Ion din Anina, primul om din Europa
12 Iulie 2005, de Catalin Pruteanu, Carmen Plesa
Ion a fost gasit intr-o pestera din Anina. De Vasile au dat tot in acea
pestera, dar, cu toate ca se aflau la mica distanta unul de altul, Ion si
Vasile nu s-au cunoscut niciodata, pentru ca Ion si Vasile au trait la 14.000
de ani distanta. Ion este de fapt o mandibula, dar nu orice fel de mandibula:
este cea mai veche ramasita de homo sapiens din Europa descoperita pana in
prezent.
Maxilarul de homo sapiens botezat Ion, vechi de circa 40.000 de ani, a fost
descoperit in anul 2002 de un grup de speologi de la Timisoara intr-una din
cele 200 de pesteri din Muntii Aninei. Dupa ce procedurile de datare s-au
incheiat, cercetatorii au ajuns la concluzia ca osul nu este unul oarecare, ci
reprezinta cel mai vechi rest de om modern din Europa. Pestera in care a fost
gasita pretioasa fosila umana este partial inundata. Grupul de speologi
timisoreni, Proacvagrup, care a facut istorica descoperire a fost nevoit sa
treaca printr-un sifon, o galerie inundata complet, prin care se poate trece
numai cu costum de scafandru si cu echipament complet.
Silviu Constantin, un speolog de la Institutul de Speologie "Emil Racovita"
din Bucuresti, care lucreaza acum la pestera, ne-a relatat povestea
descoperirii. "Acolo au avut surpriza sa gaseasca, pe langa alte oase care
banuiau ca sunt de urs, de alte animale, o mandibula de om. Au scos mandibula,
au dus-o la sectia din Cluj a Institutului «Emil Racovita»", povesteste Silviu
Constantin. Mandibula trebuia insa datata si au fost gasiti cativa savanti
straini dispusi sa ajute, pentru ca procedura datarii cu Carbon 14 nu este una
ieftina, o astfel de procedura costand minimum 500 de dolari.
"L-am gasit pe profesorul Erik Trinkaus, un antropolog cunoscut, care a fost
de acord sa faca datarile. In general, se fac probe duble, la laboratoare
diferite, ca sa fim siguri. Acum lucrurile sunt evidente, pentru ca stim ca
omul e vechi. Cand s-a scos mandibula, nu se stia cat de vechi este. Daca avea
10.000-15.000 de ani, nu era extrem de interesant. Varsta este de aproximativ
40.000 de ani. O sa gasiti in anumite articole cifra de 35.000-36.000 de ani,
care este data in anii carbonici. Si este o diferenta intre anii carbonici si
anii calendaristici! Eu tot ce va spun va spun in anii calendaristici.
Mandibula este de homo sapiens, de om modern. Cel mai vechi om modern din
Europa. Cele mai vechi resturi de om modern sunt in Africa, iar in Europa, pana
la descoperirea din Muntii Aninei, erau undeva in jurul a treizeci si ceva de
mii de ani", spune speologul Silviu Constantin/.
VECHIME. "Prin faptul ca in zona asta s-a gasit un rest de om modern mai
vechi decat tot ce era cunoscut in Europa Occidentala, ne da indicatii ca putea
fi un culoar de trecere pe aici in ceea ce priveste raspandirea populatiei de
homo sapiens pe continentul nostru. Iarasi e important, pentru ca inseamna ca
in aceeasi perioada, in Europa, homo sapiens traia in paralel cu omul de
Neanderthal, doua specii diferite", afirma speologul. Omul de Neanderthal traia
in Europa in aceeasi perioada in care primii oameni moderni, urmasii lui Homo
erectus, populau Africa .
Problema care nu le dadea pace paleoantropologilor privea intalnirea dintre
cele doua specii, in perioada de timp in care homo sapiens a plecat din Africa
spre Asia si Europa. Fosila lui Ion, homo sapiens de la Anina , veche de 40.000
de ani calendaristici, este chiar din perioada in care populatiile de oameni
moderni intrau in contact cu cele de neanderthalieni. "Aceasta este importanta
fosilei", spune antropologul Jo"o Zilh"o, de la Universitatea din Portugalia.
"Ramasitele de la Anina sunt exact din perioada in care homo sapiens intra in
Europa, dar chiar in acele timpuri omul de Neanderthal disparea din Europa.
Inevitabil s-au intalnit unul cu altul", spune Jo"o Zilh"o.
TEORII. Antropologii vor insa sa stie ce s-a intamplat cu neanderthalienii si
care a fost cauza disparitiei acestora. Exista mai multe teorii, printre care
cea potrivit careia populatia de oameni de Neanderthal a fost decimata de catre
Homo sapiens. Dar mandibula lui Ion si alte fosile de om modern demonstreaza ca
neanderthalienii si oamenii moderni nu s-au razboit intre ei, ci s-au
amestecat, pentru ca Ion are unele trasaturi caracteristice omului de
Neanderthal.
Cercetatorii au crezut la inceput ca omul, botezat la scurt timp Ion, a
locuit chiar in pestera respectiva, in plina epoca de piatra. Dar, dupa
investigatii ulterioare, s-a ajuns la concluzia ca pestera nu a fost locuita.
Nu s-au gasit unelte, prin urmare Ion a trait si a murit in alta parte, dar, in
cele cateva zeci de mii de ani de la moartea sa, mandibula a ajuns in adancimea
pesterii. Dupa datarea cu Carbon 14, situl a devenit extrem de interesant
pentru savanti.
VASILE. In urma cu doi ani, o alta descoperire i-a impulsionat pe oamenii de
stiinta: un craniu aproape intreg, tot de homo sapiens, dar mai tanar cu 14.000
de ani ca Ion. Dupa ce a fost datat, craniul a primit si el un nume romanesc
Vasile. "Povestea cu Ion, Maria si Vasile care se plimbau prin pestera este
falsa. E o mare diferenta intre ei", spune Silviu Constantin. "Ce este foarte
important este ca s-a gasit acest depozit de oase de urs de pestera amestecate
cu oase de capra, de cerbi giganti", adauga Constantin. Explicatia faptului ca
in pestera nu s-au gasit alte oase umane este simpla: craniul este rotund si
are mai multe sanse sa ajunga cat mai departe, pentru ca se rostogoleste.
SCHIMBARILE DE CLIMA. Resturile din pestera sunt in marea majoritate ale
ursilor care isi aveau acolo barlogul. Unii dintre ei au fost prinsi de ape
acolo. Unii au murit in timp ce hibernau nepasatori. Iesirile din galerie le-au
fost astupate si acolo si-au gasit sfarsitul. Silviu Constantin ne-a precizat
ca nu s-au gasit schelete intregi, ci numai fragmente dispuse in straturi, in
functie de timpul geologic in care s-au format. "Din cate stim noi, pana acum
este unul din cele mai bine documentate situri cu urs de pestera din Europa.
Aici s-a lucrat cu multa, multa grija. Noi suntem o echipa internationala si
s-a lucrat cu metode moderne si metodic, pentru ca doream sa stricam cat mai
putin", spune speologul, care subliniaza si importanta geologica a descoperirii
oaselor de animale.
Resturile au fost aduse de viituri, care au avut loc la intervale scurte de
timp la scara geologica, in jur de 5.000 de ani. Din punctul de vedere al celor
care se ocupa de paleoclimat este foarte interesant, pentru ca prezicerile care
tin de evolutia viitoare a climei tin de intelegerea schimbarilor climaterice
din trecutul geologic al Pamantului. Este nevoie de locuri in care sa se poata
studia asa-zisele "episoade catastrofale" , cand clima "a luat-o razna" intr-un
interval foarte scurt de timp, cand au avut loc oscilatii rapide.
Pestera de la Anina este un loc ideal pentru studierea acestor fenomene.
"Este foarte important, pentru ca am os de urs care poate fi datat , apoi am
peste el o stalagtita, care si ea poate fi datata, apoi am iar os de urs, apoi,
peste toate astea, vine o viitura", spune speologul de la "Emil Racovita". Cu o
zi inainte sa ne intalnim cu echipa de cercetatori, acestia descoperisera
cateva fragmente de fosile, care ar putea reintregi craniul lui Vasile, aflat
acum la Cluj. Dupa ce vor fi studiate in totalitate, resturile scheletelor se
vor opri la un muzeu din Resita .
OASE
Numarul pesterilor din Banat ajunge la cateva mii. Pestera cu oase de la
Anina are o lungime totala de peste 1 kilometru, dar are foarte multe sifoane.
Partea interesanta, cea in care lucreaza cercetatorii in prezent, are doar
cateva sute de metri. Problema turismului la pestera nu se pune, din cauza
dificultatilor legate de acces si o eventuala investitie in acest sens ar fi
uriasa si inutila. Pestera prezinta interes doar din punct de vedere
stiintific. Situl este deja un punct de referinta in materie de pesteri cu
fosile. Anul acesta se vor strange la Anina in jur de 14 persoane, care vor
lucra la excavari: grupul speologilor de la Timisoara , cei care au si facut
marea descoperire, cercetatori de la Institutul "Emil Racovita" din Bucuresti,
profesorul Erik Trinkaus de la Universitatea americana din San Louis, doi
antropologi de la Universitatea din Lisabona, un cercetator de la Universitatea
din Bordeaux, un profesor din Australia care studiaza compozitia izotopica,
un francez care are doctorat pe urs de pestera si doua echipe de arheologi
romani de la Universitatea din Resita. Pregatirile dintr-o zi normala de lucru
se prelungesc pana spre orele 11:00-12:00. Trecerea prin sifon se face
individual. Daca s-a intamplat ceva, esti pe cont propriu. Apa are o
temperatura de 9-10 grade Celsius. Pe langa echipamentul pentru scufundare,
trebuie carat in niste saci numiti "banane", echipamentul pentru munca
propriu-zisa. Lucrul in pestera dureaza pana pe la 10:00-11:00 seara, dar se
poate prelungi si dupa miezul noptii. Cel mai simplu lucru care se poate
intampla este sa cazi cativa metri. Riscul cel mai mare este sa se intample
ceva intr-un sifon: sa se agate buteliile sau vreun fir sau sa se petreaca un
atac de panica. Ploile din ultima vreme au produs efecte si in subteran. A
crescut nivelul apei.
MOS MARTIN
Silviu Constantin ne-a povestit o descoperire interesanta in privinta oaselor
de ursi de pestera: "S-au facut studii izotopice pe caninii de urs si
compozitia izotopica din dinti ne ofera indicii despre dieta animalelor. In
general, cam toti ursii de pestera cunoscuti in Europa sunt plasati in
categoria erbivorelor. Erau ei mari, erau fiorosi, dar tot zmeura mancau. La
pestera cu oase, ursul era omnivor, adica manca cu salata, dar manca si carne.
Acesta este primul urs de pestera despre care avem informatia ca vana si manca
ce vana".
Protectie pentru pesteri
Pentru ca se afla pe teritoriul unei rezervatii naturale, pestera cu oase de
la Anina este protejata implicit. Pesterile sunt clasificate in patru
categorii, in functie de importanta, iar pestera cu oase s-ar inscrie la prima
categorie. Unul din obiectivele campaniei de anul acesta este documentarea
temeinica pentru intocmirea unui dosar care, dupa ce va fi aprobat, va pune
situl in categoria A. "Numai prin faptul ca se gaseste pe teritoriul parcului
capata automat statutul B. Dar nu este suficient. Noi vrem sa o promovam la
categoria A. Asta inseamna acel dosar care se depune la Ministerul Mediului si
la un moment dat se emite o hotarare de guvern prin care pestera este promovata
la categoria A. Asta inseamna ca se interzice orice fel de activitate in afara
de cea stiintifica. De exemplu, in pesterile de categoria B se poate practica
ecoturismul" , spune speologul Silviu Constantin. Inainte de 1989, existau
custozi pentru pesteri, persoane care locuiau in apropiere si
care primeau o retributie modesta in schimbul ingrijirii pesterii. Cu timpul,
acest sistem n-a mai functionat, fiind inlocuit de catre cluburile de
speologie, care au un numar de pesteri. "In toata zona Banatului exista
credinta ca in pesteri se gasesc comori", spune speologul. Acesta este motivul
pentru care pestera trebuie protejata, chiar daca este greu accesibila, iar
intrarea nu este prea imbietoare. "Comoara" maxilarul lui Ion si craniul lui
Vasile a fost deja descoperita, dar o masura de siguranta impotriva unor
cautatori de comori care sa distruga situl nu este cu totul inutila.
Deocamdata, tocmai pentru importanta ei stiintifica, locatia pesterii este
tinuta secreta.
Jurnal National, 16 Martie 2007.
www.vasilebouleanu.wachovialoans.com
