Un articol destul de obiectiv - parerea mea... Acordul Agentiei de Mediu Timisoara pentru exploatarea cu cianuri la mina Certeju înseamna iad pentru ecologisti, pâine pentru localnici si aur pentru investitori.
http://www.adevarul.ro/locale/hunedoara/Viata_in_Certeju-cianuri_sau_foame_0_781722107.html De altfel, Adevarul e una dintre putinele (poate singura!!) "media" care a REFUZAT publicitatea de la RMGC!!! Codruta --- Comuna Certeju de Sus, aflata la nici 30 de kilometri de resedinta judetului Hunedoara, arata ca un colt în care omul si natura nu s-au certat niciodata. Dar aparentele înseala: dintotdeauna, minerii au scormonit maruntaiele muntilor pentru a scoate la lumina aurul deasupra caruia locuiesc într-o saracie lucie. Si n-au dat de bunastare nici în trecutul îndepartat, când sapau în galerii, nici în cel apropiat, când avansul tehnologiei a permis ca versantii sa fie rasi în întregime de pe fata pamântului. Au disparut cu tot cu paduri si animale, lasând în loc halde de steril si ape curgatoare toxice pentru localnici. Astazi, peisajul selenar de lânga satul Hondol nu mai este vizat de statul român, desi contine sute de tone de aur si de argint. Cel mai mare regret al localnicilor, în afara de faptul ca nu au ce pune pe masa, este ca metalele pretioase vor fi scoase din tara de o firma straina. Lupta pentru aur Mina de aur Certeju a functionat din 1745 pâna în 2006, când statul a decis ca trebuie închisa. Angajatii cu vechime ai Minvest Deva îsi amintesc momentul în care exploatatia a devenit o "gaura neagra" pentru economie în opinia guvernantilor (desi facuse profit cu doar câtiva ani înainte) si o excelenta oportunitate de afaceri pentru investitorii straini. În prezent, pentru reînceperea mineritului cu cianuri se lupta Deva Gold, o companie detinuta în proportie de 80% de canadienii de la Eldorado Gold Corporation, restul actiunilor fiind ale statului român. Corporatia s-a interesat de Certeju abia la sfârsitul anului trecut, când a preluat European Goldfields, companie creata de controversatul om de afaceri Frank Vasile Timis. Acum miliardar, Timis a plecat din România la vârsta de 16 ani, ajungând în Australia, unde a lucrat în domeniul minier. Precedent periculos pentru Rosia Montana Dupa ce au aflat de acordul de mediu dat de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) Timisoara proiectului Certeju, ONG-urile ecologiste care îsi concentrasera eforturile împotrivindu-se celui de la Rosia Montana au reactionat, surprinse, printr-un comunicat în care faceau legatura între cele doua exploatatii aurifere. În opinia acestora, s-ar crea un "precedent periculos" pentru statul român. Nicolae Stanca, directorul Deva Gold, neaga însa cu vehementa acest fapt. "Nu exista nicio legatura între Certeju si Rosia Montana, nici ca tehnologie, nici ca nimic. Deva Gold face parte din conceptul Eldorado, care are activitati în opt tari din lume, iar la Rosia este o companie independenta, singura, fara alte activitati", a declarat Stanca. Legatura între cele doua proiecte este însa usor de gasit, chiar si dupa o simpla accesare a site-ului lui Frank Timis, care la sectiunea "companii istorice fondate" contine atât European Goldfields, cât si Gabriel Resources. O alta legatura o constituie chiar persoana sa, Nicolae Stanca fiind inclusiv urmarit penal în ancheta privind neregulile în negocierea asocierii între fosta Regie Autonoma a Cuprului Deva, în prezent Minvest, pe care o conducea, si Euro Gold Resources (astazi Rosia Montana Gold Corporation, unde Gabriel Resources detine 80 % din actiuni - n.r.). Cum în Certeju de Sus nu prea gasesti om care sa se împotriveasca proiectului Eldorado, era greu de crezut ca primarul va fi de alta parere. Petru Cîmpian a fost si ramâne un aliat de baza al Deva Gold, oferindu-se sa amplaseze pe teritoriul comunei înca un urias iaz de decantare pentru zecile de mii de tone de reziduuri toxice rezultate din exploatarea aurului. Initial, s-a dorit ca acesta sa fie construit lânga satul Voia, din comuna vecina Balsa, însa ideea poluarii apelor, aerului, a solurilor si posibilitatea unor accidente au fost respinse de localnici în urma unei dezbateri publice, chiar daca li se promiteau peste 100 de locuri de munca. Subtilitatea "serifului" Compania nu a avut însa mari probleme, "Seriful", asa cum este strigat în primarie Petru Cîmpian, fiind pregatit sa gazduiasca un nou iaz de decantare similar celui deja existent, unde urmele pârjolului toxic sunt înca perfect vizibile. Alaturi de Stanca, acesta aproape ca se arata încântat de faptul ca poluarea cu cianuri va afecta în continuare o zona si asa greu încercata, motivul repetat mereu fiind acela ca proiectul are prevazut sub o treime din normele în domeniu maximum admise în Uniunea Europeana. Subtilitatea cu care se lauda "Seriful" este, de altfel, si unul dintre motivele pentru care ecologistii au ramas surprinsi la aflarea deciziei ARPM Timisoara de a da acordul de mediu. Petru Cîmpian s-a laudat ca pasii spre realizarea proiectului s-au facut, intentionat, într-o cât se poate de mare tacere. "Am vazut ce s-a întâmplat la Rosia Montana. Excesul de media este foarte daunator", a declarat Câmpian. Desi ar acorda pe loc si autorizatiile de construire, practic ultimul pas înainte de startul exploatarii, primarul din Certeju de Sus asteapta deznodamântul actiunilor demarate în justitie de ministrul Mediului, Rovana Plumb, care considera ca acordul dat de ARPM Timisoara este ilegal. Cei doi oameni politici fac parte, ce-i drept la scara diferita, din Uniunea Social Liberala. Dincolo de interesele mai mici, cum ar fi suma de doar trei milioane de euro platibili în 20 de ani pentru care au fost concesionate 57 de hectare de teren la Certeju, sau mai mari - compania canadiana vrea sa scoata din pamânt în fiecare an peste patru tone de aur si 20 de tone de argint -, ramân aproximativ 3.000 de certejeni. Oamenii traiesc într-o saracie pe care ar vrea sa o vada alungata cu orice pret, chiar si cu amenintarea cianurilor. "Vom ajunge canibali" "Copiii nostri n-au unde lucra. Uite (arata spre un barbat care sta jos pe bordura - n.r.), are 40 de ani si-l tin eu din pensia de 1.000 de lei. Unii n-o au nici pe asta, care au lucrat în mina, si stau cu cinci copii", explica Nicolae Vlad, în vârsta de 72 de ani. "Baiatul" se scarpina la ceafa si asculta sfios ce vorbeste parintele, dar nu scoate niciun un cuvânt. La închiderea minei din Certeju, numerosi mineri au trait o vreme cu salarii compensatorii, iar apoi n-au mai ramas cu nimic. Multi s-au trezit ca le-ar mai fi trebuit sa lucreze câte un an pentru a iesi la pensie, dupa 19 petrecuti prin galerii. Ei si tinerii care nu au alta posibilitate decât sa lucreze la negru ca drumari asteapta cât mai curând redeschiderea minelor. "E rau de tot daca nu începe. Nu am loc de munca, lucrez o saptamâna aici, o saptamâna dincolo. S-a saturat lumea sa ne vada pe strazi. În stilul asta, vom ajunge canibali", a spus Andrei Batal, 24 de ani. Daca acordul de mediu nu va fi retras în instanta, el si celelalte 500 de persoane din localitate care îsi cauta serviciu vor avea ocazia sa mai rada din versantii cu care se învecineaza, scormonind dupa aur, pe salarii românesti, pentru compania canadiana. "Am vazut ce s-a întâmplat la Rosia Montana. Excesul de media este foarte daunator." Petru Cîmpian primar "Nu am loc de munca, lucrez o saptamâna aici, o saptamâna dincolo. S-a saturat lumea sa ne vada pe strazi." Andrei Batal somer ___ De ce sa va lasati banii la Stat, cand 2% din impozit i-ati putea redirectiona in combaterea despaduririlor? Detalii cont, aici: www.arin.ro
