In anii ‘80 citisem studiul francez ce spunea ca, din cauza naturii distribuite, eolienele si panourile solare, FABRIACAREA lor necesita mari cantitati de materiale, nu este scutita de accidente si de poluare. Acolo nu spunea si de costurile de exploatare ...
Intretinerea se refera in special la curatare, dar nu numai. Panourile solare se murdaresc repede, iar eficenta poate scadea considerabil. Fabricarea celulelor fotovoltaice consuma energie, in cazul celor bazate pe siliciu, circa 25-32grame per KWh. industria semiconductoare foloseste solventi, acizi sau substante toxice precum tetraclorura de siliciu, dar poluarea POATE fi redus, pentru ca se lucreaza in circuit inchis. Apopo, la IPRS se foloseau cianuri, tocmai pentru aurire, dar cantitaile erau foarte mici, iar reziduurile nu erau deversate in natura, asa ca nu exista comparatie posibila cu riscurile pe care ni le va aduce “cel mai mare iaz cu cianrui din Europa”, preconizat de RMGC. O cantitatea considerabil mai mica de siliciu monocristalin este necesara pentru electronica de putere (invertoare, redresoare) si pentru circuitele de control. Bateriile – tampon, necesare, adauga la poluare si la costul total al sistemului. Energia solara eset mai putin variabila decat cea eoliana, dar tot pot fi perioade cu nori, si desigur ca aici la sol exista intervalul de noapte! Se poate si fara siliciu monocristalin, aveam un coleg fizician ce publicase mai multe lucrari despre “siliciu amor hidrogenat”, dar nu stiu in ce faza mai este azi tehnologia ... la fel extragerea, obtinerea si prelucrarea aluminiului pentru panouri consuma si polueaza. Generarea pe scara larga a curentului electric necesita suprafete mari de teren, tot din cauza densitatii scazute de energie. De aceea UE are in plan un megaproiect solarin Sahara, unde exista din plin, si Soare, si teren liber! Dar la latitudinile noastre este ceva mai dificil. Instlarea pe cladiri este o solutie partiala, eficienta scade, iar spatiul disponibil pe coperis este destul de limitat. La Atena am vazut multe imobile cu 4-6 etaje, care erau pline de panouri solare (nu fotovoltaice, ci pentru incalzit apa). Insa in afara de clima mai calda si lipsita de nebulozitate, respectivele blocuri erau in trepte, nu paralepipedice ca la noi, asa ca fiecare avea “terasa” unde se putea amplasa un astfel de colector solar. Americanii au oprit un mare proiect solara, ca sa studineze impactul de mediu: https://www.nytimes.com/2008/06/27/us/27solar.html <<the manager of the Bureau of Land Management’s environmental impact study, Linda Resseguie, said that many factors must be considered when deciding whether to allow solar projects on the scale being proposed, among them the impact of construction and transmission lines on native vegetation and wildlife. In California, for example, solar developers often hire environmental experts to assess the effects of construction on the desert tortoise and Mojave ground squirrel. Water use can be a factor as well, especially in the parched areas where virtually all of the proposed plants would be built. Concentrating solar plants may require water to condense the steam used to power the turbine. “Reclamation is another big issue,” Ms. Resseguie said. “These plants potentially have a 20- to 30-year life span. How to restore that land is a big question for us.”>> From: dan-calin Sent: Sunday, July 03, 2011 7:20 PM To: protest-ro@yahoogroups.com Subject: [protest-ro] Re: "verdele"nu este chiar asa de verde De dragul dvs. fac si cite un pleonasm. Pai cita energie se consuma la fabricarea panourilor? Si ce fel de intretinere trebuie pentru panourile solare? De ce este ea mai mare (scumpa) decit la o hidrocentrala, termocentrala sau centrala nucleara? Si care este impactul panourilor solare asupra mediului?
