Stimate domnule Bouleanu,
Multumesc pentru ca imi atrageti atentia asupra greselii, evident ca vroiam
sa scriu "jumatate de mileniu", dar...
Cat priveste arborii exotici "naturalizati" in Romania (duglas verde, pin
strob, salcam, nuc negru, pinul negru austriac, etc), acestea reprezinta cam 5%
din suprafata padurilor din Romania.
Introducerea acestor specii exotice 'in cultura', in teritoriul care
actualmente este numit Romania, nu a depins de apartenenta administrativa a
unui anumit teritoriu.
Duglasul verde (Pseudotsuga menziesii), originar din America de Nord, a fost
plantat prin Transilvania incepand cu 1890, iar mai apoi, prin 1960-1970, a
fost extins in Moldova si Muntenia. Salcamul (Robinia pseudacacia), originar
din America de Nord, a fost introdus in Romania in 1852, pentru stabilizarea
nisipurilor din Oltenia.
Pinul strob (Pinus strobus) este originar tot din America de Nord, la fel
nucul negru (Juglans nigra), stejarul rosu (Quercus rubra) etc. Plopul
euramerican (Populus X euramericana) este un hibrid dintre Populus nigra (de la
noi) si Populus deltoides (din America).
Cam atat in 5 cuvinte.
Peter
PS. Merci inca odata pentru atentionarea privind "jumatate de secol"
Vasile Bouleanu <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
RE:
Trunchiurile cilindrice, scoarta lor neteda, cenusie
Fagul poate depasi 40
de metri inaltime, diametru de peste 1,5 metri, si o varsta de 300 de ani,
exceptional putand sa traiasca si 500 de ani, jumatate de secol
Cu tot respectul dar nu ma asteptam sa gasesc pe aceasta lista
"performante"literare de genul 500 de ani jumatate de secol ... . :)))
Oricum insa tare asi vrea sa aflu un raspuns calificat la intrbarea pe care
am puso cu saptamani in urma.
Ebste adevarat ca in timpul ocupatiei Austro-Ungare padurile din
Transilvania au fost repopulate cu esente N. Americane ?
Da ? sau NU ?
Vasile Boulanu .
Peter Lengyel <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
Multumesc lui Emanuel Baltag pentru comentariile facute: da asa este,
acest material se adreseaza oamenilor de peste 16 ani. Vor fi doua variante,
una pe web si alta publicata sub forma de carte, cu destul de multe fotografii.
Lui Szodoray-Paradi Farkas ii multumesc pentru comentariul conform caruia ar
fi bine de a utiliza un singur fel de abordare la denumirile speciilor.
Banuiesc ca va fi denumirea latina in paranteza, scrisa cu litere italice. Voi
face o revizie finala a textului, candva inainte de publicare.
Lui Francisc Castiov ii multumesc pentru comentariul conform caruia textul
acesta ar fi prea optimist. Mmmda. Poate ca stilul de aici nu seamana cu
certurile cu vanatorii/RNP, dar chiar daca are o dominanta 'naturalistica', el
va atinge si unele puncte sensibile... banuiesc. :)
Astept comentarii de la voi, atat pe lista cat si pe personala.
Peter
::::::::::::::::::::::::
Paduri de fag
Trunchiurile cilindrice, scoarta lor neteda, cenusie
Fagul poate depasi 40
de metri inaltime, diametru de peste 1,5 metri, si o varsta de 300 de ani,
exceptional putand sa traiasca si 500 de ani, jumatate de secol
In jurul
fagilor se deruleaza o intreaga poveste, in care actorii sunt ursi si lupi,
cerbii si mistretii, bufnite si sturzi, ori cerambicide, frumoase coleoptere
dependente de lemnul din padure.
In mod natural, in Maramures fagetele ar domina mare parte a peisajului.
Fagetele pure sau in amestec, caracterizeaza mai cu seama etajul cuprins intre
550-1100 metri altitudine. Pe langa acest etaj al fagetelor, padurile de fag se
extind atat in sus cat si in jos fata de aceste altitudini, in conformitate cu
situatia climatica si edafica locala, in zonele unde conditiile de mediu le
sunt favorabile: in Defileul Tisei fagetul coboara pe abrupturile racoroase si
umede pana la cursul apei (care se afla la cca 300 m altitudine), in Muntii
Maramuresului, spre exemplu 1. in zona Pop Ivan (exact pe granita
Romania-Ucraina), fagii urca pe versantii insoriti pana spre etajul subalpin,
ajungand pana la 1.621 m altitudine iar 2. in Muntii Tibles ajunge la 1.612 m
alt. Fagetele ocupa arii extinse in Muntii Ignis, Gutai, Lapus, Tibles si
Maramuresului, precum si in zona dealurilor tertiare ale Maramuresului, fiind
mult mai slab reprezentate in teritoriile maramuresene ale Muntilor
Rodnei.
Fagetele ar fi partea dominanta a peisajului maramuresean, daca nu ar fi fost
casapite/ defrisate pe parcursul secolelor cat omul si-a facut loc pentru
fanate si pasuni, terenuri inierbate necesare cresterii animalelor domesticite.
In muntii vulcanici (Ignis, Gutai, Lapusului, Tibles) exista intinse fanate si
pasuni formate in poienile de pe locul fostelor fagete sau paduri de amestec,
defrisate intre timp. Astfel, dintr-o matrice naturala dominata de padure,
intrerupta doar de stancarii, mlastini si cursuri de ape, interventiile umane
de-a lungul secolelor au produs un mozaic de habitate, in care padurile se
intercaleaza cu poieni mai mici sau uriase (de mii de hectare), cu pasuni/
fanate (denumite pajisti secundare), terenuri arabile, si mai la vale
suprafete coplesite de infrastructura de betoane.
Deoarece se inradacineaza bine in solul mai gros, iar radacinile exemplarelor
invecinate se intrepatrund, comparativ cu molidul fagul rezista mult mai bine
la forta vanturilor. Inaltimea medie a arborilor in fagete este de 22-25 m iar
acoperirea cu Fagus sylvatica este de cca 80-90%. Fructele fagului, jirul, se
matureaza si cad din arbori in lunile de toamna, prin octombrie; sunt protejate
de o cupa cu ghimpi, colorata roscat-cafeniu. Productia de jir a fagilor este
impredictibila, uneori aceasta hrana pentru diverse animale (mistreti
) fiind
disponibila in cantitati de neconsumat, in alti ani instaladu-se o lipsa
totala. In anii cu buna fructificatie, in general odata la 4-6 ani, jirul
neconsumat de animale are posibilitatea de a produce puieti de fag, garantand
completarea locurilor unde arborii batrani au fost doborati de vreme. S-a
constatat ca puietii de fag sunt sensibili la ger, iar regenerarea padurii se
face doar daca exista destule exemplare care sa schimbe
microclimatul terenului respectiv, asigurand protectie exemplarelor tinere.
Fagetele pure aflate in stadiul de climax, populeaza etajul montan
mijlociu, unde pe langa fag (Fagus sylvatica), specia dominanta apar si
exemplare izolate sau grupuri apartinand altor specii, cum ar fi: paltin (Acer
pseudoplatanus), plop tremurator (Populus tremula), jugastru (Acer campestre),
ulm de munte (Ulmus glabra) etc. La limita inferioara a etajului fagetelor este
prezent gorunul (Quercus petraea) si carpenul (Carpinus betulus), pe cand la
limita superioara a fagetelor exista exemplare de molid (Picea abies) si brad
(Abies alba), care au o proportie din ce in ce mai insemnata odata cu cresterea
altitudinii. Exista o arie a padurilor de amestec fag si rasinoase cu
caracter tranzitoriu, aceste paduri fiind formate din fag, molid si brad in
proportii cvasiegale, constituind un habitat care ocupa arii extinse in Muntii
Maramuresului (Toroioaga, Pietrosu, Mihailec-Farcau, Pop Ivan), Tibles si
Lapusului. Acest tip de habitat reprezinta trecerea dintre padurile de
foioase si cele de conifere.
Cu toate ca acoperirea cu licheni a trunchiurilor de fag este mare, media
fiind undeva pe la 60-80 %, totusi flora de licheni a fagetelor este relativ
saraca in specii (cca 60), iar padurile de amestec au cca 80 de specii de
licheni. Pe fag, mesteacan, sorb etc se observa frecvent o acoperire completa a
trunchiurilor cu licheni epifiti.
Pe langa stratul arborescent, padurile de fag au un strat arbustiv bine
reprezentat, cel putin in comparatie cu aproape-totala lipsa a arbustilor in
molidisurile compacte. Deoarece coronamentul arborilor permite in general
patrunderea unei anumite cantitati de lumina si pe timp de vara, exista specii
arbustive care in umbra arborilor mari pot totusi constitui o cuvertura
semnificativa, desimea acestora crescand spre marginile unde lumina este mai
multa. Apar astfel socul negru (Sambucus nigra), alunul (Corylus avellana) dar
si murul (Rubus hirtus), zmeurul (Rubus idaeus) care impreuna cu exemplare
tinere ale arborilor, pot constitui desisuri greu penetrabile.
Stratul ierbos mai dezvoltat decat in molidis, include si plante cu flori
care infloresc mai cu seama primavara, inca inainte de infrunzirea masiva a
arborilor, astfel incat ele primesc lumina solara directa care patrunde printre
crengile inca desfrunzite. Pe langa acestea, ferigile sunt prezente in numar
mare, mai cu seama in zonele mai umede.
In etajul fagetelor maramuresene, dintre speciile herpetofaunei sunt
prezente: salamandra (Salamandra salamandra), tritonul carpatin (Triturus
montandoni), ivorasul cu burta galbena (Bombina variegata), broasca raioasa
bruna (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis), broasca rosie de munte
(Rana temporaria), soparla de camp (Lacerta agilis), soparla de munte (Lacerta
vivipara), naparca sau soparla fara membre (Anguis fragilis), sarpele lui
Esculap (Elaphe longissima), sarpele de casa (Natrix natrix), sarpele de alun
(Coronella austriaca) si vipera (Vipera berus). Acest numar de specii este
relativ mare, dar numarul de exemplare este mic sau foarte mic, majoritatea
acestor specii, mai cu seama in cazul reptilelor limitandu-se la zonele unde
padurea nu este compacta, si animalele au ocazia sa se incalzeasca la soare.
Avifauna fagetelor este formata din specii mai termofile (iubitoare de
caldura) si mai fotofile (iubitoare de lumina) decat avifauna molidisurilor.
Caracteristic padurilor de fag este muscarul mic (Ficedula parva) iar
ciocanitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos) este prezenta si in alte
paduri cu frunze cazatoare. Ierunca (Bonasa bonasia), sitarul de padure
(Scolopax rusticola), huhurezul mare (Strix uralensis) cuibaresc in fagete dar
si in paduri de amestec. Dintre pasarile rapitoare de zi, uliul pasarar
(Accipiter nisus) este mult mai putin vizibil in comparatie cu sorecarul comun
(Buteo buteo); ambiele specii cuibaresc in arbori inalti. Speciile de pasari
cuibaritoare prezente intr-un anume loc variaza in functie de structura si
varsta padurii, densitatea arborilor, dezvoltarea coronamentului, prezenta sau
absenta subarboretului etc. Spre exemplu, in zonele cu dezvoltare mai mare a
subarboretului, a tufarisurilor, este mai semnificativa prezenta silviei cu cap
negru (Sylvia atricapilla) si a macaleandrului (Erithacus rubecula). Fasa de
padure (Anthus trivialis) este prezenta in paduri rare, cu poieni si
tufarisuri, la fel si botgrosul (Coccothraustes coccothraustes). Brumarita de
padure (Prunella modularis) cuibareste in paduri cu subarboret bine dezvoltat,
mai cu seama in zona dealurilor inalte si la munte.
Dintre pasarile prezente in fagete se pot aminti speciile larg raspandite in
diferite tipuri de padure, cum este cinteza (Fringilla coelebs), macaleandrul
(Erithacus rubecula), sturzul cantator (Turdus philomelos), pitulicea mica
(Phylloscopus collybita); dintre speciile prezente mai cu seama in zona
deluroasa-montana se pot aminti ochiul-boului (Troglodytes troglodytes),
sturzul de vasc (Turdus viscivorus), cojoaica de padure (Certhia familiaris).
Speciile cuibaritoare in etajul nemoral (paduri de foioase) de la campie pana
la munte sunt porumbelul de scorbura (Columba oenas), porumbelul gulerat
(Columba palumbus), pitulicea sfaraitoare (Phylloscopus sibilatrix), pitigoiul
albastru (Parus caeruleus), pitigoiul mare (Parus major), ticleanul (Sitta
europaea), gaita (Garrulus glandarius), iar cele ce cuibaresc doar in padurile
de foioase din zona dealurilor si zona montana se poate aminti pitigoiul sur
(Parus palustris), si mai cu seama muscarul gulerat (Ficedula
albicollis), care este prezent doar in dealurile mai inalte si in zona
muntoasa.
E ceva pasaret prin fagetele acestea! Privind prin binoclu sau luneta,
pasarea nu te observa, nu te considera un intrus in intimitatea vietii ei.
Uite! Este un sturz cantator! Poti privi gratiozitatea ei, delicatetea
miscarilor, fiecare tresarire, fiecare zvacnire, modul in care respira,
clipitul ochilor
zburlirea penelor pentru o fractiune de secunda, atentia
concentrata pe miscarea unei insecte, nuantele penajului curatat cu
minutiozitate
ceva ce este greu de transpus in cuvinte. Fascinant este sa te
simti atat de aproape de ea, si sa sti ca totusi nu o deranjezi. Cantecul in
triluri melodioase se aude pana la tine, strofe de o maiestrie inaltatoare, o
combinatie de motive variate intr-un torent de sunete! Nu degeaba este denumit
sturz cantator, philomelos
Oare cat de aberant trebuie sa fi ca sa iti
provoace satisfactie sa ucizi asemenea fiinte: vanatoare din placere? Ce
placere malefica poate fi asta? Poate o societate sanatoasa sa tolereze asemenea
comportamente?
Cunoasterea realitatii biologice face in principiu ca individul uman sa
constientizeze pozitia sa de organism viu, parte a naturii, si dependenta sa
totala de natura, si astfel sa reconsidere actiunile sale si altora. Actiunile
agresive fata de natura, practic sunt indreptate si impotriva ta si a mea! Oare
cum raspundem? Poate ca specia noastra va mai avea o sansa de existenta
indelungata daca oamenii se vor simti agresati cand vad, spre exemplu:
-1. o mlastina plina nu mizerie umana, moloz si cauciucuri de masina, baterii
uzate si scurgeri de poluare
-2. ca padurea este furata si vanduta la export de mafia lemnului, indiferent
de consecintele inundatiilor, alunecarilor de teren etc, sau
-3. ca vanatori veseli ies sa omoare animale, din placere
E simplu de zis: padure. Dar ce este o padure? O lume in vesnica schimbare,
cu sunete mereu altfel, de la anotimp la anotimp, de la zi la noapte, de la ora
la ora, clipa de clipa? Miresme la fel de multe, la fel de schimbatoare, cand
indiferenta iernii, cand reavene adieri de primavara, ori vara coplesita de
mirosurile vegetatiei luxuriante, apoi uscarea si destramarea de toamna? De
cate ori vei vizita aceeasi padure, ea vesnic va fi altfel, ceva nou se va
intampla, o lumina, o atmosfera aparte, o combinatie noua a existentului. Pe
langa schimbarile obiective din padure, totdeauna o vei vedea altfel si din
cauza ca tu vei avea alta dispozitie de a intelege, de a observa, de a
cunoaste, sau doar de a trece calm pe acolo. Cat de tare doresti sa deschizi
ochii si sufletul? Ai venit in padure sa contemplezi (contempli?), sau ai venit
la o vanatoare de imagini? Cand vezi cum la baza trunchiului, ca niste degete
verzi, radacini acoperite de muschi se infig in iubirea
pamantului
Ai venit in padure sa ajungi mai bun? Ori ai venit sa ucizi?
Fiecare fiinta este valoroasa in sine. Unui naturalist al secolului 21 ii
vine greu sa rupa o floare pentru a o presa si a o determina ulterior, ii vine
greu sa "colecteze" un "gandac" sau un fluture, pentru ca ulterior sa poata
afla de la un specialist al grupului respectiv, carei specii apartinea!... In
situatiile cand esti constrans sa faci astfel de lucruri, pe parcursul
cercetarilor de teren, poate ca meditezi la sensul sacrificiilor necesare
pentru "progresul stiintei". Iei in mana insecta si vezi cum isi misca
picioarele si antenele, cum se zbate ca sa scape dintre degetele uriasului
monstru care a captivat-o. Si tu esti cel care hotaraste, daca va fi libera
sa-si traiasca viata, sau...
Fagetele din Europa, mai ales din cea de vest, au fost ecosistemele cele mai
bine studiate din punctul de vedere al stabilitatii si diversitatii (R.
Molinier, 1977). Ambianta lor specifica si resursele naturale ale acestora
intretin existenta a circa 10.000 de specii de vietuitoare din care 4.000 de
specii de plante (200 fanerogame, 15 pteridofite, 150 muschi frunzosi, 50
muschi hepatici, 230 licheni, 850 holobazidiomicete, 800 ascomicete si un numar
inca necunoscut de alge, actinomicete, mixomicete si bacterii) si 6.800 de
specii de animale (27 mamifere, 70 pasari, 5 reptile, 7 batraciene, 70 moluste,
570 arahnide, 60 miriapode, 5210 insecte, 26 crustacee, 380 viermi si 350
protozoare). Majoritatea vietuitoarelor enumerate se afla cantonate in sol,
participand intr-un fel sau altul la realizarea ciclurilor biogeochimice. Ne
punem intrebarea: ce se intampla cu ecosistemul faget daca din aceasta bogata
diversitate dispare o specie? Daca este vorba de specia edificatoare,
fagul (Fagus silvatica), dispare si ecosistemul. Diversitatea si complexitatea
nu sunt in stare sa compenseze absenta speciei dominante creatoare de biotopuri
si nise ecologice pentru cele 10 000 de specii diferite (V. I. Vasilievich,
1979). (
) Daca dispare insa o alta specie decat cea edificatoare, ramane o
nisa ecologica sau mai multe libere, in dependenta de polivalenta speciei in
cauza. Aceasta nisa ecologica libera poate fi sau nu ocupata. Rolul speciei
disparute (nisa ecologica) se poate stinge sau el poate fi indeplinit de o alta
specie nu neaparat inrudita taxonomic, dar facand parte din acelasi nivel
trofic si ocupand o pozitie similara in verigile ciclurilor biogeochimice. Prin
urmare, stabilitatea fagetelor depinde in intregime de factorul biotic, specia
edificatoare. (Botnariuc N., Soran V., 1981).
Frumos, nu?
---------------------------------
Moody friends. Drama queens. Your life? Nope! - their life, your story.
Play Sims Stories at Yahoo! Games.
---------------------------------
Take the Internet to Go: Yahoo!Go puts the Internet in your pocket: mail, news,
photos & more.
