Co-incinerarea, o alternativă la problema deşeurilor
În prezent România se confruntă cu o problemă gravă de mediu în ceea ce priveşte generarea, colectarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor municipale. Efectele negative ale managementului deficitar al gestionării deşeurilor în România comportă şi o latură socială şi economică evidentă. Ineficienţa planurilor de gestionare a deşeurilor presupune costuri inutile din partea cetăţenilor şi dovedeşte lipsa de abordare sustenabilă a autorităţilor în problema deşeurilor. O sursă a costurilor inutile este nerespectarea reglementărilor europene, care atrag după sine amenzi plătibile din banii contribuabililor, referitor la obligaţiile României privitor la colectarea selectivă, la depozitarea deşeurilor şi la eliminarea acestora într-un mod durabil. Legea 27/2007 (privind aprobarea OUG 61/2006 prin care este transpusă Directiva 2006/12/CE) prevede clar obligaţia României de a realiza colectare selectivă pe întreg teritoriul ţării. Implementarea prevederilor acestei directive trebuie realizată până în 2015, dată după care România poate intra în procedura de infrigment şi devine pasibilă de amenzi considerabile. Conform datelor statistice din anul 2007, 97% din deşeurile menajere din România sunt colectate în amestec, iar de servicii de salubritate nu beneficiază decât 79% din populaţia urbană şi 16.37% din populaţia rurală a ţării . Acestei situaţii i se adaugă faptul că depozitarea deşeurilor este una din soluţiile cele mai nefavorabile mediului. În România funcţionează actualmente 25 de depozite de deşeuri municipale conforme (din care două au depăşit capacitatea de stocare şi alte două, nou construite, sunt în procedură de autorizare), în timp ce un număr de 139 depozite trebuiau să-şi sisteze activitatea până în luna iulie a acestui an, iar alte 101 până în 2015. Din punct de vedere al soluţiilor favorabile mediului, după re-utilizare şi reciclare, valorificarea energetică este preferată în defavoarea depozitării pe termen lung a deşeurilor. Aceasta deoarece nu pot fi calculate toate efectele pe termen lung rezultate din depozitare şi, mai mult decât atât, prin depozitare este ignorată capacitatea de valorificare a deşeurilor ca şi resurse de energie. Cu toate acestea, soluţia incinerării cu recuperare de energie, în incineratoare consacrate, prezintă şi multiple dezavantaje, precum: costuri pentru investiţii foarte ridicate pentru construcţia incineratoarelor, emisiile produse în urma arderii care afectează mediu şi comunităţile, precum şi încurajarea creşterii cantităţii de deşeuri produse (asociată consumerismului) pentru a asigura materia primă pentru incineratoare. O soluţie viabilă pentru România în ceea ce priveşte valorificarea energetică a deşeurilor o reprezintă metoda co-incinerării în fabricile de ciment. Această metodă prezintă mai multe avantaje şi posibilităţi de valorificare a deşeurilor. Câteva motive pentru care co-incinerarea în fabricile de ciment este de preferat altor metode precum incinerarea şi eliminarea prin depozitare: - Existenţa deja a instalaţiilor de co-incinerare (în fabricile de ciment), ceea ce ar reduce costurile de investiţii necesare instalaţiilor noi de incinerare; - Arderea deşeurilor se face la temperaturi foarte ridicate (mai exact la temperaturi de peste 1100 grade C), şi fără eliminarea în atmosferă a dioxinei sau a altor substanţe dăunătoare sănătăţii oamenilor; - Co-incinerarea în fabricile de ciment nu generează cenuşă, aceasta fiind înglobată în clincher (material de bază pentru producerea cimentului); - Valorificarea deşeurilor este maximă, având loc o recuperare de 100% atât energetică, cât şi materială, fără a afecta calitatea produsului final, atent monitorizată pe tot parcursul procesului tehnologic; - Posibilitatea arderii deşeurilor ce conţin metale grele (la nivel de urme), care în alte condiţii necesită tratamente speciale; - Pot fi co-incinerate tipuri foarte variate de deşeuri, printre care şi cele pentru care există posibilităţi reduse de re-utilizare, spre exemplu nămolurile de la staţiile de epurare; - Comparativ cu utilizarea combustibililor fosili, nivelul de emisii de dioxid de carbon în urma co-incinerării deşeurilor nu este modificat semnificativ. De asemenea se evită acele emisii care s-ar genera în urma arderii deşeurilor în incineratoarele consacrate, precum şi emisiile de metan în cazul depozitării deşeurilor la gropile de gunoi.; - Colaborarea între autorităţi, firmele de salubrizare (pentru colectarea selectivă) şi fabricile de ciment (pentru co-incinerarea deşeurilor) ar conduce la crearea unei infrastructuri eficiente economic şi ar facilita şi respectarea standardelor europene privind conformitatea depozitelor. Studii precum cel al Organizaţiei Olandeze pentru Ştiinţe Aplicate (TNO) sau cel al Comitetului Britanic despre Efectele Medicale ale Poluării Aerului , reprezintă un argument în plus asupra impactului semnificativ redus al co-incinerării deşeurilor în fabrici de ciment în comparaţie cu efectele incinerării simple. Cu toate că procesul de co-incinerare există, şi este reglementat, aprobat şi utilizat în majoritatea ţărilor Uniunii Europene, acesta este încă desconsiderat de către autorităţile româneşti ca şi măsură de acţiune în cadrul unui plan integrat de gestionare a deşeurilor menajere care să presupună sortare/colectare selectivă a deşeurilor urmată de reciclare şi/sau valorificare energetică, stimulând astfel economic şi social o infrastructură şi o piaţă de valorificare a deşeurilor. Metodele practicate in România, referitor la soluţionarea tratării finale a deşeurilor presupun fie utilizarea unor depozite neconforme legislaţiei, depozitarea deşeurilor pe teren deschis sau cumpărarea de noi incineratoare, investiţie inutilă în acest moment având în vedere existenţa deja a fabricilor de ciment cu facilităţi de co-incinerare. Prin urmare Fundaţia TERRA Mileniul III şi Asociaţia ALMA-RO consideră că o soluţie viabilă pentru gestionarea corectă a deşeurilor nereciclabile este co-incinerarea în fabricile de ciment, întrucât are un impact redus asupra mediului şi societăţii, şi cere membrilor Parlamentului României să ia în considerare avantajele acestei alternative ca soluţie pentru problema gravă a deşeurilor cu care se confruntă România în acest moment. Această susţinere este necesară la nivel legislativ şi politic pentru a conştientiza autorităţile centrale si locale asupra valorificării sustenabile a deşeurilor municipale şi altor tipuri de deşeuri industriale ce nu pot fi reciclate.
