continuarea la textul despre zone urbane:
   
  Omul, ca mediu de viata. Avem tendinta sa ne consideram niste supranaturali, 
niste Entitati situate in afara Naturii, de unde si expresia “relatia omului cu 
natura”: la o sinceritate si rationalitate elementara, mult mai corect ar fi 
“relatia omului cu restul naturii”. Avem impresia ca avem dreptul sa facem ce 
vrem noi cu alte fiinte, sa desfiintam definitiv si iremediabil intregi 
comunitati de organisme, “daca interesul momentan o cere”. Avem tendinta sa ne 
vedem destul de puri in esenta noastra, murdariti doar temporar de mizeria din 
afara. Avem tendinta de a considera ca organismul nostru este atacat de 
vietatile care se pot instala pe noi sau in noi, incercand sa le etichetam a fi 
ceva ne-natural. Consideram mai toti, ca intotdeauna prezenta lor pe sau in 
organismul uman este ceva anormal, care trebuie evitat, care trebuie tratat, 
pentru a redeveni purii-ce-ne-credem. 
   
  Exista in corpul nostru si pe pielea noastra o sumedenie de organisme, unele 
mai simple, altele mai complexe, pentru care noi reprezentam mediul de viata. 
Unele isi petrec doar o parte a vietii pe/ in organsimul uman, altele sunt 
permanent in noi. Pe baza mediului lor de viata, putem deosebi ectoparaziti si 
endoparaziti. Entamoeba histolitica este o amiba care produce dizenterie, 
Giardia lamblia este un flagelat care produce giardioza. Trichomonas vaginalis 
este un unicelular prezent in vagin si aparatul uro-genital al femelelor umane. 
In vaginul unei femei traiesc in mod normal diferite bacterii, dar si ciuperci, 
printre care Candida albicans este cea care produce candidozele atat de 
raspandite. Exista si paraziti intestinali, de la limbrici la tenii si oxiuri, 
o diversitate de fiinte… Majoritatea parazitilor intestinali sunt viermi 
apartinand de trematode, cestode si nematode. Ascaris lumbricoides este un 
nematod intestinal care produce cca 200.000 de oua pe zi: peste 1
 miliard de oameni sunt infectati cu acest vierme. Enterobius vermicularis, 
Fasciola hepatica, Taenia solium, Taenia saginata… 
   
  In cavitatea bucala, in intestinele noastre, traiesc ‘destule’ bacterii. Oare 
cate specii de bacterii sunt in medie in cavitatea bucala a unui om, bacterii 
cu care traim in relatii comensale sau simbiotice? Se zice ca media ar fi 
undeva la 65-80 de specii, bacterii aerobe si anaerobe. Care este numarul 
exemplarelor bacteriene prezente in mod normal in organismul unui om, sunt oare 
milioane, miliarde, triliarde? Nu! Ele sunt atat de multe incat nu avem termini 
pentru asa un numar. Ele se hranesc, isi elimina produsii metabolismului, se 
reproduc si mor in organsimul uman? Microorganismele, sau microbii, sunt parte 
a mediului nostru extern si intern, parte din viata noastra.  
   
  Flora intestinala normala a unui om este formata din microorganisme 
apartinand la 300-1000 de specii (majoritatea bacterii, dar si cateva 
protozoare eucariote si fungi), care sunt in intestine de de cca 10 ori mai 
multe decat numarul celulelor care compun organismul uman, dar nici acest numar 
al celulelor organismului nu este prea mic: 10.000.000.000.000. Simplu, nu? 10 
la puterea 13. Deci, microorganisme intestinale la un om sunt foarte multe: 10 
la a 14-a. Asta inseamna ca in intestinal tau sau al meu traiesc de 10.000 ori 
mai multi indivizi microscopici, decat numarul oamenilor care traiesc acum pe 
Planeta? Interrelatia dintre ‘individul uman’ si ‘bacteriile sale’ este 
complexa, in mod normal este de simbioza (ajutor reciproc), partial 
comensalitate (indiferenta), dar la organisme umane slabite pot apare si boli 
produse de specii obisnuit non-patogene. Flora intestinala, prin enzimele 
bacteriene complementare cu cele produse de tractul digestive uman, ajuta la
 digerarea eficienta a hranei, mai cu seama la fragmentarea polizaharidelor. In 
numeroase cazuri, bacteriile ‘selectate’ au fost apoi ‘patentate’, fiind deci 
niste vietati aflate “in proprietatea intelectuala a firmelor”. Probioticele 
sunt acele bacterii sau fungi microscopici in stare vie, care sunt consumati ca 
aditivi alimentari: specii din genul Bifidobacterium, din iaurt, sunt 
considerate a avea caracteristici anti-alergice si anti-tumorale… Ceea ce 
Danone vinde sub numele de Activia, este Bifidobacterium animalis DN 173 010, 
iar in produsul Danone numit Actimel este prezent Lactobacillus casei 
imunitass, dar daca ar sublinia asta in reclame, sa iti iei doza zilnica de 
bacterii, ar fi cam… contra-reclama? Sistemul imunitar uman pare ca are 
capacitatea de a diferentia bacteriile simbionte de cele patogene, actionand 
asupra celor care afecteaza organismul. 
   
  In ceea ce priveste bacteriile, microbii, in general “se vorbeste negativ la 
adresa lor”. Se da impresia prim media, prin reclamele la tot felul de 
substante de curatat, ca bacteriile trebuie omorate, oriunde ar fie le. Mai 
putin apar sub numele lor de bacterie acele bacterii care sunt in mancare, sa 
zicem in “iaurtul cu Bifidus essensis”. Nu se zice de vin, otet, etc, care fara 
bacterii nu ar exista.   
   
  Unele bacterii ajuta la producerea unor vitamine care sunt vitale pentru 
sanatatea noastra: Escherichia coli, bacterie care traieste in intestinul gros 
al oamenilor, sintetizeaza vitamina K, care absorbita, ajunge accesibila pentru 
corpul uman. Se considera ca in fecalele unui individ uman, media zilnica a 
eliminarii acestor bacterii E. coli este intre 100 miliarde - 10 triliarde. 
Interesant este ca aceasta specie are pe langa tulpinile comensale, forme care 
traiesc in mediul extern precum si forme patogene pentru oameni. Exista tulpini 
patogene de E. coli, aceasta bacterie putand sa produca diaree si diferite 
infectii locale sau generale, meningite, peritonite, pneumonii si septicemii. 
E. coli prezinta plasmide care pot fi transferate si la alte specii bacteriene, 
dintre acestea unele dand rezistenta la antibiotice. 
   
  Daca nu am avea o capacitate intelectuala extraordinara, aglomerarile urbane 
nu ar putea exista din mai multe motive. Unul ar fi ca o asemenea concentratie 
de indivizi ar fi foarte vulnerabila la diverse boli, inclusiv bacteriene si 
virale. Daca nu am avea antibiotice, cate-o epidemie ar matura regulat peisajul 
si in urma ar ramane… dezastru. Suntem noi smecheri, dar nici bacterile nu sunt 
de azi- de ieri- pe Planeta asta: au capacitatea de a isi dezvolta rezistenta 
la diferitele antibiotice, iar atunci, mandria umana se ofileste repede. 
   
  Pentru majoritatea oamenilor, termenul “biohazard” nu are greutatea pe care 
in mod pragmatic o are. Virusi si bacterii? Foarte tare! Este raspandita 
impresia ca exista antibiotice si seruri contra diferitelor tulpini bacteriene 
si virale. Numai ca virusurile si bacteriile sunt capabile de recombinare, de 
“a deveni imune la tratamente”, bacterii rezistente la orice fel de 
antibiotice… ceea ce nu e bine.    
   
  Rezistenta la antibiotice este o problema din ce in ce mai serioasa, bazele 
problemei fiind in utilizarea de catre oameni a antibioticelor doar pana la 
disparitia simptomelor si nu pana la anihilarea totala a patogenului, care 
astfel este ajutat sa fie selectat inspre forme rezistente. Totodata, 
utilizarea cantitatilor mari de antibiotce in fermele zootehnice, face ca 
bacterii care sunt comune animalelor si omului, sa poata dezvolta linii 
rezistente. 
   
  Unele dintre unicelularele-eucariote, bacterii-procariote si dintre virusi 
produc boli umane serioase, multe dintre acestea chiar fatale. Dintre bolile 
produse de bacterii se pot aminti holera, lepra, febra tifoida etc. Unicelulare 
eucariote produc malaria, tricomoniaza vaginala etc etc. Boli virotice mai 
reprezentative sunt gripa, hepatita virala, AIDS/ HIV, poliomielita, turbarea/ 
rabia, meningite de diferite feluri etc. Virusul HIV distruge sistemul 
imunitar, facand organismul incapabil sa reziste la ‘atacurile’ diferitelor 
organisme invizibile. Si, cu toata fortarea notei, stiinta nu este capabila 
pana acum sa gaseasca o varianta de a anihila efectele unui infinitezimal virus 
HIV. 
   
  Pentru ca aceasta chestiune sa fie si mai complicata, putem adauga riscul 
scaparii unor organisme bacteriene sau virale din laboratoarele de cercetari 
biologice unde ele sunt utilizate spre exemplu pentru producerea de vaccinuri. 
Biosecuritatea este o problematica de o complexitate etica si stiintifica, 
politica si sociala, de importanta strategica. Pe langa cercetarea in scopuri 
pasnice sau medicale/ curative, microorganismele pot fi utilizate si la crearea 
de arme biologice. In contextul terorismului global care prezinta valuri de 
agresivitate, utilizarea unor asemenea ‘instrumente’ incarca in plus 
complexitatea actiunilor care ar dori sa asigure o securitate rezonabila. 
   
  Habitatul uman cel mai intim, patul, camera, pielea umana este locuita de 
numerosi acarieni, care desi nu se pot percepe cu ochiul liber, totusi traiesc 
pe pielea noastra. Un om pierde anual 0,3-0,4 kg de piele prin descuamare, iar 
aceste particule formeaza in parte praful din locuinte. Intr-un gram de praf 
pot sa fie cca 1.000 de acarieni de praf, care arata ca «niste mici paienjeni 
globulari» sau ca «niste exemplare de raie». Acarienii care traiesc in praful 
din locuinte si pe pielea umana, sunt partial raspunzatori de alergiile umane 
si de astm, mai cu seama din cauza fragmentelor de hrana a lor 
partial-digerate, si a materiilor fecale ale lor, care desi infinitezimale, au 
efecte asupra sanatatii umane. Acarienii de praf din Europa sunt reprezentati 
de specia Dermatophagoides pteronyssinus, un animal marunt care traieste in 
paturile, covoarele si praful din locuintele noastre. Daca i-am putea vedea de 
aproape incat sa le vedem detaliile, Alien ar fi o chestiune destul
 de slaba. :) Ne-ar trebui o vreme sa ne obisnuim cu lumea lor aparte. 
   
  Mai simpla este inlaturarea unor organisme mai perceptibile, cum sunt 
paduchii din parul de pe cap (Pediculus humanus capitis) sau paduchii lati din 
parul pubian (Pediculus humanus corporis) care traiesc doar pe om, sau purecii 
(Pulex irritans) care si ei sug sangele omului. Tantarii sau taunii care 
inteapa omul pentru a ii suge sangele, oare cum percep organismul omului? Vad 
aceste fiinte omul ca fiind o mare resursa din a carui exploatare se poate 
trai? Exista si interrelatii mai complicate, spre exemplu cand o capusa poate 
sa transmita prin intepatura sa, un virus care produce o forma de encefalita 
virala care este distrugatoare. Plosnitele de pat erau mult mai raspandite in 
trecut, dar masurile de igiena ale vremurilor noastre le-au redus atat de mult 
incat eu nu am reusit pana acum sa vad una vie. Candva era obisnuit ca oamenii 
sa fie contaminati de raie, acum cazurile sunt mult mai rare… dar am vazut 
cateva. Cand te gandesti ca acei ‘cvasi-paianjeni’ iti intra in
 piele si te irita, incat te scarpini de naiba te ia… 
   
  Care este concluzia? Nu doar ca traim ca orice alta specie in mediul de viata 
reprezentat de peisajele Terrei, nu doar ca depindem de alte organisme, sunt 
destule specii care traiesc in si pe organismul nostru uman. Unele dintre 
acestea sunt simbionte, pot ajuta la producerea de vitamine, altele sunt 
indiferente (comensale) sau parazitare, unele produc boli care sunt letale 
pentru om. Interesant este ca specii care erau prezente fara a cauza probleme, 
in masura in care organismul uman slabeste in rezistenta, in capacitate de 
aparare, pot deveni agresive, pot produce boli sau chiar mai mult. Escherichia 
coli, o bacterie intestinala prezenta in mod normal, are si forme care 
agreseaza letal omul. Exista o evolutie permanenta, o schimbare a capacitatii 
de a infecta, precum si a virulentei unor organisme: virusul gripei aviare este 
un exemplu, ceva organism care afecta ‘in mod normal’ pasarile, dar care poate 
‘trece’ si pe om, iar daca ar exista o forma combinata cu virusul
 gripei umane, ar putea produce pandemii prin care sa secere o mare parte a 
populatiei umane a momentului respectiv; gripa spaniola a fost un astfel de 
episod, iar daca va apare un virus asemanator, la valorile actuale ale 
calatoriilor umane pe toata planeta, raspandirea si impactul ar putea sa fie 
chiar si incomparabil mai devastator. Populatia umana globala este populatia 
unei specii de animale, fiinte mai smechere decat altele, dar realitatea este 
ca lumea biologica este complexa si surprizele pot sa fie foarte mari.    
   
  Peter
   

 __________________________________________________
Do You Yahoo!?
Tired of spam?  Yahoo! Mail has the best spam protection around 
http://mail.yahoo.com 

Raspunde prin e-mail lui