Interventia Vitaliei Pavlicenco, deputat in Parlamentul R.Moldova, 
presedintele PNL, la Masa rotunda organizata de PNTCD din Romania pe 
14 iunie 2007, in Palatul Parlamentului roman, cu tema „Romania si 
Republica Moldova – Un viitor comun in Uniunea Europeana".

Stimati prieteni, 

1.      In primul rind, va multumim pentru crearea acestui cadru de 
discutii. Dupa intrarea Romaniei in NATO si UE, dincolo de 
atitudinile guvernarii de la Chisinau fata de conducerea politica de 
la Bucuresti, asemenea discutii trebuie sa aiba loc pina la aducerea 
si a Republicii Moldova in comunitatea europeana.
2.      In al doilea rind, as vrea de la bun inceput sa resping orice 
incercare de a se face corelari si imputari de legaturi intre partide 
din Republica Moldova si Romania pentru acest eveniment si altele ce 
vor urma. Reprezint Partidul National Liberal, care a revenit pe 
arena politica dupa cascada de fuzionari la care a participat activ 
in perioada 2001-2005, PNL care inca nu a reusit sa incheie un acord 
de cooperare cu PNL din Romania, dar vom incerca, precum PNL din 
Romania a semnat acorduri de cooperare cu Alianta „Moldova Noastra" 
si cu Partidul Social-Liberal din Republica Moldova, sa semnam si noi 
acorduri cu PNL, PLD, PD, PNTCD, cu alte partide. Pentru noi a contat 
mereu ca partidele din Romania sa manifeste interes fata de nevoile 
populatiei din Republica Moldova, pentru a o readuce acasa, cum 
spunea si Presedintele Traian Basescu, de unde a plecat acum 40 de 
ani fara voia sa. In conflictul politic legat de demiterea lui Traian 
Basescu fiecare a participat cum a dorit si poate e cazul sa se 
analizeze mai atent motivele optiunilor basarabenilor. Am spus mereu 
ca pentru noi, romanii de peste Prut, Romania este un singur partid 
si promovarea preocuparilor pentru soarta noastra, care facem parte 
din acelasi spatiu etnocultural, e principalul criteriu de apreciere 
a comportamentului politic.
3.      Clasa politica din Republica Moldova, de la 1990 incoace, nu 
a dorit ca aceasta sa fie o tara pentru Romania pe drumul spre NATO 
si UE. Insa dupa intrarea si in UE, Romania are datoria morala, 
politica si istorica – asa cum declara in ultimele sondaje 59 la suta 
din romanii basarabeni – sa-si intoarca fata spre populatia de peste 
Prut, pentru a o ajuta in reformarea si modernizarea societatii, 
depasind sindromul „neamestecului in treburile altui stat", asa cum a 
convenit mereu guvernarilor de la Moscova, ce au stat si mai stau in 
spatele guvernantilor de la Chisinau.
4.      Problema transnistreana, creata strategic si alimentata in 
continuare de catre Kremlin, are menirea sa tina Republica Moldova in 
stagnare, in zona de influenta si sub ocupatie ruseasca, pentru 
satisfacerea orgoliului sovinilor rusi ca inca se mai poate restabili 
un spatiu gen sovietic si ca poate fi oprita extinderea si avansarea 
NATO si UE spre Est. 
5.      Daca Republica Moldova - cea mai saraca tara din Europa - se 
mai zbate intre Est si Vest, desi declara oficial ca isi are drumul 
spre Occident, aceasta e si consecinta esentei antiromanesti a 
guvernarilor de la Chisinau, de 17 ani, cu mici exceptii.
6.      Oamenii politici care au militat mereu pentru un parteneriat 
strategic si privilegiat nu cu Rusia, cu care ar fi minunate relatii 
bilaterale, reciproc avantajoase, ci cu Romania, asa cum e firesc – 
avem aceeasi limba, istorie, mentalitate, traditie, baza oportuna 
pentru cooperare economica – considera, in continuare, ca doar 
aceasta perspectiva poate salva Republica Moldova. Actiunile si 
deciziile guvernantilor comunisti de la Chisinau de a transforma cel 
de-al doilea stat romanesc in unul polietnic, de a conduce statul 
nostru nu spre UE, ci in niciunde, retransformind-o intr-o gubernie 
ruseasca - pentru ca asta le este misiunea secreta - nu au sorti de 
izbinda. Populatia are deja acces la alt spatiu informational, 
circula, mai greu sau mai usor, generatiile se schimba si drumul spre 
UE al Republicii Moldova este incontestabil. Cum spunea un analist de 
la Chisinau, viitorul Republicii Moldova va fi ori al celui de-al 
doilea stat romanesc in UE ori nu va fi deloc.
7.      PNL din Moldova a lansat in anul 2000 si a relansat, 
programatic, anul trecut, conceptul Uniunii Interstatale Romania-
Republica Moldova, sub forma unui Tratat interstatal de fraternitate 
si de parteneriat european strategic privilegiat, ce ar avea ca scop 
major integrarea plenara a celor doua state romanesti in UE. Este un 
proiect de europenizare, de utilizare cit mai rationala a resurselor 
Uniunii Europene, in scopul modernizarii rapide si recuperarii 
raminerii in urma a Republicii Moldova. Prin cresterea economica si 
reformele promovate, Romania si-a demonstrat capacitatea de a onora 
standardele europene. Urmarea exemplului ar aduce si Republica 
Moldova, in urmatorii zece ani – 2008-2018 -, la standardul de viata 
din UE.
8.      Acest proiect se va incheia atunci cind Republica Moldova va 
intra in Uniunea Europeana. Programul nostru include prevederile 
despre „doua state – un popor", „spatiul etnocultural comun" al 
populatiei din cele doua state romanesti si am adresat acum citeva 
luni partidelor din Romania Manifestul-Apel al PNL-Moldova privind 
imperativul solidarizarii nationale, in care spuneam ca, redobindirea 
constiintei de neam, decolonizarea, decomunizarea si dekaghebizarea 
totala, revenirea spatiului romanesc de peste Prut in familia 
europeana necesita un efort colectiv de lunga durata, conjugat cu o 
inteligenta politica aparte. Pentru ca astazi, la 16 ani de la 
proclamarea Independentei, Republica Moldova continua sa fie afectata 
de o profunda criza identitara interna, este situata intr-o zona 
geopolitica disputata si se zbate intre un trecut tragic si un viitor 
incert.
9.      Acest concept va fi dezvoltat de PNL-Moldova pentru a fi 
propus Parlamentului de la Chisinau. Noi credem ca el are sansa sa 
devina o decizie la nivel de stat, nationala si toate criticile 
precum ca ar atinge unitatea Statului Roman sau ar insemna 
federalizarea Romaniei, sau ca proiectul ar fi imposibil pentru ca 
Romania este membra a UE, sunt expresia unor calcule politice foarte 
regretabile. Ungaria a militat intrarea Romaniei in UE. Ar fi bine ca 
Ungaria si Romania sa militeze acum intrarea Republicii Moldova in 
UE. 
10.     PNL considera ca, promovind conceptul moldovenismului vulgar 
si romanofob, comunistii moldoveni sugruma si farima de statalitate 
ce a mai ramas intr-o societate depopulata prin politici economice 
falimentare, favorizind tendintele de ancorare a Republicii Moldova 
in spatiul geopolitic eurasiatic, cultivat cu mult sirg de catre 
cercuri politice revansarde din Rusia. PNL invita partidele 
democratice si proeuropene din Republica Moldova si din Romania sa se 
solidarizeze in scopul opririi acestui proces distructiv pentru 
perspectiva europeana a statului nostru.
11.     PNL din Moldova considera ca acum, odata cu revenirea 
definitiva a Romaniei in spatiul euratlantic sigur si solidar, a 
sosit si momentul solidaritatii etnoculturale romanesti, ca unica 
sansa pentru a i se oferi, si Republicii Moldova, un viitor civilizat 
cert. Doar aceasta asistenta, care trebuie sa devina permanenta, 
coroborata cu strategiile Uniunii Europene, ar putea readuce si al 
doilea stat romanesc in comunitatea euratlantica. 
12.     Duminica trecuta a avut loc la Chisinau congresul I al 
Forului Democrat al Romanilor, condus de poetul-academician Nicolae 
Dabija, care intruneste peste 200 mii de oameni. La congres s-a 
reafirmat clar orientarea spre Europa, cu ajutorul Romaniei, s-a 
solicitat respectarea dreptului romanilor la cetatenia care le-a fost 
luata fara voia lor. Am adus si un Apel din partea Asociatiei 
republicane a participantilor la razboaiele din Republica Moldova, in 
care semnatarii solicita modificari de legislatie romaneasca pentru a 
nu fi nedreptatiti, ca si cetatenie romana.
13.     Adresam Guvernului roman propunerea de a initia un program de 
fluidizare reciproca a informatiilor intre doua maluri ale Prutului, 
ceea ce ar conduce la o cunoastere mai buna in Romania a realitatilor 
din Republica Moldova, de a incuraja depasirea tabuizarii temei 
Basarabiei. De asemenea, PNL-Moldova pledeaza pentru o relatie 
financiara total transparenta intre Bucuresti si Chisinau, care sa 
fie reluata de la zero. Actiune ce ar trebui precedata de publicarea 
intregii asistente acordate in 15 ani prin diverse proiecte ONG-
urilor sau altcuiva din Republica Moldova, pentru a se evita 
specularile politice. 
14.     In viziunea PNL-Moldova, conceptul Uniunii Interstatale 
Romania—Republica Moldova ar putea include formarea etapizata a 
organelor de coordonare a politicilor acestei structuri, intre care o 
Adunare Parlamentara, formata din cite treizeci de deputati din 
ambele state, ce se vor intruni in sesiuni periodice la Bucuresti si 
Chisinau si care se vor preocupa de armonizarea si omogenizarea 
legislatiei Republicii Moldova cu cea a Romaniei, de Bugetul special 
al Uniunii Interstatale. Totodata, Comisia Executiva interstatala, ce 
si-ar putea avea oficiul central la Iasi si ar fi formata dintr-un 
numar egal de reprezentanti ai Guvernelor Romaniei si Republicii 
Moldova, ar putea avea, in sfera sa de coordonare, executarea 
Bugetului comun, politicile de apropiere a Republicii Moldova de UE, 
obtinerea si realizarea unui mini-plan Marshall pentru solutionarea 
conflictului transnistrean si reabilitarea social-economica 
postconflict a R.Moldova, identificarea proiectelor de asistenta 
financiara internationala pentru Fondul de pensionare al celor doua 
state romanesti. Casa Sociala Interstatala ar putea promova 
unificarea sistemului de pensionare a cetatenilor din cele doua state 
si gestiona fondurile de pensii sociale. 
15.     Totodata, ar fi de un real folos - pentru a reda o speranta 
romanilor, dar si tuturor celorlalti cetateni ai Republicii Moldova, 
ca si pentru a sensibiliza Occidentul asupra unei asemenea 
oportunitati, pentru a rezolva o grava problema din sudul Europei de 
Est - declansarea de discutii politice intre reprezentantii clasei 
politice de la Chisinau si de la Bucuresti. De vreme ce Romania 
declara ca politica sa va ramine neschimbata fata de Republica 
Moldova, fiind incadrata in standardele democratiei si ale 
respectarii drepturilor si a libertatilor omului, orice discutii si 
negocieri spre binele oamenilor isi au dreptul la viata. Guvernarile 
se perinda, iar poporul ramine. PNL-Moldova crede ca a venit timpul 
pentru a se face mai multa dreptate istorica acestei parti a 
poporului roman, care inca nu-si gaseste locul si destinul intr-o 
Europa tot mai unita. 
16.     In incheiere, pornind de la afirmatiile facute ceva mai 
devreme aici, inclusiv de dl Adrian Nastase, as vrea sa adaug 
urmatoarele: sunt perfect de acord ca Republica Moldova ar trebui sa 
preia acqui-ul comunitar in limba romana din Romania – este si unul 
dintre motivele formulate in Nota informativa la proiectul de lege de 
modificare in Constitutie a denumirii de limba moldoveneasca in limba 
romana. Daca ar semna azi deputatii PPCD si inca alti citiva, am 
putea depune proiectul la Curtea Constitutionala; am propus, precum 
stiti, in Parlament, proiectul de hotarire de iesire din CSI, 
proiectul de condamnare a crimelor comunismului; adunam semnaturi 
pentru modificarea neutralitatii in Constitutie, pentru ca R.Moldova 
sa poata adera la NATO; in momentul cind Mihai Gheorghiu, secretar de 
stat la MAE, a venit la Chisinau, grupul de cooperare parlamentara 
moldo-roman a fost nevoit sa dea buzna in biroul lui Iurie Stoikov, 
seful comunist al Comisiei parlamentare pentru securitate, care a 
dorit sa nu participe nimeni din numarul mare de deputati, membri ai 
acestui grup numeros; imi amintesc, un angajat al Directiei de 
relatii externe din Parlamentul de la Chisinau, ma intreba – „dna 
Pavlicenco, nu stiu cum sa mai formulez raspunsul la scrisoarea 
trimisa de Mircea Geoana pentru a se antama cooperarea intre 
comisiile de politica externa din Romania si din Republica Moldova, 
incit sa fie „cit mai sec si cit mai rece, precum ii cere 
presedintele moldovean de comisie. 
17.     In incheiere, as dori sa fim mindri de atitudinea Romaniei 
fata de romanii din Republica Moldova, incit fiecare sa poata 
exclama - asa cum spunea ca e bine sa fie fostul ministru roman de 
externe, Mihai Razvan Ungureanu, - „Tara mea nu m-a uitat!"

Bucuresti, 14 iunie 2007


Raspunde prin e-mail lui