Filmele saptaminii (15-21 iunie)
www.thymos.ro/cinema.php
Trenul vietii
Trenul vietii este o istorioara evreiasca prin care ating problema
Holocaustului, dar intr-o forma comica. Este pina la urma o tragedie rezolvata
intr-o maniera foarte evreiasca, adica prin ris si suris. Evreii au rezistat
timp de 5000 de ani pentru ca au ris de tragediile lor. (Radu Mihaileanu)
(Cinema
un secol si ceva, 2002)
Totul despre mama mea
O sublima melodrama si un mare film romanesc, dar in care romanescul se
inventeaza dupa imperative total contemporane. Almodóvar reinvie un cinema
fantast despre care credeam ca a murit o data cu Fellini: un cinema capabil sa
inventeze din bucatele o lume si in care raportul cu realitatea se stabileste
altfel decit pe principiul asemanarii. (Jean-Marie Lalanne) (Cinema
un secol
si ceva, 2002)
Poveste din Philadelphia
Exemplu perfect de screwball comedy, filmul mizeaza pe modul eficient in
care Cukor construieste relatiile dintre personaje inca din prima clipa
(remarcabila secventa introductiva) si pe interpretarea celor trei protagonisti
[Cary Grant, Katharine Hepburn, James Stewart]. (Cinema
un secol si ceva,
2002)
Erin Brockovich
Dincolo de scheme, Soderbergh pune in evidenta structurile: monopoluri mai
puternice ca legea, cruzimea de jungla a luptei pentru existenta, conditia
umilitoare a femeii care creste copii. Cit despre Roberts, ea tine piept, la
propriu si la figurat, lui Albert Finney, intr-una dintre cele mai puternice
afirmari ale prezentei sale. (Dictionar universal de filme, 2002)
Croaziera
Primul film neverosimil al deceniului al IX-lea a fost Croaziera de Mircea
Daneliuc, prezentat pe ecrane in aprilie 1981. De ce neverosimil? Din simplul
motiv ca, nici pina astazi, nu s-a demonstrat cum a fost posibila, in epoca,
realizarea unui film ca acesta, despre un cirmaci inconstient si incompetent,
obtuz si ridicol, care-si poarta corabia spre dezastru, in sunet de fanfara.
Spunea undeva Mircea Daneliuc ca, prin Croaziera, a vrut sa faca un film despre
birocratizarea relatiilor umane, despre formele subtile ale birocratiei si
birocratismului. (Istoria filmului romanesc 1897-2000)
Al cincilea element
Thriller intergalactic despre care Besson scrie ca l-ar fi vrut 1/3 Brazil,
1/3 Razboiul stelelor si 1/3 Tati. Nu i-a iesit mai nimic, nici macar Besson,
doar o tentativa de violentare a publicului pe calea socurilor vizuale si
flagrantelor orgii de decibeli. Ambitiosul sau film incepe in 1914 si se
incheie in 2362, dar lipsita de imaginatie formula viitorului indepartat nu
ne prea socheaza. Ea se opreste la machetele unui Metropolis. Creaturile
intergalactice n-au hazul unui E.T., cit despre intentiile de parodie in stil
Tati, malitia lui Besson se destrama inainte de a ajunge la public. (Dictionar
universal de filme, 2002)
Tu rizi
Filmul este transpunerea pentru ecran a doua povestiri ale lui Luigi
Pirandello. In prima parte, eroul e un fost cintaret de opera, silit sa renunte
la scena din motive de sanatate. Desi profund nefericit in viata de fiecare zi,
el ride in hohote prin somn, spre exasperarea sotiei sale, care din acest motiv
il si paraseste. A doua povestire compara doua sechestrari de persoana,
petrecute in Sicilia, la distanta de un secol una fata de cealalta.
(www.port.ro)
Chaplin
Replica-cheie a filmului este: Cum sa treci dincolo de poveste? Din pacate
Attenborough insusi nu reuseste sa depaseasca informatia biografica. Balansul
perpetuu intre retoric si burlesc, categorii care se refuza reciproc, elemente
parazitare precum discursul despre criza economica sau tirada din Dictatorul
si, mai ales, alaturarea platitudinilor biografice reconstituite de
Attenborough unor sublime grafmente originale anihileaza discursul
cinematografic. Rezulta o hagiografie scrupuloasa dar indigesta, care nu
izbuteste sa infatiseze nici complexitatea, nici grandoarea personajului, in
ciuda compozitiei stralucite a lui Robert Downey Jr. Adevarata biografie a lui
Chaplin transpare doar in fiecare licarire de imagine autentic chapliniana, din
abundentele citate folosite. (Dictionar universal de filme, 2002)
Master and Commander: La capatul pamintului
Weir este adevaratul master din acest film: reuseste sa faca cele mai
plicticoase momente sa aiba un mister patrunzator, cele mai patetice idei
patriotiste sa le presare cu ironie, cel mai perimat joc de-a soarecele si
pisica (in care, evident, vinatorul devine vinat) sa-l salveze cu o suita de
sugestii uluitor de inspirate (corabia franceza vazuta ca o fantoma a marii),
sa transforme vesnica poveste a omului onoarei intr-un pertinent discurs
(non-patetic) despre prietenie, indatorire si autoritate. Superb filmat,
excelent montat, in ciuda comercialismului vadit (si totusi, e dureros sa vezi
cum filme comerciale bune o dau in bara la box-office), Master and Commander
nu se scufunda, ci inoata cu ambitie pina la mal!
Mentiune: a se urmari la cinema, nu pe video. (Andrei Bangu) (LiterNet)
Cronicile din Narnia: Leul, vrajitoarea si dulapul
Cu incasari care trec de 300 de milioane de dolari si cu patru saptamini de
dominare a pietei internationale, prima ecranizare dupa seria fantasy scrisa de
C.S. Lewis are toate sansele sa ajunga cea mai de succes pelicula Disney din
toate timpurile, depasind Toy Story (John Lasseter, 1995). [
] Ca puncte tari,
prima parte a seriei Narnia aduce in scena patru copii-actori talentati, o
vrajitoare de pus in rama si un arsenal de efecte speciale pe masura
productiilor fantasy ale momentului. Ca puncte slabe, povestea, pe alocuri
foarte naiva, e inconsistenta si neconvingatoare. (Catalin Sturdza) (Cultura,
Nr. 6 (58), 26 ianuarie 2006)
Hotul de orhidee
E exact ceea ce te astepti sa fie Adaptation / Hotul de orhidee (2002). Un
film putin cam complicat ca structura, dar (cum altfel, din partea celui ce
realizase Being John Malkovich) foarte inteligent. De la divagatiile foarte
documentate despre orhidee (ai zice ca-l citesti pe Hugo care, pe citeva zeci
de pagini din Mizerabilii, reface un intreg istoric al canalizarilor
Parisului), pina la constructia impecabila a scenariului, totul e plasat sub
semnul cerebralului. Filmul se vrea o comedie, dar una amara. Atit de
intelectuala insa, incit poate fi gustata eventual la a treia vizionare, atunci
cind treci peste intelegerea primului plan al actiunii. Povestile se intretaie
si intregul se cladeste, ca un puzzle, din fragmente. Spre final, atmosfera e
impinsa la grotesc, neverosimil si absurd. Remarcabil Nicholas Cage, care e
perfect capabil, in rolul dublu pe care-l face, sa schimbe registrele de la o
extrema la alta. Cage a si fost nominalizat la Oscar pentru acest rol,
iar filmul a obtinut Premiul Juriului anul acesta, la Berlin. (Laurentiu
Bratan) (22, nr. 686, 29 aprilie - 5 mai 2003)
---------------------------------
Get the free Yahoo! toolbar and rest assured with the added security of spyware
protection.
[Non-text portions of this message have been removed]
