http://www.jurnalul.ro/articol_46548/ancheta___autonomia_mafiei_verzi_in_tinutul_secuiesc.html
"Geneza" - La inceput au fost doborarile de vant, apoi au venit ei
In mod normal, in secuime, mai mult de jumatate din populatie ar trebui sa
traiasca de pe urma lemnului. Numai ca, in loc sa isi poata asigura traiul de
zi cu zi de pe urma padurilor mostenite din mosi-stramosi, oamenii au fost
adusi la sapa de lemn de mafia care guverneaza si huzureste de peste un
deceniu. Astazi vom arata cum si cand s-au pus bazele acestei mafii.
Desi cele ce vor fi prezentate au la baza rechizitorii, rapoarte de cercetare
si urmarire penala si note de constatare ale unor autoritati competente, timp
de zece ani nimeni nu a suportat rigorile legii. Din documentarea jurnalistica
la fata locului, respectiv in Bazinul Gheorghieni, judetul Harghita, reiese
clar ca organizatia mafiota care guverneaza regiunea a luat nastere in
contextul anilor 1995-1996, cand s-au inregistrat doborari de arbori in volum
de aproximativ 6 milioane de metri cubi. A fost momentul de care s-a profitat
pentru ca in acte sa se raporteze doborari in volum de doar 3 milioane metri
cubi, restul, de 3 milioane de metri cubi, nedeclarati, intrand in buzunarele
celor care au pus bazele mafiei actuale: silvicultori, procurori, politicieni,
afaceristi, comisari financiari si alti reprezentanti ai statului. Trebuie sa
mentionam ca lipsa de experienta, la acea data, a initiatorilor acestei
organizatii infractionale de temut s-a soldat cu unele dosare de cercetare si
urmarire penala. Jurnalul National a intrat in posesia unor documente care
arata mecanismul acestei mafii si implicatiile la nivel inalt.
FAMILIA. In documentele care atesta jaful declansat inca din perioada anilor
'95-'96 se regasec si firmele capilor silviculturii harghitene. Nevestele si
copiii acestora erau asociati in firme-capusa, prin care sugeau cu nemiluita
bani de la Directia Silvica Harghita. Este vorba despre un sistem paralel,
firmele respective avand un obiect de activitate identic cu organismul Regiei
Nationale a Padurilor: exploatarea forestiera, fabricarea altor produse din
lemn, intermedieri in comertul cu material lemnos si de constructii,
prelucrarea bruta a lemnului, impregnarea lemnului, dar si economia vanatului.
Pentru "merite deosebite", unul dintre acesti indivizi a fost chiar promovat,
fiind numit director adjunct al Regiei Nationale a Padurilor in 1997. Exista
persoane care ar putea confirma faptul ca un parlamentar din secuime ar fi
insistat cu convingere pentru aceasta numire. A fost suficient sa fie numit
individul in speta, pentru ca la nivel inalt sa se formeze un puternic grup de
interese si de influenta. Rapid s-au creat ramificatiile in teritoriu. Degeaba
politia si alte institutii abilitate au probat activitatea infractionala a
acestora. Era prea tarziu! Plaga se intinsese prea mult. Procurori, care si
astazi sunt considerati a fi in slujba Mafiei lemnului, deja nu mai au frica de
nimeni. Nu contau expertizele judiciare, declaratiile unor martori, documentele
contabile, probele gasite la fata locului si multe altele. Isi bateau joc de
toata lumea, "spalandu-i" pe infractori si dispunand neinceperea urmaririi
penale (NUP). Astazi, motivele invocate de acesti procurori pentru NUP-urile
respective ar parea amuzante chiar si pentru studentii in Drept din anii
terminali. Singurul rezultat notabil al organelor statului a constat in
demiterea unuia dintre acesti indivizi plantati in Regia Nationala a Padurilor.
Ce-i drept, rezultatul nu a avut nici un efect. Toti cei care au pus bazele
acestui fenomen sunt si astazi bine mersi, putrezi de bogati si inca activi ca
oameni de afaceri. Inca mai incearca si chiar reusesc sa mai tapeze statul de
bani. Daca procurorii Departamentului Anticoruptie vor fi vreodata interesati
de aceste dosare, le punem la dispozitie documente si numele unor persoane care
au cunoscut fenomenul din interior. Martorii respectivi promit ca incalca
Omerta numai cu conditia sa li se garanteze faptul ca se va face ceva pentru
pedepsirea mafiei.
FURTUL PADURILOR. Secuimea a devenit patria gaterelor. Unele dintre acestea
sunt legale, altele nu. Sunt atat de multe, incat numarul lor este mult prea
mare raportat la cotele de taiere alocate anual judetului Harghita. Cu toate
acestea, ele lucreaza la capacitate maxima, defrisarile ilegale fiind un
fenomen scapat de sub control.
Specialistii spun ca in ultimii zece ani s-au defrisat paduri care ar fi
trebuit sa cada prada drujbelor in anii 2040. Ecosistemul este grav afectat,
dar asta inca nu intereseaza pe nimeni. Firesc, la noi este nevoie de o
tragedie pentru ca autoritatile sa ia masuri in acest sens. Revenind la
evolutia fenomenului infractional, trebuie spus ca Mafia lemnului se adapteaza
oricarei situatii. Pentru ca, o data cu demararea procesului de retrocedare a
padurilor, de la stat nu se mai putea fura cu sutele de miliarde, Mafia
lemnului a luat in vizor proprietarul privat, caruia ii defriseaza padurea cu
"acte in regula", fara ca acesta sa stie. Oamenii sunt prea saraci si fara
stiinta de birocratie ca sa se poata lupta cu mafiotii in instante deja
cumparate. Vin plangand, cu memorii si petitii pe la diferite autoritati, fara
ca cineva sa-i asculte. Mecanismul defrisarilor de paduri private este unul
complex. La aceste operatiuni isi dau din plin concursul si consiliile locale.
Mafia a exploatat mai intai lacunele legilor de improprietarire, pentru a putea
exploata masiv padurile. Pentru acoperire, mafia a infiintat asociatii private
de proprietari, asociatii in care oamenii deveneau membri fara sa stie. Ei
"semnau" contracte prin care erau de acord ca asociatiile mafiote sa le
administreze padurea. Etapa finala era defrisarea cu consimtamantul asociatiei
respective. Astfel de aspecte sunt semnalate intr-o nota de constatare
intocmita de comisari ai Garzii Financiare Arad. De ce din Arad? Pentru ca, la
vremea respectiva, unii comisari financiari harghiteni erau compromisi. Unii
dintre ei chiar au fost condamnati, dar in alte dosare penale. Asa se face ca
insusi comisarul general al Garzii Financiare a dispus un control in Harghita,
care sa fie efectuat de comisari aradeni. Jurnalul National a intrat in posesia
acestei note, intocmita la sfarsitul anului 2003. Desi cele descoperite de
comisarii Garzii Financiare sunt de o gravitate extrema, pana in momentul de
fata nici un cap al mafiei nu a raspuns in fata legii. Dimpotriva, in plan
local (Gheorghieni - Miercurea Ciuc - Targu-Mures), ei au obtinut chiar NUP-uri
in unele dosare.
FURTURI LEGALE. Majoritatea padurilor din zona au fost cumparate de mafioti
prin diferite tertipuri. Profitand de faptul ca legea prevede amenzi de la 10
la 30 de milioane de lei pentru proprietarii de padure care taie arbori fara
aprobarea directiilor sau ocoalelor silvice, mafiotii au dobandit paduri
printr-o forma de santaj. Mecanismul este simplu. Hotii sunt trimisi sa
defriseze padurile proprietarilor, pentru ca a doua zi acestia din urma sa afle
ca sunt pasibili unor amenzi de pana la 30 de milioane de lei si ca, mai mult,
va trebui sa suporte si cheltuielile de regenerare a padurii. Cu alte cuvinte,
proprietarii se trezesc si cu padurea taiata, si cu banii luati. Solutia vine
de la mafie. Proprietarilor li se propune sa-si vanda padurile ca sa nu
pateasca nenorociri de genul celor prezentate. Mai mult, li se da de inteles ca
nu li se va marca padurea, refuzandu-li-se chiar efectuarea unor controale de
fond. Padurile sunt cumparate astfel la preturi de nimic, in baza unor
contracte "de mana", intrucat majoritatea proprietarilor nu au dobandit inca
titlurile de proprietate. Padurile astfel "vandute" cad prada drujbelor
cumparatorilor. In Nota de constatare a Garzii Financiare Arad, situatia este
explicit prezentata: "Incepand cu anul 1991, respectiv cu data reala punerilor
in posesie (chiar daca nu au existat titluri de proprietate emise), au existat
doua categorii de proprietari care si-au materializat diferit modul de
administrare a padurii. Pe de o parte, au existat proprietarii de drept, al
caror interes a fost protejarea si exploatarea padurii conform prevederilor
legale, beneficiind de uzufructul legal oferit de exploatarea rationala a
padurilor, iar de cealalta parte, cei care au devenit proprietari de fapt prin
incalcarea legii cu privire la exploatarea dreptului de proprietate, al caror
unic scop a fost si este exploatarea padurii in orice conditii, pana la
defrisarea ei definitiva, intrucat, legal, nu pot deveni proprietari de drept".
Este cazul padurii din zona Alsoerdo, unde s-a ajuns in situatia "ca in prezent
sa nu se stie care sunt adevaratii proprietari si cine a exploatat si
exploateaza cu adevarat aceasta suprafata, constituita din 460 de hectare de
padure, existand indicii ca peste 70% din aceasta suprafata este in posesia
unor persoane care nu detin documente legale de proprietate".
ASOCIATII-FANTOMA. Toti proprietarii care au cumparat paduri prin contracte
neautentificate aveau nevoie de o forma mascata de a ascunde proprietatea.
S-au organizat in asa-zise asociatii de proprietari de paduri. Exemple
elocvente sunt asociatiile "Lazarea" si "10 brazi", asociatii nonprofit, fara
scop lucrativ si nepatrimoniale. Asta pe hartie. In realitate. s-a constatat
ca, desi nu toti proprietarii de paduri au devenit membri ai acestor asociatii,
"prin trafic de influenta si presiuni facute asupra organelor silvice, incheie
un contract cu Directia Silvica Harghita, privind administrarea aproape a
intregii suprafete de padure retrocedata, respectiv 350 de hectare de teren
impadurit, erijandu-se in reprezentarea tuturor proprietarilor de paduri din
comuna Lazarea, desi nu fusesera imputerniciti in acest sens de toti
proprietarii de paduri", se arata in Nota de constatare a Garzii Financiare
Arad. Mai trebuie mentionat si faptul ca asociatiile respective insumau la
vremea respectiva 480 de membri, numarul proprietarilor din padurea Lazarea
fiind de. 2.765.
DEFRISARI "NONPROFIT". Nici macar contractul incheiat, cum-necum, intre
Asociatia proprietarilor de paduri Lazarea si Directia Silvica Harghita nu a
fost semnat conform legii, nefiind autentificat. Motivul? Asociatia respectiva
nu putea demonstra in fata notarului ca este proprietara de padure si nu putea
face dovada ca poate reprezenta legal toti proprietarii (2.765, din care doar
480 erau membri) de paduri din comuna Lazarea. In ceea ce priveste statutul de
asociatie nonprofit sau fara scop lucrativ, asa cum am mai spus, acesta era
doar pe hartie. In fine, paravanul fiind creat, afacerile "nonprofit" derulate
se ridicau la miliarde si miliarde de lei. Intr-un singur caz, comisarii
financiari au descoperit cum Ocolul Silvic Gheorghieni, dintr-un foc, ar fi
"eliberat nelegal autorizatie de exploatare pentru suprafata de 21 de hectare
pentru Asociatia proprietarilor de paduri Lazarea", desi padurea nu apartinea
acestei asociatii, cum mentioneaza chiar Garda Financiara. Dar, raportat la
miile de hectare defrisate ilegal, o suprafata de 21 de hectare nu mai insemna
nimic.
LUPUL TANAR AL POLITICII SI AL AFACERILOR. In ceea ce priveste exploatarea, un
rol esential l-a avut Ocolul Silvic Gheorghieni, condus la acea vreme de
controversatul inginer Meles Elod, subiect in mai multe dosare de cercetare si
urmarire penala, soldate, evident, cu NUP-uri locale. In zona, individul este
de temut, fiind considerat intangibil, datorita protectiei politice de care
s-ar bucura. Legenda intangibilitatii sale este intretinuta si de faptul ca a
fost "extras" din toate dosarele pe care i le-au intocmit organele de ancheta
(Politia, Garda Financiara si Garda de Mediu). Interesant este profilul pe care
i l-au facut comisarii financiari in Nota preliminara de control, in cazul
"operatiunilor" de ajutorare a sinistratilor carora le-au fost doborate de
furtuni 100 de hectare de paduri, din Lazarea, in august 2003. Citam:
"Incalcand prevederile legale in materie (.), dovedind o graba suspecta si o
dorinta inexplicabila de a ajuta proprietarii de paduri din zona calamitata,
Meles Elod, seful Ocolului Silvic Gheorghieni, a intocmit intr-un timp-record
(fizic imposibil) Actele de Punere in Valoare (APV) pentru partidele care au
fost doborate de vant (desi nu au existat cereri oficiale din partea
proprietarilor de paduri), fara a respecta prevederile legale in materie,
respectiv delimitarea zonei afectate, marcarea arborilor ce nu au fost doborati
de vant, inventarierea masei lemnoase doborate, ce urma a fi exploatata, si a
celei ramase pe picior ce urma a fi exploatata, avizarea si aprobarea
APV-urilor de conducerea Directiei etc. (.). APV-urile au fost intocmite in
birou, personal, de seful de Ocol (fara a fi vizate de organele superioare, asa
cum prevad normele silvice legale), pe baza amenajamentelor silvice, ale caror
date nu au mai fost reactualizate de multi ani (.). Acest fapt a determinat
subevaluarea masei lemnoase doborate de furtuna cu mii de metri cubi si a
creat, asftel, conditiile exploatarii nelegale a cantitatii suplimentare de
masa lemnoasa neinventariata. S-a dovedit, astfel, subitul interes al sefului
de Ocol in ajutorarea proprietarilor de paduri. Graba cu care a intocmit Actele
de Punere in Valoare s-a datorat lacomiei, respectiv dorintei de a asigura
posibilitatea sustragerii a cat mai multa masa lemnoasa fara forme legale".
Acelasi Meles Elod este acuzat, in speta respectiva, pentru modul haotic in
care s-a exploatat masa lemnoasa din zona calamitata. "O alta neregula grava
(.) a fost acordarea de catre seful Ocolului Silvic Gheorghieni a
autorizatiilor de exploatare unor fundatii nonprofit: Asociatia proprietarilor
de paduri "Lazarea" si "10 brazi", desi aceste asociatii nu indeplineau
conditiile legale in acest sens, respectiv nu detineau atestate de exploatare
si nu aveau prevazut in obiectul de activitate exploatarea masei lemnoase. Elod
a incercat sa-si consolideze si mai mult "imunitatea" in fata legii prin
dobandirea calitatii de parlamentar, fiind sustinut de UDMR. In ciuda
investitiilor in acest scop, Elod a pierdut in campania de prealegeri,
perceptia electoratului fiind una negativa.
MECANISM
"Cu organizarea facuta de seful Ocolului Silvic Gheorghieni, fara sa
dispuna a se urmari provenienta materialului lemnos pe fiecare proprietar si cu
concursul Directiei Silvice Harghita, care a pus la dispozitie personal silvic
de la mai multe ocoale, se eliberau documente de provenienta in vederea
transportului materialului lemnos, documente ce purtau stampila Ocolului Silvic
Gheorghieni. Aceste documente se eliberau la solicitarea reprezentantilor
agentilor economici din diverse zone ale tarii, fara sa precizeze numele
agentului economic si adresa acestuia"
Raportul Garzii Nationale
de Mediu, din noiembrie 2003 FANTOME
"Prin trafic de influenta si presiuni facute asupra organelor silvice,
asociatiile proprietarilor de padure «Lazarea» si «10 brazi» incheie un
contract cu Directia Silvica Harghita, privind administrarea aproape a intregii
suprafete de padure retrocedata, respectiv 350 de hectare de teren impadurit,
erijandu-se in reprezentarea tuturor proprietarilor de paduri din comuna
Lazarea, desi nu fusesera imputernicitIi in acest sens de toti proprietarii de
paduri"
Nota de control intocmita de comisarii
Garzii Financiare Arad, din octombrie 2003
INCENDII SALVATOARE
Padurile din jurul localitatii Gheorghieni sunt cele mai bine cotate de
Mafia lemnului, intrucat acestea sunt accesibile, prin prisma transportului si
a exploatarii. Padurile respective au acces la drumuri forestiere si judetene,
astfel incat transportul bustenilor este mai facil si mai putin costisitor. Din
aceste motive defrisarile ilegale au fost masive. Este cazul parcelelor 209 si
210, care au fost "atacate" in toamna anului 2000. Desi Legea nr. 1/2000
prevede clar ca organele silvice sunt obligate sa asigure paza si administrarea
padurilor pana cand acestea vor fi retrocedate, silvicultorii locali au
interpretat legea in favoarea jafului, sustinand ca retrocedarile s-au facut in
baza Legii nr. 18/1991, cand proprietarilor nu li s-a retrocedat decat 1 hectar
de padure. In acest fel, silvicultorii, mana-n-mana cu consiliile locale, se
spalau pe maini extrem de avantajos. Hotii erau trimisi exact la padurile care
urmau sa fie retroce- date in totalitate proprietarilor de drept. Adica se fura
de pe viitoarea proprietate a oamenilor, stiind ca acestia nu au puterea
necesara de a dovedi faptul ca padurile lor au cazut prada mafiei. Ciudat, s-a
intamplat ca urmele jafului sa fie sterse de incendii. Un astfel de incendiu
dubios a izbucnit tam-nisam in vara anului 2003, cand au ars doar cioturile
arborilor marcati si defrisati. Evident, incendiu are si pana in ziua de azi
autor necunoscut. Se pare ca nici natura nu mai tine cu bietii secui...
Eugen Ciufu, Daniela Dumitrescu
--
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.arin.ro
[Non-text portions of this message have been removed]
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
