Contine comunicat de presa in atentia Dvs. Ne cerem scuze pentru eventuala repetare a acestui mesaj!
Dileme, ingrijorari si revendicari ale beneficiarilor de finantare UE. Lansarea la conferinta europeana anti-coruptie a celui de-al III-lea Raport de monitorizare paralela asupra absorbtiei Fondurilor Europene post-aderare in Romania ~ Comunicat de presa ~ Avem onoarea sa va supunem atentiei un sumar executiv al principalelor insatisfactii, preocupari, revendicari, cat si recomandari exprimate in urma consultarii a peste 550 de reprezentanti ai comunitatilor locale, consiliilor judetene, mediului de afaceri, partenerilor sociali/organizatiilor neguvernamentale. Aceste reactii constituie rezultatul monitorizarii si analizarii comunicarii curente, cat si proiectelor desfasurate prin intermediul Platformei de Actiune si Interventia Rapida a Societatii Civile in favoarea absorbtiei Fondurilor Europene (www.Portal.StructuralFunds.ro) coordonata de EUROLINK-Casa Europei, sub egida Consortiului Parteneriatului Strategic pentru sprijinirea comunitatilor locale si a Intreprinzatorilor Mici si Mijlocii in vederea accesarii Fondurilor Europene. Totodata, o parte importanta a concluziilor acestui raport sunt bazate pe participarea la patru recente dezbateri publice, organizate de Platforma EUGA, KPMG Romania (luna decembrie 2007), Institutul European din Romania (luna ianuarie 2008) si a canalului TV "Antena 2" (luna februarie 2008), in prezenta inaltilor reprezentanti ai autoritatilor publice centrale de coordonare si de management destinate gestionarii Fondurilor Europene. Acest rezumat al raportului a fost lansat si prezentat spre examinare si raspuns, cu ocazia participarii reprezentantilor Platformei "EU-RO Clearing Funds" la lucrarile Conferintei Europene "Suntem mai puternici impreuna? Armonizarea luptei impotriva fraudei si coruptiei in Europa", organizata de catre DBB Akademie din Bonn si co-finantata de Oficiul European de Lupta Antifrauda al Comisiei Europene (OLAF), in perioada 25-26 februarie 2008 (Koln, Germania), eveniment la care au participat aproximativ 350 de reprezentanti ai autoritatilor publice, mediului academic, partenerilor sociali si sectorului ONG din cele 27 de State Membre ale Uniunii Europene. Solicitam respectuos - conform prevederilor legale si practicilor dialogului cu cetatenii europeni si beneficiarii potentiali ai proiectelor cu Fonduri UE - un raspuns oficial din partea urmatoarelor institutii: · Desk Romania - DG Regio, Comisia Europeana; · DG Relatii Institutionale si Strategii de Comunicare; · Curtea Europeana de Conturi; · OLAF, Comisia Europeana; · Membrii romani ai Parlamentului European; · Misiunea Romaniei la Uniunea Europeana; · Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS); · Autoritatile de Management responsabile de gestionarea programelor cu finantare UE; · Comitetul National de Coordonare Interministeriala - Ministerul Economiei si Finantelor. Va rugam sa consultati sinteza reactiilor mai sus-mentionate, care necesita o examinare atenta si un raspuns prompt din partea institutiilor oficiale UE si ale Guvernului Romaniei: 1. Nivel insuficient de inter-conectare si inter-comunicare intre institutiile responsabile de gestionarea fondurilor Majoritatea beneficiarilor potentiali si in special partenerii sociali sunt inca nesatisfacuti de capacitatea interna redusa a institutiilor si departamentelor implicate, in ceea ce priveste nivelul de interconectivitate si intercomunicare dintre acestea. In ciuda unui progres clar, referitor la respectarea procedurilor standard de evaluare si monitorizare, exista suficiente dubii in ceea ce priveste capacitatea Autoritatiilor de Management de a tezauriza si de a contribui astfel la imbunatatirea calitatii globale a proiectelor si a sinergiei lor. 2. O strategie nationala de dezvoltare social-economica, asumata consensual, nu a fost inca adoptata Nemultumiri majore continua sa vizeze neadoptarea unei strategii nationale de dezvoltare pe termen mediu, care sa fie sustinuta de intreaga scena politica si de partenerii sociali/organizatiile societatii civile. Conform acestei opinii, datorita lipsei unui consens privind prioritatile majore pentru toate regiunile si domeniile social-economice, Romania risca sa nu utilizeze eficient toate oportunitatile de finantare oferite de Uniunea Europeana. 3. Persista ambiguitati si neclaritati in interpretarea documentelor procedurale In prezent, rolul consultantei si al asistentei tehnice este destul de clar si predictibil. Totusi, exista destule reclamatii referitoare la anumite ambiguitati si potentiale neintelegeri in procesul de implementare si evaluare a procedurilor descrise in ghiduri, precum si privind posibile alte neregularitati, ca de exemplu: - Co-finatarea proiectelor: nu exista o procedura unificata a cerintelor de acordare a co-finantarii de catre institutiile financiar-bancare, respectiv a cerintelor impuse de autoritatile de management. Bancile solicita anumite formate de planuri de afaceri, analize economico-financiare, cu anumiti indicatori, iar autoritatile de management alte stipulari ale documentelor anexe; - Plan de dezvoltare: autoritatilor locale nu le este clar daca trebuie sa detina anterior un plan strategic de dezvoltare social-economica si in ce masura acesta trebuie conectat la strategia de dezvoltare a judetului si a regiunii, in asa fel incat in obiectivele proiectelor solicitate sa se poata incadra armonios in anumite prioritati strategice agreate in mod coerent; - Master plan: nu este inca evident de la ce nivel rebuie realizate master-planuri la proiectele de mediu, de pilda, si in ce masura asociatiile care reprezinta anumite zone de dezvoltare isi pot autodetermina in mod autonom prioritatile si optiunile, fara ca sa fie necesar sa solicite aprobarea consiliilor judetene sau altor autoritati guvernamentale descentralizate in domeniul de referinta al proiectelor; - Achizitii publice: nu exista inca un ghidaj suficient de clar pentru corelarea intre anuntarea si organizarea procedurii de achizitii publice, pe de o parte, si pe de alta parte, cunoasterea prealabila a capacitatilor si ofertei unui grup relevant de furnizori potentiali care sa participe in timp util la procedurile anuntate. De asemenea, o multime de axe din cadrul programelor operationale sectoriale sunt inca la nivel de ciorna. Acesta aspect, la doar cateva luni inainte de lansarea apelurilor de aplicare pentru finantare, ar putea intarzia accesul la fondurile UE si elaborarea proiectelor pentru a putea fi prezentate diverselor autoritati de management. 4. Temeri in raport cu fluiditatea legislativa si lipsa de predictibilitate a regulilor utilizate Nu exista mecanisme clare care sa garanteze stabilitatea legislativa si procedurala in cursul implementarii programelor sectoriale pe o perioada de minim doi ani. Acesta este unicul mod in care sa poata fi evitata "schimbarea regulilor in timpul jocului" si confuzionarea potentiala a beneficiarilor de Fonduri Europene. 5. Reprosuri privitoare la disproportia intre raspunderile legale ale gestionarilor, respectiv beneficiarilor Fondurilor Europene Nu este stipulat clar care este gradul de co-responsabilizare a functionarilor din cadrul organismelor intermediare care fac verificarea documentelor la primirea sau in cursul implementarii proiectelor (sanctiuni administrative, penalitati financiare etc). 6. Se mentin discriminari evidente referitoare la tratamentul acordat organizatiilor neguvernamentale de catre sistemul financiar-bancar Banca centrala (BNR) nu a impus bancilor din sistemul national acceptarea organizatiilor neguvernamentale pentru a putea primi credite bancare, absolut necesare pentru cele mai multe dintre ele, in vederea accesarii fondurilor UE. Mentionam ca organizatiile neguvernamentale sunt tratate de catre banci similar cu societatile comerciale, ceea ce instituie o clara discriminare fata de acestea. 7. Ministerele evita incredintarea campaniilor de diseminare, popularizare a fodurilor catre organizatiile societatii civile si reprezentantii mediului de consultanta In loc ca ministerele care gestioneaza programele operationale sectoriale sa apeleze prin selectie de oferta sau achizitii publice la organizatiile neguvernamentale sau agentiile de consultanta spre a incredinta acestora campaniile de informare, promovare si training pentru beneficiari, aceste ministere prefera in continuare sa isi organizeze individual campaniile, inclusiv afectand sume considerabile doar catre firme de publicitate si canale mass-media. 8. O strategie coerenta, unanim acceptata de management al riscurilor si prevenire al conflictelor, crizelor, fraudelor si coruptiei in gestionarea fondurilor intarzie sa apara Nu au fost inca prevazute strategii si metode coerente si unitare pentru asigurarea unui management al riscului si prevenirii/detectarii actelor de coruptie in cursul accesarii sau implementarii proiectelor cu Fonduri Europene, desi este cunoscut ca pentru multe proiecte cu fonduri de pre-aderare, este sau a fost necesar sa fie restituite partial sau in integralitate sumele acordate (in cazul programului SAPARD, pentru cel putin 100 de proiecte). Rolul si prerogativele Autoritatilor de Audit si al Curtii Europene de Conturi nu sunt suficient de clare si pe deplin intelese de potentialii beneficiari. De asemenea, modalitatile de contestare a unor decizii nesatisfacatoare ale autoritatilor de management si organismelor intermediare nu sunt bine publicitate si promovate de catre institutiile in cauza printre beneficiarii potentiali de Fonduri UE. din partea Consortiului Parteneriatului Strategic pentru sprijinirea comunitatilor locale si a Intreprinzatorilor Mici si Mijlocii in vederea accesarii Fondurilor Europene. c/o Fundatia EUROLINK - Casa Europei www.Portal.StructuralFunds.ro ; [EMAIL PROTECTED]
