Adevaratul Eminescu, cel de la a carui moarte se vor implini in curand 116 ani, nu e visatorul dulceag si moale din cele cateva poeme de dragoste invatate pe genunchi la scoala.
Nicaieri nu e mai real Eminescu decat in publicistica sa si in "Doina". In intampinarea lui 15 iunie, va oferim doua versiuni putin cunoscute, necenzurate, incorecte politic, ale "Doinei" si un fragment din "Icoane vechi si icoane noua". ======================= DOINA (varianta necenzurata) De la Nistru pân’ la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s-a Ca nu mai poate strabate De-atâta strainatate. Din Hotin si pân’ la Mare Vin Muscalii de-a calare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o atin; Din Boian la Vatra Dornii Au umplut omida cornii Si strainul te tot paste, De nu te mai poti cunoaste. Sus la munte, jos la vale Si-au facut dusmanii cale; Din Satmar pâna ‘n Sacele Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român saracul, Indarat tot da ca racul, Nici îi merge, nici se ‘ndeamna, Nici îi este toamna toamna, Nici e vara vara lui Si-i strain în tara lui. Dela Turnu ‘n Dorohoiu Curg dusmanii în puhoiu Si s-aseaza pe la noi; Si cum vin cu drum de fier, Toate cântecele pier, Sboara paserile toate De neagra strainatate. Numai umbra spinului La usa crestinului. Isi desbraca tara sânul, Codrul - frate cu Românul - De secure se tot pleaca Si isvoarele îi seaca Sarac în tara saraca! Cine-au îndragit strainii Mânca-i-ar inima cânii, Mânca-i-ar casa pustia Si neamul nemernicia. Stefane, Maria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las’ Arhimandritului Toata grija schitului, Lasa grija Sfintilor In sama parintilor, Clopotele sa le traga Ziua ‘ntreaga, noaptea ‘ntreaga, Doar s-a ‘ndura Dumnezeu Ca sa-ti mântui neamul tau! Tu te ‘nalta din mormânt Sa te-aud din corn sunând Si Moldova adunând. De-i suna din corn odata, Ai s-aduni Moldova toata, De-i suna de doua ori Iti vin codri ‘n ajutor, De-i suna a treia oara Toti dusmanii or sa piara Din hotara în hotara, Indragi-i-ar ciorile Si spânzuratorile! Cine ne-au dus Jidanii Nu mai vaza zi cu anii Ci sa-i scoata ochii corbii Sa ramâe ‘n drum cu orbii Cine ne-au adus pe Greci N’ar mai putrezi în veci Cine ne-au adus Muscalii Prapadi-l-ar focul jalei Sa-l arza sa-l dogoreasca Neamul sa i-l prapadeasca Cine tine cu strainii Mânca-i-ar inima cânii Mânca-i-ar casa pustia Si neamul nemernicia --- O alta varianta a "Doinei", extrem de putin cunoscuta astazi o gasim in cartea 'Mihai Eminescu - poezii tiparite in timpul vietii', vol. III, note si variante, editie critica ingrijita de Perpessicius cu reproduceri dupa manuscrise, Editura Fundatiei Regale, Bucuresti, 1944. De la Nistru pân’la Tisa Tot românul plânsu-mi-s-a Ca nu mai poate strabate De-atâta singuratate; Din Hotin si pân’la Mare Vin Muscalii de-a calare De la Mare la Hotin Calea noastra ne-o atin Si Muscalii si Calmucii Si nici Nistrul nu-i înneaca Saraca tara, saraca! Din Boian la Cornu Luncii Jidoveste’nvata pruncii Si sub mâna de jidan Sunt românii lui Stefan. Vai de biet român saracu Ca-ndarat tot da ca racul Fara tihna-i masa lui Si-i strain în tara lui. Din Brasov pân’la Abrud Vai ce vad si ce aud Stapânind ungurul crud Iar din Olt pâna la Cris Nu mai este luminis De greul suspinelor De umbra strainilor, De nu mai stii ce te-ai face Sarace, român, sarace! De la Turnu-n Dorohoi Curg dusmanii în puhoi Si s-aseaza pe la noi; Si cum vin cu drum de fier Toate cântecele pier Zboara paserile toate De neagra singuratate Numai umbra spinului La usa crestinului Codrul geme si se pleaca Si izvoarele îi seaca Saraca, tara, saraca! Cine ne-a adus jidanii Nu mai vaza zi cu anii Si sa-i scoata ochii corbii Sa ramâie-n drum ca orbii Cine ne-a adus pe greci N-ar mai putrezi în veci Cine ne-au adus Muscalii Prapadi-l-ar focul jalei Sa-l arza, sa-l dogoreasca Neamul sa i-l prapadeasca, Iar cine mi-a fost misel Seca-i-ar inima-n el, Cum dusmanii mi te seaca Saraca, tara, saraca! Stefane, Maria Ta, Lasa Putna, nu mai sta, Lasa Arhimandritului Toata grija schitului Iara grija gropilor Da-o-n seama popilor La metanii sa tot bata, Ziua toata, noaptea toata, Sa se-ndure Dumnezeu Ca sa-ti mântui neamul tau... Tu te-nalta din mormânt Sa te-aud din corn sunând Si Moldova adunând Adunându-ti flamurile Sa se mire neamurile; De-i suna din corn o data Ai s-aduni Moldova toata De-i suna de doua ori Vin si codrii-n ajutor; De-i suna a treia oara Toti dusmanii or sa piara Dati în seama ciorilor S-a spânzuratorilor. Stefane, Maria Ta, Lasa Putna, nu mai sta Ca te-asteapta litvele Sa le zboare tigvele Sa le spui motivele Pe câti pari, pe câti fustei Capatâni de grecotei Grecoteii si strainii Mânca-le-ar inima câinii Mânca-le-ar tara pustia Si neamul nemernicia Cum te prada, cum te seaca Saraca, tara, saraca! ===================================== Icoane vechi si icoane noua (fragment) Ce cauta aceste elemente nesanatoase în viata publica a statului? Ce cauta acesti oameni care pe calea statului voiesc sa câstige avere si onori, pe când statul nu este nicaieri altceva decât organizarea cea mai simpla posibila a nevoilor omenesti? Ce sunt aceste papusi care doresc a trai fara munca, fara stiinta, fara avere mostenita, cumulând câte trei, patru însarcinari publice dintre care n-ar putea sa împlineasca nici pe una în deplina constiinta? Ce cauta d. X profesor de universitate, care nu stie a scrie un sir de limba româneasca, care n-are atâtea cunostinte pozitive pe câte are un învatator de clase primare din tarile vecine si care cu toate acestea pretinde a fi mare politic si om de stat? Ce cauta? Vom spune noi ce cauta. Legile noastre sunt straine; ele sunt facute pentru un stadiu de evolutiune sociala care în Franta a fost, la noi n-a fost înca. Am facut strane în biserica nationalitatii noastre neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care sa constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghiosii si haimanalele, oamenii a caror munca si inteligenta nu plateste un ban rosu, stârpiturile, plebea intelectuala si morala. Arionii de tot soiul, oamenii care risca tot pentru ca n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând si mai înjosit în orasele poporului românesc, caci, din nefericire, poporul nostru sta pe muchia ce desparte trei civilizatii deosebite: cea slava, cea occidentala si cea asiatica si toate lepadaturile Orientului si Occidentului, grecesti, jidovesti, bulgaresti, se gramadesc în orasele noastre, iar copiii acestor lepadaturi sunt liberalii nostri. Si, când lovesti în ei, zic ca lovesti în tot ce-i românesc si ca esti rau român. (…)Domnia lor vor sa faca pe boierii. 3–4–500 de franci pe luna nu-i linistesc si nu-i fac sa se puie pe munca pentru a deveni folositori natiei de pe spinarea careia traiesc. Sunt nascuti pentru lucruri mai înalte, pentru deputatii, ministerii, ambasade, catedre de universitate, scaune în Academie, tot lucruri mari la care cinstitii lor parinti, care vindeau braga si rahat cu apa rece sau umblau cu patrafirul si sfistocul din casa-n casa, nici nu visasera si nici n-aveau dreptul sa viseze, caci nu dadusera nastere unor feti-frumosi cu stele-n frunte, ci unor baieti grosi la ceafa si târzii la minte, de rând, adesea foarte de rând. Intr-adevar, cum li s-ar deschide oamenilor ochii când unul le-ar zice: „Ia stati, oameni buni! Voi platiti profesori care nici va învata copiii, nici carte stiu; platiti judecatori nedrepti si administratori care va fura, caci nici unuia dintr-însii nu-i ajunge leafa. Si acestia va ametesc cu vorbe si va îmbata cu apa rece. Apoi ei toti poruncesc, si nimeni n-asculta. Nefiind stapân care sa-i tie în frâu, ei îsi fac mendrele si va saracesc, creându-si locuri si locusoare, deputatii, primarii, comisii si multe altele pe care voi le platiti pesin, pe când ei nu va dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contra va mai si dezbraca, dupa ce voi i-ati întolit. N-ar fi mai bine ca sa stapâneasca cei ce n-au nevoie de averile voastre, având pe ale lor proprii? Sau cel putin oameni care, prin mintea lor bine asezata, va platesc ce voi cheltuiti cu dânsii? De aceea alungati turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic si n-au nimic si vor sa traiasca ca oamenii cei mai bogati, nu stiu nimic si vreau sa va învete copiii, si n-au destula minte pentru a se economisi pe sine si voiesc [sa] va economiseasca pe voi toti”. Bogdan ========================= http://ro.altermedia.info http://www.altermedia.ro email: [EMAIL PROTECTED] ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> Does he tell you he loves you when he's hitting you? Abuse. Narrated by Halle Berry. http://us.click.yahoo.com/aFQ_rC/isnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM --------------------------------------------------------------------~-> Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
