Care uninominal este mai bun?
   
  1) Cel care se aplica in Franta - si care se aplica si in Romania acum la 
alegerea primarilor - adica castigatorul este ales direct de oameni ? Fara nici 
un fel de liste de partid, fara posibilitatea ca cineva care a pierdut in 
confruntarea directa sa intre totusi pe liste de partid in Parlament.
  Acest sistem este cel pentru care trebuie votat cu da sau nu la referendum, 
acest sistem este propus de presedinte.
   
  2) Al doua varianta de uninominal este cel propus de PSD, de Guvern si de APD 
si este un sistem 50% parlamentari alesi direct, 50% alesi pe liste dupa un 
mecanism foarte complicat si greu de inteles de alegatori, in care oameni care 
au pierdut in alegerile directe din circumscriptii pot ajunge usor totusi in 
Parlament prin redistributii cu listele de partid.
   
   
   
  Sunt 100% convins ca in Romania, unde nu exista un sistem de promovare a unor 
oameni valorosi in partide, deci partidele sunt inchise, partidele cu listele 
lor de parlamentari care au dovedit ca sunt buni la chiul, capusarea banilor 
publici, profit pe seama fondurilor trimise de Europa sau aduse la buget de 
cetateni, asadar in Romania este absolut necesar sa se voteze direct, sa se 
voteze numai persoana, si nu vot pe liste de partid. Vot direct ca la primarie, 
unde pot iesi castigatori si independenti, nu numai membri de partide, sau 
listaci. 
  
Sunt 100% convins ca varianta propusa la referendum, varianta de vot direct 
aplicata si in Franta, aplicata si la noi in primarii, este cea mai buna. 
Oamenii voteaza "omul" cel mai bun, nu liste de partid.
   
  Recomand tuturor sa se duca la referendum si sa voteze pentru UNINOMINAL, 
uninominalul fara redistributii pe liste de partid.
   
  Mentionez deasemenea ca recomand sa NU votati cu PD pentru Europarlamentare 
(adica cu partidul fara oameni de valoare) sau poate ar fi bine sa mentionam ca 
oamenii de valoare ai PD sunt Adriean Videanu-primarul declarat persona 
non-grata pentru demolarile si distrugerilede patrimoniu si de parcuri, Sulfina 
Barbu care a dat legea ordonanta pentru constructii in Parcuri pentru clientul 
PD Costanda, Elena Udrea, care cu sotul sau Cocos ia taxe de la toate parcarile 
din Bucuresti, fara sa miste un deget, alti parlamentari PD care doresc din nou 
sa propuna lege pentru distrugerea spatiilor verzi si la care daca ma uit la 
pozele lor din ziare par mai degreaba infractori decat senatori.
   
   
   
  Hai sa dau si un exemplu cum merge uninominalul de la referendum:
  Sa zicem judetul Prahova, 10 deputati trebuie alesi in acest judet.
   
  In varianta uninominal de la referendum:
  - se demarca 10 colegii electorale: doua in Ploiesti care are populatie mai 
mare (250mii), unul in zona Azuga-Busteni, altul in zona din jurul Sinaia, 
altul in zona Campina, altul in zona Valenii de Munte, etc.
  In fiecare din cele 10 colegii cel mai bun castiga. Daca este nevoie se face 
si al doilea tur (sistemul este cel care se aplica acum la alegerile de la 
primarii in Romania).
   
  Avantaj - cel mai bun castiga, cel care nu este bun cade pe locul 2.
  Permite si unui independent sa poata castiga pentru ca se pune accentul pe 
valoarea individului (ca la alegerile la primarii) si nu pe liste de partid. 
Cel care pierde nu are nicio portita sa se mai strecoare pe liste alaturi de 
cei care au fost votati direct de cetateni.
   
   
  In varianta uninominal varianta PSD-APD (Asoc Pro-Democartia) varianta 
sustinuta si de guvern (PNL):
  - se demarca 5 colegii electorale: in loc de 2 unul singur in Ploiesti, unul 
sungur pe toata zona Azuga-Busteni-Sinaia-Comarnic, etc
  5 castiga in sistem uninominal, alti 5 sunt alesi pe liste de partide.
   
  Dezavantaje: zonele sunt mult mai mari, deci daca ar participa sa zicem 
primarul sau cineva din Sinaia, colegiul fiind intins si peste Azuga, Busteni, 
Comarnic, in loc de a fi numai pe Sinaia, cei din alte localitati nu il cunosc 
pe candidatul respectiv. 
  Dezavantajul major este ca se aleg jumatate din candidati pe liste de partid, 
deci practic se aleg cei care au pierdut.
   
  Inca un exemplu: sa zicem ca in Bucuresti ar participa la alegeri uninominale 
intr-un colegiu (circumscriptie) electorala Vangelie de la PSD si Chiliman de 
la PNL. Sa zicem ca ar castiga Chiliman cu 40%, Vanghelie ar fi pe locul 2 cu 
33%. In sistemul uninominal mixt cu listaci al APD, Vanghelie, looser-ul, 
pierzatorul, ar ajunge totusi in parlament pe sistemul 50% liste de partid. 
Este corect? Din moment ce electoratul l-a sanctionat ca fiind pierzator, ca 
fiind politician de mana a doua, este corect sa ajunga in final cot la cot cu 
cel care a castigat ? Asta este sistemul APD - unimominal carpit cu liste de 
partid, uninominal mixt cu pierzatori alaturi de invingatori.
   
   
  Am scris cu verde in mesajul de mai jos, argumentand punctul meu de vedere de 
ce recomand sa votati uninominalul de la referendum.
   
  Multumesc,
  Cristian 
   
   
  

Dragos Geamana [EMAIL PROTECTED] wrote:
  Date: Tue, 20 Nov 2007 13:06:34 -0800 (PST)
To: [EMAIL PROTECTED]
Subject: Votul uninominal - un mesaj din partea Asociatiei Pro Democratia

  
                    Votul uninominal - un mesaj din partea Asociatiei Pro 
Democratia      Stimate concetãtean,
  Pe data de 25 noiembrie, esti chemat sã te pronunti, printr-un referendum 
convocat de Preºedintele României, asupra introducerii unui sistem de vot 
uninominal (majoritar cu douã tururi de scrutin) pentru alegerile parlamentare. 
Dupã cum probabil stii, Guvernul si-a asumat deja rãspunderea pentru un proiect 
de lege referitor la un alt fel de sistem bazat pe votul uninominal, anume cel 
promovat de Asociaþia Pro Democraþia (APD), de mai bine de 10 ani. 
S-ar putea sã fii dintre cei care se întreabã de ce noi, membrii Asociaþiei Pro 
Democraþia, nu ne-am asociat eforturilor Presedintelui de a promova sistemul pe 
care domnia sa îl promoveazã, din moment ce ne luptãm pentru votul uninominal 
de atât timp. Rãspunsul la aceatã întrebare îl afli dacã ai rãbdarea sã citeºti 
cele de mai jos. Pânã acum, ai avut ocazia sã afli pãrerile ºi argumentele 
"celeilalte pãrti". Acum ai posibilitatea sã le afli pe ale noastre.
  Aflã mai multe despre:
Care sunt asemãnãrile dintre ce propune Preºedintele Bãsescu ºi ce promoveazã 
APD?
În ce constã sistemul promovat de APD?
Ce este cu lista de rezervã din sistemul propus de APD?
Ce caracteristici are sistemul propus de Preºedintele Bãsescu?
De ce sistemul promovat de APD este mai bun decât cel propus de Preºedintele 
Bãsescu?
          Cercetãri APD pe tema
sistemelor electorale
  
I. Sisteme electorale
  
II. Actorii procesului electoral - Cei care voteaza si cei care sunt votati
   
III. Organisme electorale
    Care sunt asemãnãrile dintre ce propune Presedintele Bãsescu si ce 
promoveazã APD?  O sã ne referim doar la cele mai importante caracteristici 
comune ale celor douã sisteme, mai precis la faptul cã:
    
   şi într-un sistem şi în celălalt, alegătorul 
votează un singur candidat, într-o circumscripţie (un colegiu) în 
care fiecare partid politic poate propune un singur candidat (ceea ce, în 
limbaj popular, înseamnă "vot uninominal");  
Mentiune: Nu este chiar asa: in sistem APD doar 50% din candidati sunt votati 
desemnati direct cetateni, alti 50% sunt redistribuiti prin sistemul de liste 
de partid.
  
   şi într-un caz şi în celălalt, principiul de bază este 
că fiecare deputat şi fiecare senator trebuie să fie ales fiind 
votat ca "persoană", şi nu pe o listă de partid.
Mentiune: Nu este chiar asa: sistemul APD are insa si liste de partid pentru 
jumatate din locurile de deputati si senatori.
  Dincolo de aceste caracteristici comune, existã o serie de deosebiri 
fundamentale între cele douã sisteme, care pornesc de la modul în care sunt 
atribuite locurile în Camera Deputaþilor ºi în Senat, deosebiri pe care le vei 
afla continuând sã citeºti urmãtoarele "capitole".
  În ce constã sistemul promovat de APD?    În cazul sistemului electoral 
propus de APD , alocarea mandatelor se face astfel încât să se asigure o 
reprezentare în Parlament a opţiunilor politice ale alegătorilor. Cu 
alte cuvinte, ceea ce se urmăreşte, este ca, dacă un partid 
politic se bucură, prin candidaţii săi, de sprijinul a 40% din 
cei care votează, tot 40%  să fie şi procentul de locuri pe care 
le ocupă în Parlament, dacă obţine doar 20% din voturi, să 
ocupe 20% din locurile din Parlament. 
Mentiune: de ce trebuie ca sistemul APD sa faca trucaje ca sa mentina anumite 
procente de partid si sa nu se dea indivizilor mai buni sansa sa castige 
direct, de ce trebuie sa se mearga in continuare pe liste ca sa se faca jocul 
partidelor care vor sa-si pastreze un procent desi nu au oameni buni ?
Cum se realizează acest lucru, mentinea procentelor in sistemul APD? 
Printr-un mecanism puţin mai laborios de atribuire a mandatelor.
  Încercăm să descriem acest mecanism pornind de la un exemplu în 
care, într-un judeţ, trebuie aleşi 10 deputaţi. Într-o astfel de 
situaţie, judeţul se împarte în 5 (nu în 10!) colegii uninominale, în 
fiecare dintre acestea fiecare partid politic urmând a propune un candidat. 
După ce se votează şi se numără voturile, mandatele se 
distribuie parcurgându-se următorii paşi:

    
   dacă într-un judeţ trebuie aleşi 10 deputaţi, 
judeţul respectiv se împarte în 5 colegii uninominale, în fiecare dintre 
acestea fiecare partid politic urmând a propune un candidat. Primul pas 
presupune ca, în fiecare colegiu, să fie declarat ales candidatul care 
obţine cel mai mare număr de voturi;
  
   al doilea pas presupune ca, pentru fiecare partid în parte, să se 
calculeze suma voturilor strânse, de toţi cei 5 candidaţi ai 
săi, în toate cele 5 colegii uninominale. Pentru fiecare partid în parte, 
această sumă indică susţinerea de care se bucură 
partidul din partea alegătorilor din judeţul respectiv şi, 
implicit, numărul de mandate, din toate cele 10, pe care le merită;
  
   în cel de-al treilea pas, pentru fiecare partid, din numărul de mandate 
care ar trebui să îi revină (conform calculului de la pasul 2) se 
scade numărul de mandate pe care le-a câştigat deja, în primul pas, 
în cele cinci colegii uninominale. Diferenţa constituie numărul de 
mandate pe care le mai primeşte în această fază. 
   
   
    Care sunt candidaţii care beneficiază de aceste mandate? Pentru a 
se stabili acest lucru, în cazul fiecărui partid în parte, se 
realizează o listă cu candidaţii care au candidat în cele cinci 
colegii uninominale şi care nu au câştigat alegerile în colegiile 
respective, ordinea candidaţilor pe această listă fiind ordinea 
descrescătoare a numărului de voturi primite. Ei bine, primii 
candidaţi de pe această listă (cei care au obţinut cel mai 
mare număr de voturi) se bucură de mandatele care se atribuie în 
această fază.
   
Pentru a viziona un exemplu de distribuire a mandatelor conform acestui sistem, 
accesaþi prezentarea Powerpoint a distribuþiei mandatelor (click cu butonul din 
dreapta al mouse-ului ºi selectaþi "Save link as..." sau "Save target as...").
  Ce este cu lista de rezervã din sistemul propus de APD?    După cum 
probabil aţi auzit, se tot vorbeşte de o "listă de 
rezervă". Să vedem despre ce este vorba. Plecând de la exemplul de 
mai sus, să presupunem că, în baza voturilor adunate în cele 5 
colegii uninominale, un partid are dreptul la 6 mandate din cele 10. Însă 
el nu are decât 5 candidaţi (întrucât sistemul presupune să existe 5 
colegii). Se pune întrebarea: cui revine al şaselea mandat?
  În varianta iniţială, propusă de APD, o astfel de 
situaţie era rezolvată prin faptul că fiecare partid ar fi avut 
dreptul să propună 2 candidaţi într-un colegiu (şi 
bineînţeles că o astfel de posibilitate ar fi fost folosită de 
fiecare partid acolo unde partidul se bucură de un suport electoral 
masiv). În timpul negocierilor, partidele (PSD, PNL şi PD) nu au agreat 
această soluţie şi au propus ca, în astfel de situaţii, 
"cel de al şaselea" mandat să fie direcţionat către lista 
de rezervă propusă de partidul respectiv (şi făcută 
cunoscută alegătorilor prin afişarea ei în fiecare secţie 
de votare). Trebuie avut în vedere că numărul parlamentarilor care 
şi-ar obţine mandatele în acest mod va fi foarte mic.
  Dacă, spre exemplu, doriţi să vedeţi câte mandate s-ar 
obţine dacă distribuţia voturilor ar fi fost cea din noiembrie 
2004, accesaţi acest tabel.

  Ce caracteristici are sistemul propus de Preºedintele Bãsescu?    În cazul 
sistemului electoral propus de Preşedintele Traian Băsescu, dacă 
într-un judeţ trebuie aleşi 10 deputaţi, judeţul se împarte 
în 10 colegii uninominale, în fiecare dintre acestea, fiecare partid politic 
urmând a propune un candidat. În fiecare colegiu uninominal, alegerile sunt 
câştigate de candidatul care obţine mai mult de  50% din voturile 
exprimate. Acolo unde niciun candidat nu obţine acest procent, se 
organizează un al doilea tur de scrutin la care participă primii doi 
candidaţi (în ordinea inversă numărului de voturi obţinute 
în primul tur). De fapt, este vorba de acelaşi sistem folosit pentru 
alegerea primarilor.
  Trebuie să admitem faptul că este un sistem simplu, relativ 
uşor de înţeles de toată lumea.
Experienţa din Franţa, singura ţară din Uniunea 
Europeană în care se foloseşte un sistem asemănător, ne 
arată că acest sistem produce situaţii cât se poate de 
nefireşti: partide care obţin 7,5% din voturi, primesc 0,5% din 
mandate; partide cu 11,3% din voturi nu primesc niciun mandat; în timp ce, 
partide cu 34% din voturi (în primul tur) depăşesc 60% din mandate.
  Pentru a afla mai multe date legate de rezultatele alegerilor din 
Franţa, accesaţi acest tabel.

  Comparatie sistemul promovat de APD cu cel propus de Preşedintele 
Băsescu  Ambele sisteme presupun votarea persoanei, şi nu a listei. 
Însă numai sistemul propus de APD asigură o reprezentare corectă 
a opţiunilor politice ale electoratului în Parlamentul României, sistemul 
propus de Preşedintele Traian Băsescu aducând o mare injusteţe:
    
   în primul rând este vorba de nedreptatea care se face unor persoane, în 
speţă alegătorilor care votează cu alţi candidaţi 
decât cei care câştigă în colegiile uninominale, alegători care 
sunt, întotdeauna, mai mult de jumătate din cei care votează în 
primul tur;   
   în al doilea rând este vorba de nedreptatea care se face unor grupuri de 
cetăţeni care împărtăţesc aceleaşi opţiuni 
politice şi care pot fi în procent destul de mare la nivelul 
electoratului, aceste grupuri urmând a nu fi reprezentate în Parlament 
(după cum am văzut, în cazul Franţei, este vorba de 
alegătorii unor partide politice care depăşesc chiar şi 10% 
din totalul alegătorilor); 
  Sistemul majoritar propus de Preşedinte duce, într-adevăr, la 
guvernări stabile.
  
---------------------------------
   .



  


La sfarsit, vei continua sa traiesti doar in mintile celor pe care, in timpul 
vietii, i-ai facut sa te iubeasca.    
---------------------------------
  

       
---------------------------------
Ask a question on any topic and get answers from real people. Go to Yahoo! 
Answers. 

Raspunde prin e-mail lui