Am avut ieri o discutie telefonica despre cauze ale inundatiilor actuale, cu un reporter de la Romania Libera. Vad ca articolul mentioneaza doar una dintre aspecte, anume taierile de padure... pe cand exista si celalalt aspect la fel de important: strangerea raurilor intre diguri, desecarea zonelor umede in care raurile se revarsa in mod natural. Hraparetia omului prost: rezulta din aceasta indiguire un jet de apa cu o mare agresivitate, capabil sa rupa infrastructura facuta de om. Digurile ar trebui sa apere doar localitatile, soselele, caile ferate, iar restul ar trebui sa fie mult mai liber pentru revarsari. Spatiu pentru rauri! Desigur, se poate si invers, adica puhoaiele sa curga peste casele cazute, sa rupa calea ferata, soseaua, statia de pompare a apei... spre exemplu in municipiul Sighetu Marmatiei in reteaua de alimentare nu este apa de cateva zile, si se preconizeaza ca in 2-3 saptamani va fi reluata furnizarea apei potabile. Poate. Va fi apa la toalete, oamenii vor putea face dus din nou. Pana atunci... municipium UE. Peter ::::::::::
http://www.romanialibera.ro/a130775/taierea-padurilor-a-deschis-poarta-puhoaielor.html Taierea padurilor a deschis poarta puhoaielor Andrei Luca Popescu Miercuri, 30 Iulie 2008 Moldova si Maramures, zone lovite in plin de inundatii, sunt gazda celor mai mari defrisari prin "radere" din Romania. Specialistii spun ca niste paduri neciopartite ar fi atenuat mult forta viiturilor din acest an. Nu doar debitele-record ale Prutului si Siretului au pus umarul la inundatiile din Moldova si Maramures, ci si defrisarile masive ale padurilor din aceste zone, fie ele legale sau ilegale. Specialistii considera ca, desi acesta nu este un factor decisiv pentru violenta inundatiilor din acest an, forta viiturilor ar fi fost mult atenuata daca padurile ar fi fost in picioare. Profesorul Victor Giurgiu, membru al Acadmiei Romane si specialist in silvicultura, spune ca exista o relatie directa intre gradul de impadurire a unui bazin hidrografic si probabilitatea de a se produce inundatii. "Paradoxal, Bucovina si Maramuresul sunt zone relativ bine impadurite, comparativ cu altele. Tot aici insa au avut loc in ultima perioada cele mai mari despaduriri ilegale, favorizate in buna parte de procesul irational de reconstituire a drepturilor de proprietate", spune profesorul. Atat statul, prin Romsilva, care gestioneaza padurile publice, cat si proprietarii particulari de paduri au trecut la "taieri rase" ale copacilor – despaduriri in masa, ceea ce a dezvelit solul si l-a facut vulnerabil in fata ploilor torentiale. "In munti ploile torentiale si de lunga durata au antrenat cantitati enorme de sol care au amplificat debitul raurilor, dar, mai ales, forta de distrugere a acestora. Una este sa curga apa curata, alta – apa cu pamant si nisip. Forta este de doua-trei ori mai mare", explica academicianul Victor Giurgiu. Peter Lengyel, secretar stiintific al asociatiei UNESCO Pro Natura, spune ca a constatat la fata locului, in Maramures, cum "zonele impadurite au viituri incomparabil mai mici decat cele defrisate, cu aceeasi cantitate de ploaie". Responsabili pentru aceasta "catastrofa ecologica" a defrisarilor sunt, spune Lengyel, autoritatile "delasatoare, superficiale, care musamalizeaza cazurile grave", dar si persoanele particulare carora le-au fost retrocedate padurile si care "vor sa vada banii, sa-si ia Mercedes si sa isi trimita copiii la studii". Astfel, asociatia sa observa regulat sate din Maramures unde actioneaza sute de gatere si "tafuri" (tractoare cu care se scot arborii taiati din paduri). "Cei care sunt prinsi nu sunt condamnati, ci, in cel mai rau caz, primesc pedepse cu suspendare", a constatat Peter Lengyel. Directorul Fondului Forestier de la Romsilva, Codrut Balea, este de acord ca defrisarile prin radere, pe suprafete mari, favorizeaza inundatiile, dar da de inteles ca acestea au loc, mai ales, dupa ce multe paduri au ajuns in proprietatea unor persoane private. Responsabil cu supravegherea acestora, seful Corpului de Control Silvic al Ministerului Agriculturii, Mihai Gasparel, a descris intr-o emisiune televizata ce poate face in cazul prinderii taietorilor de paduri: propunerea inceperii urmaririi penale, mai departe fiind treaba procurorilor si a judecatorilor. Academicianul Victor Giurgiu spune ca Romania este impadurita la ora actuala in proportie de 27%, in timp ce tari cu relief asemanator, precum Austria, Slovacia sau Slovenia, ajung la 50%.
