editie speciala: 29 octombrie 2004 Ierarhii greco-catolici la Senat
Miercuri, 27 octombrie a.c., Episcopii celor cinci Eparhii greco- catolice, IPS Lucian Muresan, PS Virgil Bercea, PS Alexandru Mesian, PS Ioan Sisestean si PS Florentin Crihalmeanu, s-au intalnit cu Comisia Juridica de numiri, disciplina, imunitati si validari. Intalnirea de la Senat a avut ca scop consultarea partii greco- catolice relativ la la proiectul de lege privind Aprobarea O.G. 64/2004, pentru completarea articolului 3 D.L. 126/2004. Daca literele si cifrele nu va spun mai mult, va amintim ca este vorba de recunoasterea dreptului Bisericii Greco-Catolice de a apela la instanta in problema patrimoniala. Va oferim textul de baza al interventiei Ierarhilor greco-catolici, nu si anexele (care se pot deduce si sunt in general cunoscute). [EMAIL PROTECTED] Senatului Romaniei, Comisiei Juridice de numiri, disciplina, imunitati si validari Salutam initiativa Domniilor Voastre de a Va implica pentru imbunatatirea cadrului legislativ cu privire la situatia juridica a lacaselor de cult care au apartinut Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-Catolice (BRU). Biserica noastra sustine de altfel orice actiune care, intr-o maniera crestineasca si civilizata, cu respectarea legislatiei interne, a Uniunii Europene si a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, vine in sprijinul procesului de repunere in drepturile firesti a tuturor celor care - persoane fizice sau juridice - au avut de suferit in timpul regimului comunist ateu. Considerente juridice Analiza juridica a O.G. nr. 64/2004 pentru completarea Art. 3 din D.L. nr. 126/1990 privind unele masuri cu privire la Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, nu face decat sa alinieze D.L. 126/1990 cu prevederile Constitutiei Romaniei votata in 1991 (art. 21) [1], respectiv cu standardele existente la nivel european, stabilite si initiate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ce stipuleaza dreptul fiecaruia la o judecata echitabila si impartiala (art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului). Completarea Art. 3 in D.L. 126/1990, prin alin. 2, nu desfiinteaza comisiile mixte de dialog, intrucat precizeaza explicit "in cazul in care reprezentantii clericali ai celor doua culte religioase nu ajung la un acord in cadrul comisiei mixte prevazute la alin. 1, partea interesata are deschisa calea actiunii in justitie potrivit dreptului comun". Prin urmare acesta nu face decat sa dea o nota de constitutionalitate vechilor prevederi, care ingradeau accesul in justitie considerand ca unica instanta competenta sa hotarasca in probleme patrimoniale aceasta comisie constituita din reprezentantii celor doua parti. In fapt prevederea Art. 3 din D.L. 126/1990 s-a dovedit de cele mai multe ori imposibil de aplicat deoarece cele doua parti au interese contradictorii in cauza aflandu-se chiar patrimoniul revendicat de ambele parti. Aceasta este echivalent cu a pune partile conflictuale intr-o cauza civila sa-si emita singure hotararea judecatoreasca. De aceea am considerat si consideram cadrul comisiei de dialog o procedura prealabila si amiabila, apelul la justitie fiind o ultima solutie dupa ce dialogul a fost respins sau s-a dovedit fara rezultat. Aceasta solutie a fost exprimata explicit de BRU in cadrul celei de a VIII-a intalniri a Comisiei mixte de dialog Ortodox - Greco-Catolic, ce a avut loc anul trecut la Baia-Mare (cfr. Anexa 01). Ca urmare a neclaritatii legislatiei in anii scursi de la D.L. 126/1990, s-au inregistrat Hotarari judecatoresti pe aceasta tema extrem de diverse. Au existat Instante care au negat puterii judecatoresti atributiile in judecarea litigiilor privind proprietatea, sau folosinta lacasurilor de cult si a caselor parohiale, dar au existat de asemenea si Instante care au solutionat aceste actiuni in revendicare. Aceasta diversitate impune puterii legiuitoare sa solutioneze problema prin lege, pentru a opri incercarea puterii judecatoresti de a oferi solutii prin decizii contradictorii. Dreptul de proprietate este un drept fundamental, garantat de art. 41 din Constitutia Romaniei si el trebuie sa fie ocrotit de lege si de Justitie. Principiul optiunii majoritatii enoriasilor, mentinut si in cadrul O.G. 64, este aplicabil in alte chestiuni, iar nu asupra proprietatii patrimoniale a BRU [2]. Pozitia Ierarhilor BRU In opinia noastra, modificarea adusa prin O.G. 64/2004 nu rezolva problema patrimoniala a BRU. Mai mult decat atat, Va reamintim faptul ca introducerea Art. 3 in cadrul D.L. 126/1990 s-a facut fara consultarea si acordul Ierarhilor BRU din acea vreme. In acest sens Conferinta Episcopala Romana, a inaintat un protest adresat conducerii Statului Roman la doar cateva zile de la publicarea decretului amintit. Consideram ca solutia viabila ar fi ca Statul, in baza principiului suveranitatii, sa legifereze asupra problemei in discutie si sa nu lase solutionarea diferendelor patrimoniale la indemana unor comisii care, dupa cum se stie, nu au reusit sa ajunga decat in putine cazuri la un numitor comun (cfr. Anexa 02). Prin urmare consideram ca pe langa modificarea D.L. 126/1990, pentru detensionarea situatiei, s-ar impune adoptarea unei noi solutii legislative, care sa reglementeze situatia acestor imobile, deoarece tot Statul, in 1948, a luat o serie de masuri prin care s-a creat situtia prezenta. Principiul "autonomiei bisericesti" ce ar putea fi invocat, nu are un fundament juridic real, intrucat potrivit dispozitiilor Art. 1 din Constitutie, Romania este un stat unitar in care toti cetatenii sunt egali in fata legii si mai mult "nimeni nu e mai presus de lege" (art 16). Consideram ca un Drept Canonic reglementeaza doar problemelede credinta si interne ale cultului corespunzator si nu diferendele patrimoniale intre culte; ca urmare nu poate avea aplicabilitate asupra credinciosilor unui alt cult. In plus, Statul roman, principalul vinovat de situatia existenta, are obligatia morala si legala sa repare abuzurile Statului antecesor, aceasta in virtutea obligatiilor cuprinse in declaratia nr. 40/34/1995 a ONU cu privire la victimele abuzului de putere, semnata si de Romania, raportata la art. 20 din Constitutia Romaniei din 1991 [3]. La acestea se adauga amendamentul nr.9 formulat de Adunarea Generala a Consiliului Europei, odata cu intrarea Romaniei in acest organism european: "Adunarea face apel la Guvernul Romaniei sa restituie bunurile bisericesti". Aceasta este in fapt linia Bisericii noastre in raport cu Statul exprimata in mai multe randuri prin scrisori si memorii adresate autoritatilor de Stat (vezi de ex. Anexa 03), demersuri ramase, din pacate, fara rezultate concrete sau chiar fara raspuns. Pozitia are sustinere si din partea Sanctitatii Sale Papa Ioan Paul al II-lea care s-a referit explicit in acest sens cu ocazia instalarii noului ambasador al Romaniei pe langa Sfantul Scaun, la data de 1 iunie 2002, in persoana Excelentei Sale Mihail DOBRE (vezi Anexa 04). Aceasta pozitie a fost subliniata odata in plus si de Eminenta Sa Cardinal Moussa I Daoud, Prefectul Congregatiei pentru Bisericile Orientale, din Roma, respectiv de Eminenta Sa Cardinal Walter Kasper, Presedintele Consiliului Pontifical pentru Unitatea Crestinilor, cu prilejul unor vizite efectuate in tara noastra (vezi Anexa 05). Propuneri operative Tinand cont de incapacitatea dialogului de a oferi solutii concrete si reprezentative in raport cu necesitatile noastre pastorale, de faptul ca legea 501/2002 excepteaza de la retrocedare imobilele catalogate ca fiind "lacasuri de cult" si de faptul ca libertatea religioasa nu este respectata pe tot teritoriul Romaniei [4], cu deosebit respect, Va inaintam mai jos, cererile noastre, in vederea asigurarii unei egalitati de sanse in fata legii si a autoritatilor civile, pe intreg teritoriul tarii noastre: Adoptarea de urgenta a unei solutii legislative, in concordanta cu normele constitutionale ce garanteaza proprietatea si cu principiile de drept europene, care sa asigure retrocedarea lacasurilor de cult ce au fost confiscate Bisericii Greco-Catolice din Romania. Restituirea vechilor biserici greco-catolice sa fie rezolvata prin lege de Statul Roman, fara interventia vreunei parti intermediare. Propunem urmatoarele principii generale, pe care le sugeram legiuitorului: Sa fie restituie in natura Bisericile Catedrale din Oradea, Baia- Mare, co-Catedrala din Gherla, Biserica Vicariala din Bucuresti, Bisericile protopopiale si manastiri simbol pentru existenta triseculara a Bisericii Greco-Catolice din Romania In localitatile unde exista doua sau mai multe biserici, dintre care una fosta greco-catolica, si exista comunitate greco-catolica constituita, sa fie restituita biserica. In localitatile in care exista o singura biserica, fosta greco- catolica, si exista comunitate greco-catolica constituita, sa fie restituita biserica, urmand sa se oficieze alternativ, pana cand Statul va sprijini construirea de noi lacasuri de cult. Va multumim, inca o data, pentru implicarea Dumneavoastra in rezolvarea diferendelor patrimoniale existente in Romania si rugam pe Bunul Dumnezeu sa Va lumineze pentru a putea implini misiunea asumata spre marirea lui Dumnezeu si propasirea neamului romanesc. In numele Bisericii Romane Unite, Greco-Catolice semneaza Ierarhii Note [1] "Orice persoana se poate adresa Justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatii si a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept." [2] Trebuie sa se tina seama de faptul ca Statul are obligatia sa repare trecerea abuziva a proprietatii prin efectul decretului 358/1948 si nu sa o lase la indemana unor terti. [3] "Daca exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la Drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale". [4] Cfr. ultimele Rapoarte ale Departamentului de Stat pe aceasta tema ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> $9.95 domain names from Yahoo!. Register anything. http://us.click.yahoo.com/J8kdrA/y20IAA/yQLSAA/DXOolB/TM --------------------------------------------------------------------~-> Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
