Stimati Colegi,
Pe parcursul lunii martie 2008 am avut 12 zile de teren in Maramures, cu
scopul principal de a analiza situatia amfibienilor. In principiu, abordarea de
acest fel va continua lunile urmatoare, pentru a putea contura o imagine mai
clara privitor la realitatile naturalistice ale amfibienilor zonei in cauza.
Aveti mai jos 4 fragmente care descriu pe etape, cele observate.
::::::::::::::::::::::::
Broaste in Maramures (1)
Pana acum, in luna martie 2008 am fost 4 zile pe teren in Maramures, in datele
de 1, 7, 8, 9 ale lunii. Am vizitat 23 de zone umede pentru a vedea situatia
amfibienilor, in bazinele raurilor Iza, Viseu si Tisa. Amfibieni activi am
gasit doar la o singura arie, ultima pe care am vizitat-o in data de 9 martie,
aflata intre Vadul Izei si Berbesti, niste terenuri inierbate, avand canale in
care se aduna apa ce se scurge de pe versanti. In aceasta arie am vazut 4
exemplare de broasca rosie de padure (Rana dalmatina) si am gasit si o ponta
depusa. Aici suprafata cu habitat identic era de cca 10 ori mai mare decat aria
pe care am verificat-o, asa ca numarul de broaste putea sa fie mai mare, numai
ca era seara si nu mai aveam cum sa raman... ma asteptau acasa niste oaspeti...
Broaste in Maramures (2)
Saptamana trecuta am avut 3 zile de teren, 13, 14, 16 martie 2008. Am fost la
zone umede din Maramures, astfel incat numarul celor vizitate cel putin odata
in martie 2008 a ajuns pana acum la 43. In saptamana aceasta am mers prin
Muntii Maramuresului, pe vaile Ruscova si Vaser, apoi pe langa Tisa, in bazinul
Sapantei din Muntii Ignis si pe cursurile Izei, Marei, Cosaului. Am constatat
activitatea a 3 specii de amfibieni. Am notat coordonate GPS, numarul de ponte
depuse, uneori pot doar evalua suprafata acoperita de masa gelatinoasa compacta
formata de pontele de broasca rosie de munte (Rana temporaria), cativa metri
patrati acoperiti de sute de mii de oua de broasca, sperante de viitor ale
acestei specii. In ceea ce priveste exemplarele adulte, in cel mai mare numar a
fost Rana temporaria, au fost mult mai putin prezente broastele rosii de padure
(Rana dalmatina) iar tritonul comun (Triturus vulgaris) a fost reprezentat de
un singur exemplar intr-o balta din bazinul
Sapantei. Rana dalmatina a fost prezent prin ape din lunca Tisei si Izei, in
ape revarsate pe campuri de la poalele versantilor, in general pe terenuri
deschise, pe cand Rana temporaria a fost observata atat in terenuri deschise
cat si in zone impadurite, inclusiv in mici baltoace de doar 1 metru patrat.
Altitudinea cea mai mare la care a fost observata Rana temporaria a fost de
714 m, in Muntii Maramuresului; in baltile/ baltoacele de la aceasta altitudine
broastele depun deja oua, desi apa este inconjurata de zapezi care acopera cca
20-30% din peisaj, iar la malul apei mai sunt bucati consistente de gheata.
Broastele indragostite se zbenguie prin apa mica, miscarea lor si stropii de
apa atrag atentia de la distanta. Ne apropiem, la care ele se ascund printre
frunzele acumulate pe fundul bazinului. Scot cu ciorpacul doua exemplare, doi
masculi; interesant, cat de mare este diferenta de culoare dintre ei: unul are
gatul, falca inferioara si putin spre piept o mare pata albastru-azurie, pe
cand celalalt de-abia are nuanta albastrui ca si cum ar fi doar o subtire
bruma. Oare de ce exista astfel de deosebiri mari?
Incredibil cum in apa aproape inghetata au chef sa se balaceasca si sa-si
depuna ouale. Dar fara astfel de comportamente, in zonele inalte ale muntilor
nu ar fi timp ca embrionii sa se dezvolte, apoi mormolocii sa creasca si sa se
metamorfozeze. Interesant, exact Rana temporaria intra in apa atat de devreme,
o broasca ce traieste pana si in etajele alpine/ subalpine ale Carpatilor. La
altitudine mai mare, acum dincolo de acesti 714 m, unde zapada acopera peste
50% din suprafata, desi exista unele ape libere, nu am observat amfibieni
activi.
La o alta balta mai adanca, cca 1 metru, la altitudine de 689 metri in Muntii
Maramuresului, broastele rosii de munte se multumesc sa se retraga in apa mai
mare, unde perechea in amplexus se lasa pe un trunchi cazut in apa. Interesant
este ca in aceasta apa vad si cateva perechi de coleoptere acvatice, Cybister
lateralimarginalis, la care masculul are cate o ventuza pe picioarele
anterioare, cu care se prinde de femela in timpul acuplarii. (Poate ?? ca era
Dytiscus marginalis ??, am sa analizez pozele macro cand vor fi gata). Oricum,
la ora asta in apa, la aproape 700 m altitudine in Muntii Maramuresului?
In valea Sapantei am vazut ca desi erau in unele ape un mare numar de ponte
depuse, nu vedeai nici o broasca. L-am intrebat pe un taran care a trecut pe
langa noi cu carul, ce este cu ele, si mi-a povestit ca se umbla dupa ele in
mod puternic, vin fel de fel de oameni sa le culeaga. Intr-o balta de pe valea
Sapantei, inconjurata de padure inclusiv avand arbori in apa, in aval de Apa
Rosie, am constatat un macel la Rana temporaria: in apa mica de la mal erau cca
80 de exemplare cu picioarele posterioare taiate. Unii masculi mai strangeau cu
bratele corpul femelei cu care erau in amplexus, in momentul cand picioarele
lor au fost taiate. Din femele atarnau ouale umflate in contact cu apa.
Exemplare mai miscau ici-colo, scufundate in apa, oprite pe substrat. Alte
corpuri fara picioare pluteau in deriva la suprafata apei, cele care aveau
atasate plamani umpluti cu aer. Cine stie cate erau in balta care este relativ
greu accesibila, mai cu seama in zonele mai adanci
. Am
revenit dupa cateva ore la acest loc: pe mal a iesit o femela, tarandu-se cu
cele doua picioare anterioare, iar din taietura care i-a sectionat corpul,
atarna un pachet de oua. O jumatate de broasca
clipeste si se uita la peisaj..
Intr-o discutie (8 martie 2008) cu un localnic de la Poienile de sub Munte,
aud ca prin 1977 se adunau broastele cu sacii prin zona Poienilor; si
persoana in cauza a fost odata la prins, dar ca sa le poata taia membrele
animalelor vii, impreuna cu inca un localnic aveau cate o sticla de vodca,
pentru a isi stapani
sentimentele; zice ca de atunci nu a mai fost dupa
broaste si nici nu a mai consumat pui de balta. In schimb moda de a manca
broaste a devenit din ce in ce mai raspandita, astfel incat populatii intregi
sunt decimate, broscarii umbland dupa ele chiar si in cele mai ascunse
locuri.
Am fost sunat pe 14 martie sa mi se zica cum ca puii de balta se vand la 35
RON kg, si ca exista pe meniu si la un restaurant din Sighet. O alta persoana
m-a sunat zicand ca la 15 martie a observat 3 indivizi umani cu cca 100 de
broaste prinse la o balta (balta lui Rusu) dintre Sighet si Vadu Izei, in zona
Sugau. Aud ca anii trecuti pana si postasul nostru si-a luat zile libere, sa
mearga dupa broaste
Dealtfel, nu este o chestiune atat de simpla sa vezi ce se intampla cu
broastele, indiferent daca doresti sa le prinzi si sa le omori, ori doresti sa
evaluezi numarul de exemplare la locurile de reproducere. La ora actuala, a te
plimba prin apele frecvent acoperite cu o pojghita de gheata (cum era spre
exemplu in 16 martie 2008 inclusiv la cele mai reduse altitudini, de doar 210 m
prin lunca Tisei), prin mlastini unde stratul inghetat de deasupra se rupe sub
greutatea mea de 110 kg si te scufunzi in namol cvasilichid de sub el incercand
sa te agheti de ceva creanga (faina atmosfera
), a spera gasirea unor broaste
care stau retrase in ape mai adanci in vegetatia acvatica
. in apa pana la
genunchi sau uneori pana la brau, sa nu mai zic ca mai trebuie sa si ajungi la
acele ape, ceea ce pana si cu echipamente performante nu este o chestiune
simpla. Iar cand ai ajuns pe acolo, mai trebuie sa te si intoreci la
civilizatie.
Broaste in Maramures (3)
Saptamana anterioara am facut 3 zile de teren, 21, 22, 23 martie 2008. Am
vizitat zone umede din bazinul Tisei Superioare, atat pe langa cursul Tisei,
cat in subbazine ale Sapantei, Izei, Ronisoarei, Marei, Cosaului, Viseului. In
acest fel, numarul locatiilor vizitate pana acum cel putin odata in cursul
lunii martie 2008, a ajuns la 65. A fost constatata activitatea a 3 specii de
amfibieni, Rana temporaria, Rana dalmatina si Triturus vulgaris. Cat priveste
tritonul comun, singurul exemplar vazut in aceasta saptamana a fost observat in
aceeasi balta mica din bazinul Sapantei, la altitudinea de 343 metri.
Altitudinea cea mai mare la care a fost observata activitatea amfibienilor
(Rana temporaria) a fost de 844 metri, in Platoul Vulcanic Ignis, o zona
apartinand de bazinul Sapantei. Chiar si in zone foarte putin umblate de
oameni, am gasit broaste masacrate, pana si la 831 m altitudine, zona unde
activitatea lor este foarte slaba; o cuveta adancita de prospectiuni
geologice, nici o ponta depusa, dar in apa resturile a 3 broaste omorate
(exclama Ionica Pop: Nu imi vine sa cred ca au ajuns sa le omoare pana si
aici!). Interesanta este diferenta mare de aspect (iarna/ primavara) intre
arii geografice apropiate, dar avand expunere diferita, spre exemplu in bazinul
Sapantei: desi platoul vulcanic are altituninea mai ridicata, spre exemplu in
zona Jilerescu zapada este topita cu exceptia unor mici petece din zona
inierbata, fiind mai prezenta in padurea inconjuratoare, pe cand in valea
adanca ce urca spre Piatra Soimului, desi la altitudine mult mai mica, zapada
este prezenta in cantitate mare, totul avand aspect de iarna serioasa.
In ceea ce priveste locul cu numeroasele broaste masacrate saptamana trecuta,
Sapanta/ amonte de canton, aval de Apa Rosie (alt. 359 m), am vazut o scena
aparte: la locul unde apa este plina de cadavre ciopartite, 2 masculi de
broasca rosie de munte, scapati de masacru sau veniti mai tarziu la apa, stau
in amplexus cu cadavrele a doua femele omorate de oameni in urma cu o
saptamana; negasind partener potential, aceste sarmane fiinte se multumesc cu
jumatatile de trup ale unor foste femele, si le strangeau in brate, ca niste
sperante inerte lent dar sigur pornite catre descompunere. Trist aspect al
realitatilor.
Un vag-cunoscut de-al meu, taximetrist, imi povesteste cum ca un
cunoscut-comun al nostru (Sim. Pet.) impreuna cu un alt baiat, deci doua
persoane, au colectat pe Sapanta intro singura zi 15 kg pulpe de broasca
(adunand broastele mai cu seama spre seara, la lumina lanternelor). Ne putem
inchipui amploarea masacrului, care ajunge un genocid, mai cu seama in cazurile
cand broastele nu au posibilitatea ca macar sa isi depuna ouale
inainte de a
fi casapite. Se observa ca zone cu balti in padure, care potential trebuiau sa
fie pline de broaste, daca se afla in vecinatatea soselelor ce permit acces
usor la ele, cum este spre exemplu aria de cca 400 m altitudine din bazinul
superior al Ronisoarei pe DN 18 intre Rona de Sus si Petrova, sunt foarte slab
sau deloc utilizate ca locuri de reproducere de catre broaste rosii de munte
sau broaste rosii de padure, probabil din cauza colectarii exemplarelor de-a
lungul deceniilor anterioare?
In locuri neumblate, unde broastele sunt lasate in pace, se observa o
puternica activitate a broastelor aflate in amplexus, atat la Rana temporaria
(o caseta de beton de pe valea Sapantei avea vreo 15 perechi in amplexus pe
doar 5 metri patrati) cat si la Rana dalmatina (forfoteau in apa unui lac putin
adanc si plin cu gunoaie la Costiui, pe cand in ape mai estetice/ mai curate/
mai naturale ale aceleiasi localitati, era o liniste sumbra, nici un fel de
miscare).
Broaste in Maramures (4)
In cursul saptamanii anterioare am facut 2 zile de teren, 29 si 30 martie
2008, vizitand arii de-a lungul cursului Viseului, Izei, Ronisoarei si
Sapantei. Numarul locurilor analizate cel putin odata in martie 2008 a ajuns la
83. De la cele 3 specii la care sa constatat activitate pana saptamana
anterioara (broasca rosie de munte - Rana temporaria, broasca rosie de padure -
Rana dalmatina si tritonul comun - Triturus vulgaris), se ajunge acum la 6
specii, pe langa cele anterioare fiind observate: tritonul carpatin - Triturus
montandoni (1 exemplar), tritonul cu creasta - Triturus cristatus (2 exemplare)
si izvorasul cu burta galbena - Bombina variegata (1 exemplar): se constata ca
acestea inca nu prea sunt active, fiind mai mult o exceptie decat o regula
vizibilitatea lor.
Izvoras cu burta galbena (Bombina variegata): la Taul lui Rusu (278 m
altitudine, langa Sighet) la 30 martie 2008, un exemplar iesind dintro gaura
mica din namol.
Tritonul carpatin (Triturus montandoni): a fost observat un exemplar mascul
intro mica balta in bazinul Viseului, amonte de Borsa Complex spre pasul
Prislop, la 951 m altitudine. Asta este altitudinea cea mai mare la care a fost
constatata activitate de amfibian pana la data actuala. Interesant este ca
activitatea acestor tritoni carpatini nu a fost inca observata intro zona unde
ele sunt dealtfel an de an prezente in numar mare, pe langa Sighet, sub dealul
Solovan, unde exista niste balti in cute ale unor vechi alunecari de teren,
unele formate pe iarba din topirea de zapada, altele avand plante acvatice, apa
mai adanca de 0,5 metri si permanenta, toate acestea la o altitudine de 340-350
m.
In privinta tritonului cu creasta (Triturus cristatus), au fost observate 2
exemplare, un mascul la mica balta la 343 m altitudine pe Sapanta, (unde
saptamanile anterioare a fost vazut Triturus vulgaris), si un alt exemplar la
caseta de beton de la un lac tot pe Sapanta la 359 m altitudine, mentionat in
legatura cu broastele masacrate.
In mica balta pe Sapanta la 343 m alt. unde a fost vazut cate un exemplar de
Triturus vulgaris la 14 martie si la 21 martie, la 30 martie au fost vazute 6
exemplare.
Broasca rosie de munte (Rana temporaria). La data de 29 martie 2008, a fost
observat un mascul de Rana temporaria la Borsa complex, la 847 m altitudine,
dar aici nu era nici o ponta depusa; zice un localnic ca in canalul respectiv
aflat in localitate, in 2007 intro singura seara au fost prinse 500 de broaste
de acestea. Langa Agris, in muntii Ignis, la 770 metri altitudine, la o balta
in padure de fag cu molid la 30 martie 2008, cca 3,5 metri patrati de ponte de
Rana temporaria, in 3 zone compacte aflate la cca 2 metri una de alta. La
Canton Barlan in Ignis, la altitudinea de 585 metri, pe langa 7 ponte erau in
balta 2 masculi adulti de R. temporaria, unul dintre ei de-abia misca in apa,
iar scos din apa nu se intoarce de pe spate; celalalt exemplar se misca agil,
normal. Oare care este motivul acestei lipse de vitalitate?
La o balta pe Sugau, afluent al Izei dinspre Ignis, la alt. 499 metri, deja
acum 80% din ouale de Rana temporaria sunt in afara apei, deoarece apa a scazut
mult. La balta pe Sapanta la 343 m, dimensiunea zonei acoperite de apa a
scazut, astfel ca deja cca 25 de ponte de Rana temporaria sunt in afara apei;
langa drum se observa resturile a cca 60 de Rana temporaria masacrate, uscate
deja. La data 30 martie 2008, in caseta de beton de pe Sapanta la 359 metri
altitudine, 20 perechi de Rana temporaria aflate in amplexus, dar numai o ponta
depusa! Oare care poate fi motivul ca aceste broaste stau de o buna vreme, de
cateva saptamani in amplexus (observate din 14 martie) si totusi nu se observa
ponte? Care este cauza probabila: temperatura mai redusa din adancimea nisei,
oare au iernat in aceasta gaura sau au cazut acum in primavara?
Interesant este ca la altitudinea de 278 m in zona Taului lui Rusu (Vadu Izei
- Sighetu Marmatiei), pontele de Rana temporaria au deja mormoloci eclozati.
Rana temporaria are cca 40 ponte disperse in ape mai mici si pe langa astea o
suprafata cvasicompacta cu lobi, de cca 4,5 metri patrati, acoperita de pontele
lor; la acest grup de ponte deja ies mormolocii cu zecile- sau sutele de mii,
si se aduna in grupuri negricioase spre zona interna a suprafetei superioare a
masei de ponte. Este interesanta desincronizarea intre populatii de Rana
temporaria aflate la diferite altitudini: daca la Sighet deja au iesit
mormoloci din oua, spre caldarile glaciare din Muntii Rodnei pe la 2000 de
metri altitudine, unde traiesc broaste din aceeasi specie, acum este inca
zapada in stive groase, un peisaj de iarna 100%, in care pana la aparitia
baltilor, a broastelor si oualor si a mormolocilor, mai este mult.. cateva
luni.
Am observat la Taul lui Rusu in apa o broasca rosie de padure (Rana
dalmatina) mort, intreg si acoperit cu o pasla albicioasa ca un mucegai. Tot
aici era in apa un exemplar mort de starc cenusiu (Ardea cinerea), cu piciorul
rupt, agatat intro bifurcatie a unei crengi din apa; ciudat ca fara nici un fel
de latz, pasarea a putut sa se incurce atat de rau in vegetatia naturala incat
si-a si fracturat piciorul si tot nu a putut pleca
daca mai avea unde.
Dealtfel, la malul lacului limicole, in stuf mai multe specii de rate
salbatice, deasupra se roteste o barza
frumos, seara pe deal.
Peter
---------------------------------
Like movies? Here's a limited-time offer: Blockbuster Total Access for one
month at no cost.
