!
"Conform documentatiei engleze, la o tasare de 12 cm, betonul nu se mai 
compacteaza si in el pot aparea fisuri".

 Daca este vorba de o grinda circulara de fundare la baza reactorului, sub care 
s-a tasat PAMANTUL 12 cm, ca betonul nu se taseaza, probabil ca o data 
construit tot reactorul, pamantul s-ar fi tasat cu 5 METRII !
Daca este vorba de o grinda circulara ca la anvelopa 3, situata la 54 de metrii 
inaltime, betonul nu se putea "tasa" 12 cm decat daca se prabusea cofrajul si 
atunci nu mai aveam nici o compactare, decat eventual la 54 de metrii mai jos.
Unde betonul ar fi ajuns prin curgere. :)))

Dar ma rog.
Eu sunt arhitect, doamna Nedelcu specialista in mine, iar betonul, saracul 
beton, fisureaza oricum in timpul procesului de intarire, adica vre'o 27 de 
zile.
Numai ca ale a sunt micro-fisuri de contractie. 
Si la "capacitate" ajunge dupa 3 luni.

Cred ca mai am pe acasa niste numere din EZ, din perioada cu oaia cu 3 capete 
si violatorul de gaini.
Alea macar erau amuzante.

Cu stima,
Dicu-Sava Cristian
www.dsclex.ro
  ----- Original Message ----- 
  From: ARIN 
  http://www.romanialibera.ro/a95138/pericol-nuclear-la-cernavoda.html

  "La anvelopa numarul 1, in care functioneaza reactorul nuclear, grinda 
circulara este fisurata, intrucat s-a folosit beton avizat de canadieni. 
Conform documentatiei engleze, la o tasare de 12 cm, betonul nu se mai 
compacteaza si in el pot aparea fisuri. Astfel se explica fisurarea grinzii 
circulare de la anvelopa 1. 

  Probleme inca din 1991
  Tot colonelul rezervist Eugen Zahiu sustine ca un control din 
februarie-martie 1991 al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica de la 
Viena a constatat ca nu s-a respectat proiectul. "Grinda circulara de la 
anvelopa 3, situata la cota peste 54 metri, nu este executata conform 
proiectului. Din 1994 si pana acum, am asteptat sa fiu contactat pentru gasirea 
unei solutii de rezolvare a problemei. Dupa ce am fost consultat, mi s-a spus 
ca dupa 2000 voi fi contactat cand vor fi alte posibilitati financiare", 
precizeaza militarul, care de atunci nu a fost cautat de nimeni din partea 
autoritatilor interesate.

  "Sub reactoarele 1 si 2 sunt fisuri cat pumnul"
  "Am studiat petrografia carierei de calcar a fabricii de ciment din Cernavoda 
si am constatat ca aceasta cariera nu este propice pentru executarea 
constructiilor importante, intrucat calcarul este fisurat pe adancimi de 
patru-cinci metri. Sub reactoarele 1 si 2 sunt fisuri cat pumnul, care au fost 
umplute cu beton si s-au redus la 5-7 mm", isi aminteste Eugen Zahiu. Zahiu a 
luat legatura cu directorul general de la Intreprinderea de Construtii si 
Instalatii Centrale Nuclearelectrice, Tit Liviu Stoica, si l-a avertizat. 
Raspunsul acestuia este reprodus de colonel: "Du-te si vezi-le, dar aici au 
hotarat mai-marii nostri!".

  Radiatiile si cutremurele nu au fost luate in calcul
  Inginerul Valerian Comanescu, un alt specialist in domeniu, a tras nenumarate 
semnale de alarma in doua directii clare: nu a fost luat in calcul un posibil 
cutremur la montarea reactoarelor si nici nu s-a pus problema radiatiilor. "La 
dotarea Unitatilor 1 si 2, CNCAN nu avea elaborate normele privind sistemul de 
oprire rapida, cum la dotarea acestora nu existau norme de calificare seismica. 
In proiectarea initiala, cu reactor tip Candu-6, nu s-a avut in vedere 
existenta radiatiilor fotonice de energii inalte. Mai mult, am semnalat din 
1988-'89 ca aparatura de radioprotectie este necorespunzatoare", sustine 
inginerul. Memoriul sau nu a fost luat in considerare de absolut nici o 
institutie pentru a se remedia sau completa aparatura existenta la reactoare. 
Valerian Comanescu a subliniat ca la autorizatia de amplasare nu s-a tinut cont 
ca toate cele cinci unitati nucleare sunt inconjurate, pe o raza critica mai 
mica de 30 km, cu o populatie de circa 100.000 de locuitori. Consecinta: mii de 
pacienti au fost diagnosticati la Constanta cu tumori canceroase si numerosi 
copii se nasc cu malformatii. O statistica exacta nu a fost facuta publica 
niciodata, pentru ca "este confidentiala", potrivit unui functionar public din 
Primaria Cernavoda.

  ONG de mediu sunt impotriva energiei nucleare
  Directorul executiv de la Terra Mileniului III, Ionut Apostol, ne-a confirmat 
ca o parte din informatiile celor doua surse sunt credibile.
  Acesta a citit memoriile colonelului Eugen Zahiu, precum si documentul 
elaborat de inginerul Valerian Comanescu. "Intr-adevar, centralele nucleare 
Candu din Canada (n.r. - cele folosite la Cernavoda) au o istorie catastrofala 
din punctul de vedere al performantelor in operare si din alte puncte de vedere 
(emisii de tritiu, deficiente de siguranta a reactoarelor)", ne-a declarat 
Apostol, care a precizat ca o serie de tari au adoptat moratorii in ceea ce 
priveste energia nucleara. 
  Unele state nu mai construiesc centrale si/sau a fost limitata perioada de 
viata a centralelor nucleare. Inclusiv Canada a renuntat, din 1997, la 
reactoarele Candu. 
  Presedintele organizatiei Terra Mileniului III ne-a mai declarat ca a 
solicitat direct de la Ministerul Sanatatii efectele cancerigene din zona 
Cernavoda, dar nu a primit vreun raspuns nici acum. 
  "Daca exista studii de sanatate a populatiei, nu cred ca vor fi facute 
publice vreodata", a afirmat Ionut Apostol, care a punctat si riscul seismic. 
"Cernavoda este situata intr-o zona de falii si, bineinteles, este supusa 
riscurilor seismice", a incheiat presedintele organizatiei. z

  Verdicte 


  » Raspunsul autoritatilor: no problem!

  CNCAN recunoaste ca piesele si echipamentele folosite la Reactorul 2 au fost 
procurate in perioada 1983-1990, dar oficialii institutiei sustin ca au fost 
conservate conform procedurilor. Intr-un raspuns pe doua pagini, CNCAN spune de 
fapt un singur lucru: nu exista nici o problema la cele doua centrale. "CNCAN, 
in calitate de autoritate nationala de reglementare si control in domeniul 
nuclear, a urmarit ca toate activitatile de constructii-montaj sa fie facute de 
catre societati autorizate in conformitate cu prevederile legii, iar piesele si 
echipamente sa corespunda cerintelor specifice de calitate impuse in domeniul 
nuclear", a precizat conducerea institutiei. Fapt sustinut si in raspunsul 
conducerii Nuclearelectrica. Presedintele CNCAN, Vilmos Zsombori, ne-a declarat 
ieri ca isi asuma responsabilitatea pentru functionarea normala a celor doua 
unitati. 
  "Exista o singura problema la reactorul 3, care nici nu a primit si nici nu 
va primi licenta pana cand nu o remediaza. Cei mai buni specialisti din lume au 
venit si au constatat ca totul este in regula, iar in urma verificarii 
acestora, am operat 160 de modificari la Unitatea 2", a mai spus Zsombori. Pe 
plan local, viceprimarul Virgil Hemes, fost angajat la Unitatea 1 timp de 15 
ani, afirma ca este o centrala sigura. "Suntem bucurosi si mandri ca a fost 
pornit reactorul 2. De aici ne mancam painea", a declarat Hemes. Nu la fel de 
categoric a fost consilierul local Mariana Mircea, actionara la o firma care 
are lucrari cu centralele nucleare, care ocupa functia de sef al comisiei de 
mediu. "Nu este deloc perfect. Sunt destule probleme. In plus, nici nu a fost 
facuta o dezbatere publica pe aceasta tema, pentru ca localnicii sa stie care 
sunt riscurile. In curand, voi spune mai multe", ne-a declarat consilierul 
Mircea, fost director la Cernavoda.

  SEMNALE


  » Institutii si persoane avertizate

  » 1990 - Directorul Institutului de Fizica si Inginerie Nucleara, M. Oncescu, 
presedintele CNCAN, Alexandru Olariu, directorul Fabricii de Aparatura 
Nucleara, A. Schneider
  » 1991 - seful Colectivului de Dozimetrie CNE Cernavoda, V. Simionov
  » 1997-2000 - Premierul Victor Ciorbea, ministrul Reformei, Ulm Spineanu, 
ministrul Finantelor Publice, Mircea Ciumara, seful Directiei de Control din 
Ministerul Industriei si Comertului, Gheorghe Olteanu, presedintele Comisiei 
pentru buget, finante si banci din Senat, Varujan Vosganian
  » 2004 - Presedintele PD, Traian Basescu, si presedintele executiv al 
democratilor, Emil Boc
  » 2005 - Consilierul prezidential Theodor Stolojan
  » 2006 - Consiliul Suprem de Aparare a Tarii
  » 2005-2006-2007 - Primul ministru Calin Popescu Tariceanu
  » 2007 - SRI.

  Tiberiu LOVRIN


  --  
  Puteti contribui cu 2% din venitul Dvs. la combaterea defrisarilor abuzive.
  Detalii cont la:
  www.arin.ro

   

Raspunde prin e-mail lui