Cam asta cred ei, la
unison, aflati in fata consecintelor uninominalului. Un cuvant devenit usual pe
buzele romanilor, subiect de dezbatere si controverse. Istoria uninominalului
incepe in Romania inca din 2005. Si pana in 2008, s-a tinut scai de politicieni
pana cand acestia l-au acceptat. O schimbare legislativa ravnita de cea mai mai
parte a clasei politice si de romani.
Imi aduc aminte de
petitiile ad-hoc intocmite pe strada intru aprobarea uninominalului. Si laudam
atunci avantul societatii romanesti de a schimba un sistem electoral. Deplangem
acum consecintele sale si atitudinea aceleiasi societati romanesti, mai absenta
decat niciodata la scrutinul din data de 30 noiembrie.
Partide politice veterane in Parlament ies fortate pe usa din dos. Marii
invingatori
in colegii raman mutilati de redistribuirea si de complexitatea calculului
uninominal. Cel mai popular exemplu invocat de jurnalele centrale: "la
Brasov, acolo unde candidatul PD-L Horatiu Braga, aflat pe primul loc cu 44,04
la suta din voturi, a pierdut în favoarea contracandidatei sale, Kovacs Anna,
UDMR, clasata pe locul al patrulea cu un procent de numai 6,42 la suta".
(sursa Gandul).
Chiar si castigatorii
cursei uninominale se arata revoltati:
Mircea Geoana:
"Este nedemocratica o
situatie în care cei care obtin locul trei cu un procent de 8 sau 9 la suta sa
devina parlamentari în detrimentul celor dintâi. Este clar ca aceasta lege
trebuie reanalizata"
Theodor Stolojan: „Este cel mai prost sistem de vot
posibil"
Razvan Murgeanu:
„Este o porcarie de lege, o
aiureala! Era corect macar sa fi fost din doua tururi. Sau cine iese din primul
tur ala sa fie parlamentar. Pai daca asta e politica si reprezentativitate, hai
sa ne mutam în Congo!"
Dilema romanului jongleaza intre: porcarie
de lege, sistem electoral prost inteles sau prost aplicat. Care sa
fie? Dupa patima alegerilor, inca ne intrebam: "Eu cu cine votez?"
sau, mai bine zis..:"Eu cu cine am votat?" Tu ce parere ai? Intra
in dezbatere.
