Frumos, celebru, bine intretinut – un muzeu in aer liber. Cu spatii largi si
monumente valoroase. Un adevarat loc de pelerinaj pentru cei care vroiau sa
invete istorie, literatura sau arta.
Bellu. O mandrie altadata, aproape o ruina astazi. Pe vremea cand oamenii inca
mai erau generosi, iar apartenenta la comunitate inca mai conta, un baron pe
nume Bellu, fost ministru al culturii si justitiei, a donat Bucurestilor zeci
de hectare de teren, sa fie folosite pentru inhumarea localnicilor.
Din darnicia baronului si dragostea de frumos a predecesorilor nostri, s-a
nascut cel mai faimos cimitir al Romaniei.
Anii au trecut, mentalitatile s-au schimbat, generozitatea a disparut. Astazi,
din Bellu a ramas doar un amestec haotic de cavouri kitsch, care sfideaza parca
trecutul, ingropat sub monumente profanate si vandalizate. Timpul si nepasarea
si-au spus cuvantul. Cate au mai ramas, operele de arta se sufoca printre
termopane si sculpturi grosolane.
Nici o urma de bun gust, nici un respect fata de ceea ce reprezinta Bellu
pentru Romania. In ultimii ani, singurul interes manifestat a fost cel
material, ignorandu-se cu desavarsire bogatia spirituala lasata de inaintasi.
Putine opere de arta au ramas intacte. Printre ele, cavoul familiei
Cantacuzino, pe care urmasii l-au ingrijit cum au putut.
Ion Mincu, cel mai cunoscut arhitect roman, a lasat in Bellu cateva lucrari de
exceptie, necunoscute acum profanilor. Una dintre acestea este cavoul fratilor
Gheorghief, bancheri celebri in secolul 19, care au finantat partial razboiul
de independenta. Din pacate, spune Paul Filip, in anii 90, mausoleul acesta a
fost spart si s-au cautat dinti de aur si bijuterii. S-au furat cele 8 faclii
care erau inalte de 1 m si jumatate si groase cam de 40 de cm, pentru a fi
vandute la fier vechi.
Toata lumea a auzit de cimitirul Bellu, dar putini ar putea sa enumere cinci
personalitati inmormantate aici. Este locul in care dorm fondatorii statului
roman modern, de la familiile Cantacuzino la Ghica, Sturza sau Stirbei. Coltul
scriitorilor aduna toate manualele de literatura. Aman, Luchian sau Paciurea
sunt personalitati care au imbogatit artele plastice romanesti si care isi au
mormantul tot aici. Artistii sunt la loc de cinste pe o faimoasa alee, in fapt
un perimetru in care cu greu s-ar mai putea gasi un loc.
Desi teoretic pazit, Bellu a fost in ultimii ani tinta hotilor. Ai celor de
flori, de bogatii, de locuri de veci. Haosul a incurajat hotiile si i-a
descurajat pe toti cei care ar fi vrut sa-l salveze. Dupa revolutie, el a fost
ca o gaura neagra in bugetul primariei. Milioane de euro au disparut in
asa-zise lucrari de intretinere a cimitirului. Noul director al administratiei
cimitirelor e descumpanit.
Stiti ce administrati?
Din pacate, doar partial, spune Bogdan Tanase.
Cate locuri de veci are administratia cimitirelor?
Nu stiu! La aceasta ora, nu am o evidenta clara a locurilor de veci. Chiar nu
stiu cate locuri de veci sunt in cimitirele bucurestene.
Dar cate ar fi? Cu aproximatie.
Nici macar aproximativ nu pot sa am o reprezentare, pentru ca chiar sefii de
cimitire ar fi trebuit sa aiba o evidenta stricta, au fost schimbati, au fost
mutati de la un cimitir la altul, probabil ca n-a reusit sa stea niciunul
suficient de mult intr-un cimitir, cat sa aiba o reprezentare exacta a
locurilor din acel cimitir.
In urma cu cativa ani, s-a platit un cadastru in Bellu si in restul cimitirelor
bucurestene. Ca orice treaba romaneasca, s-a impotmolit si s-a ratacit in haos.
O parte din arhive au disparut in servietele fostilor directori, asa ca nimeni
nu stie cu adevarat cate locuri de inmormantare sunt acum in Bucuresti. Anul
acesta sunt mai multi bani pentru Administratia cimitirelor. 14 milioane de
euro pentru amenajari, curatenie, paza si... din nou cadastru.
Inevitabil, unele dintre monumentele din Bellu vor disparea, invinse de timp,
de promisiuni fara acoperire si de oameni nepasatori. Un intreg hatis
legislativ, intretinut cu voie sau din incompetenta, le condamna la moarte:
Directia monumente din cadrul primariei asteapta cadastrul, Ministerul Culturii
ridica din umeri, Academia Romana nu mai e interesata. In cimitirul lor, de o
frumusete din ce in ce mai trista, monumentele din Belu vor redeveni cenusa.
Cand a preluat conducerea Administratiei Cimitirelor si Crematoriilor Umane,
acum cativa ani, preotul Radu Dumitru s-a ingrozit vazand dezastrul care era
peste tot. Om gospodar, si-a suflecat manecile si a pornit sa faca ordine. I-a
fost greu la inceput. Nu intelegea cum dispar statui intregi sau fragmente de
zeci de kilograme, monumente de valoare inestimabila din cimitir. In general,
monumentele se furau pentru a fi topite, dar se pare ca anumite persoane adora
sa le tina in casa... pe post de „bibelouri”! Una dintre traumatizantele
„disparitii” din Cimitirul Bellu-militar ramane cea a leilor de la monumentul
ridicat in cinstea eroilor din cel de-al doilea Razboi
