Dupa cum poate ati vazut (cei care citesc aceasta publicatie), Jurnalul National organizeaza in fiecare an, vara, o actiune denumita "Descoperirea Romaniei", in care urmaresc sa "prinda" diverse aspecte din tzara - in acest an tema a fost "mediul": "Caravana Verde".
Acum vreo 2 saptamani baietii se invarteau prin Apuseni. Cei care s-au intalnit si au discutat cu ei pot vedea deja o parte din rezultate ;) D.ex., aici: http://www.jurnalul.ro/articole/129584/gunoaiele-apusenilor In afara de acest articol mai puteti gasi si altele - dar poza aia cu vaca e BESTIALA (parerea mea ;) Mai spre sfarsit (partea referitoare la "managementul deseurilor") puteti gasi o mica referire si la proiectele "de educatie" finantate din Fondul de Mediu... >: Codruta Adrian Mogos TURISM ROMANESC Aria protejata, sufocata de peturi Peste 40.000 de drumeti batatoresc anual potecile Parcului Natural Muntii Apuseni, în special în zonele de interes turistic. Din pacate, în urma lor ramîn tot munti. De gunoaie. Care nu sînt strînse niciodata pentru ca din punct de vedere economic nu renteaza. Lor li se adauga proiecte imobiliare de amploare care se învîrt în jurul legii. Parcul Natural Muntii Apuseni a fost declarat arie protejata prin lege abia în martie 2000, limitele sale fiind stabilite la mai bine de trei ani distanta. În 1928, Emil Racovita a fost primul ca a încercat sa determine autoritatile sa declare aceasta zona ca parc, însa prima documentatie stiintifica a acestei zone s-a facut prin anii '70, dar prima mentiune ca parc natural s-a facut abia în 1990, printr-un ordin de ministru. Necazul face ca acest parc sa fie administrat de Romsilva, mai exact de Directia Silvica Oradea, în urma unui contract semnat cu Ministerul Mediului. Cine cunoaste sistemul, stie ca sefii Directiilor silvice sînt "dumnezei" locali. Mai mult, Romsilva are ca scop exploatarea lemnului, ceea ce intra în contradictie cu protejarea naturii. Padurarii Romsilva taie arbori în parc, într-o perioada în care exploatarea forestiera este prohibita. Parcul Natural are o suprafata de aproape 76.000 de hectare si se întinde pe teritoriul a trei judete: Alba, Cluj si Bihor. Apusenii sînt considerati ca fiind munti de o foarte mare complexitate turistica în special datorita aglomerarilor de pesteri sau izbucuri. Tot aici se gasesc primii trei ghetari ca marime din România, cel mai cunoscut fiind cel de la Scarisoara, celelalte fiind Focul Viu si Vîrtop. Nu mai putin de 29 de monumente ale naturii si 18 rezervatii naturale se afla pe teritoriul Parcului care face parte din Proiectul Phare CBC "Culoar romîno-ungar de conservare a biodiversitatii", dar si din Natura 2000, reteaua de arii protejate ale Uniunii Europene. Tot în Apuseni creste si singura planta carnivora din România. PADIS. Biserica Motului din Platoul Carstic Padis strajuieste o poiana în care pîna nu demult erau cîteva mici cabane. Loc de camping, neamenajat însa conform legislatiei, Padisul este victima sutelor de turisti, dar si a unor dezvoltatori imobiliari. Mai sînt si mici întreprinderi private ai caror proprietari nu au aflat înca ce înseamna o autorizatie de constructie. Pe drumul forestier ce duce spre Ic Ponor se pot vedea cîteva stîni. Acolo SC Compania de Turism, Hoteluri si Restaurante Padis SRL are un plan imobiliar de amploare. Se vrea construirea unui hotel cu 3.000 de locuri de cazare. Istoria acestei investitii este ciudata. Exista presiuni mari pentru aprobarea acestui proiect, blocat momentan la Ministerul Mediului. Legea spune ca în momentul în care se demareaza o noua constructie ea trebuie sa aiba specificul locului. Compania de Turism, Hoteluri si Restaurante Padis SRL înfiintata în 2002 si detinuta în proportie de 80% de Hafeze Investment Limited din Cipru mai are ca asociati pe Cornel Popa, directorul Spitalului Judetean Bihor si familia Dreana care avea o mica cabanuta în Boga, un fost sat de vacanta de la poalele Platoului. În urma cu 4,5 ani s-au facut mai multe schimburi de terenuri între ei si localnici, astfel ca firma hoteliera detine acum 80 de hectare în mijlocul parcului. Terenul vizat pentru imensitatea de hotel ce urmeaza a fi construit se afla într-o zona de protectie speciala si se învecineaza cu o rezervatie stiintifica. Asadar, orice interventie imobiliara este exlusa. Parcul Natural are un Consiliu Stiintific alcatuit din cercetatori, dar si un Consiliu Consultativ de Administrare unde se regasesc ONG-uri, primarii din zona. Proiectul imobiliar al directorului Spitalului Judetean a trecut de Consiliul Consultativ, însa a fost respins categoric de catre cercetatori, în ciuda protestelor investitorilor care s-au vaitat ca au investit pîna acum 2 milioane de euro. Propunerea de statiune se învecineaza cu Molhasurile de la Izbuce unde sînt mlastini de altitudine foarte protejate. PROBLEME. Padisul este ca un svaiter: pesteri, carst, izbucuri ceea ce face ca orice interventie legata de constructii sa afecteze puternic zona. Paul Iacobas este coordonator de programe în cadrul Centrului pentru Arii Protejate si Dezvoltare Durabila Bihor care are ca obiectiv managementul ariilor naturale protejate, turismul responsabil si dezvoltarea durabila locala. În Oradea mai exista si Centrul Regional de Supraveghere Ecologica Muntii Apuseni. Pentru aria strajuita de Biserica Motului, exista o campanie: "Un singur Padis natural". Au existat presiuni pentru schimbarea statutului ariei astfel încît sa se poata construi în Parcul Natural, însa aceasta propunere a picat la un singur vot diferenta, ceea ce ar trebui sa-i puna pe gînduri pe sefii Mediului de la Bucuresti. "În decembrie 2007 au avut loc doua sedinte ale Consiliului Consultativ pe aceasta tema. Primariile din Bihor, Alba si Cluj de pe arealul Parcului au votat pentru schimbarea statutului. Agentia pentru Protectia Mediului Bihor a fost si ea pentru, la fel ca si Consiliul Judetean Bihor care sustine Compania de Hoteluri. Directia Silvica Oradea a fost pentru, în schimb ONG si doua primarii din Alba si una din Cluj care au votat împotriva. Lor li s-a alaturat Agentia pentru Protectia Mediului Alba", a precizat Iacobas. Ministrul Mediului ar trebui sa-si cam ia la rost angajatii care voteaza pentru distrugerea naturii. Iacobas, la fel ca multi alti oameni din zona care lupta pentru pastrarea Parcului, a spus ca nu exista facilitati pentru turisti, singurele zone de campare fiind pe Platou si în Poiana Glavoi, dar ambele arata dezastruos. Cu toate ca nu este permisa camparea în alte zone, asa-zis iubitorii naturii nu se dau în laturi la a-si ridica cortul care pe unde apuca. Turistii îsi sting tigarile în "trupul" ghetarului Scarisoara si îsi abandoneaza dozele goale de bere peste tot. LA GRAJDURI. Poiana Glavoi mai este cunoscuta si ca locul numit "La Grajduri" si se afla la maxim jumatate de ora de mers pe jos de Cetatile Ponorului. Mai exista si un alt traseu, pe la "Balconae" de unde poti vedea mai bine haul Cetatilor, aproape 200 de metri. Traseul este marcat. De pampersi, cutii de bere, sticle de plastic. În poiana nu exista wc-uri amenajate corespunzator, astfel ca ceea ce prisoseste turistilor ajunge în rîul care intra în Cetatile Ponorului. Iacobas sustine ca din cîte cunoaste nu s-a facut vreun studiu de poluare a apei care intra în pestera. La Grajduri s-au amenajat cîteva tomberoane de plasa metalica pentru turisti. Este de prisos sa spunem ca nimeni nu vine sa le ridice de acolo, primarii sustinînd în repetate rînduri ca activitatea de colectare a gunoaielor de la La Grajduri nu este rentabila economic. Astfel ca, din cînd în cînd, la sfîrsit de sezon, deseurilor li se dau foc sau sînt lasate sa se înnegreasca. Vulpile si caii sînt jivinele care mai scormonesc gunoiul în cautarea vreunei bunatati. BANII VORBESC. Din punctul de vedere al lui Paul Iacobas, problema cea mai mare în ceea ce priveste protejarea ariilor este faptul ca nu exista bani de la buget care pot fi atrasi pentru administrarea acestor arealuri naturale protejate. Este nevoie de studii si cercetari pentru protejare, banii necesari fiind de ordinul zecilor de mii de euro, ceea ce nu e mult si se poate rezolva cu un pic de ajutor de la bugetul de stat. "Fara bani nu se poate implementa managementul parcului, iar banii nu pot veni din activitati economice ci numai de la buget, pentru ca ariile protejate nu produc bani ci în ele se investeste. E mai mult o emblema a guvernantilor care se lauda în Vest, dar banii lipsesc. Sume mai mari vin de la fundatii private si de la Administratia Fondului de Mediu. Garda de Mediu poate da amenzi pentru ca nu se implementeaza planul, dar nu prea a dat", a spus Iacobas. Pe de alta parte, exista bani din fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii. În Boga, între Padis si comuna Pietroasa, fostul sat de vacanta a ajuns o comuna cu peste 200 de numere de casa, mare parte fiind pensiuni sau case de vacanta, însa nu exista statie de epurare a apelor menajere. La fel si la Gîrda de Sus, comuna pe teritoriul careia se afla Pestera Ghetarul Scarisoara. Se trage canalizarea, s-au montat hidranti, dar statie de epurare ioc. Iar apele menajere se vor duce tot într-un amarît de pîrîu si de acolo în Aries. Managementul deseurilor Nici orasul Stei nu este ocolit de atacul deseurilor. Oamenii s-au învatat sa arunce în Cris pungile cu gunoi. Pentru a pune capat acestei stari de fapt, Fundatia Pro Europa din Oradea a demarat un proiect cu bani proveniti de la Administratia Fondului de Mediu. Proiectul a fost finalizat în 2008 si a costat peste 2,1 miliarde de lei vechi, bani nerambursabili obtinuti de la institutia amintita mai sus. Intitulat "Educatie pentru protejarea mediului înconjurator prin actiuni scolare si extrascolare în scoala si comunitate" si desfasurat pe o perioada de un an, proiectul a ramas mai mult cu denumirea pompoasa. Localnicii din Stei spun ca halda de gunoi care rasarise peste drum de autostrada, chiar pe malul rîului, a fost acoperita de natura cu plante, singurul lucru pe care l-au facut cei de la Fundatie fiind montarea unui panou de culoare albastra. Pestera Cîmpeneasca, musuroi de pet-uri Pestera Cîmpeneasca de pe platoul Vascaului, aflata între satele Cîmp si Izbuc, celebra pentru una dintre cele mai mari cascade subterane din Romînia, a devenit groapa de gunoi a localnicilor. Rîul Tarinii care traverseaza platoul Vascau si este captat de pestera aduce cu el tone de gunoaie pe care le varsa în avenul sapat în calcar, adînc de peste 35 de metri. Pe un drum forestier ce se rupe din soseaua Vascau - Deva si coboara în satul Izbuc, ajungi aproape de gura pesterii. La amiaza, pasunea din apropiere e cufundata într-o liniste idilica sparta din cînd în cînd de tipatul vreunei pasari si de mugetul animalelor. Urmele albiei rîului, acum pustie de seceta si împodobita din loc în loc cu gunoaie, serpuiesc catre gura larga a pesterii. De-alungul anilor în groapa imensa formata în calcar au curs o data cu apa tone de peturi, resturi menajere si, în general, orice lucru nefolositor pentru localnici. Pentru ca intrarea în pestera lunga de peste 1.300 de metri este posibila doar cu scari speologice, maldarul de gunoaie a crescut aici ca Fat-Frumos, într-un an cît altii-n zece. Apa infestata care strabate pestera reapare în Izbucul Boi de la Vascau, situat doi km mai la est. În urma cu doi ani, un grup de alpinisti-ecologisti din Stei si Beius au intrat în pestera si au facut un film documentar, însa hidosenia imaginilor nu a miscat pîna acum cu nimic ignoranta autoritatilor. De scos gunoaiele nici nu poate fi vorba pentru ca accesul este imposibil pentru o firma de salubritate, însa pentru a convinge sau constrînge satenii sa nu mai foloseasca rîul pe post de tomberon se putea face ceva. Muntii de deseuri cresc însa în continuare o data cu revarsarea apei pentru ca angajarea unei firme de salubritate ar presupune o taxa pentru fiecare gospodarie. Pestera nu se afla pe teritoriul Parcului Natural Apuseni, singura responsabilitate avînd-o autoritatile locale. Galeria prin care apa trece prin pestera se termina într-un loc pe care specialistii îl numesc "sifon", unde tavanul coboara brusc la sapte metri de oglinda apei. Aici se înfunda si deseurile care aproape ajung la plafon. Dorin Lupu, unul dintre alpinistii care au coborît în pestera, spune ca gunoaiele sînt raspîndite însa peste tot, în unele locuri gramezile ajungînd si la 10 metri înaltime. a.. Carmen Dragomir, Diana Rotaru Motiv de mîndrie "Fara bani nu se poate implementa managementul parcului, iar banii nu pot veni din activitati economice ci numai de la buget, pentru ca ariile protejate nu produc bani, ci în ele se investeste. E mai mult o emblema a guvernantilor care se lauda în Vest, dar banii lipsesc" Paul Iacobas, reprezentantul ONG --- "Let me, at least, to know that she'll try Then she'll be a true love of mine". Puteti dona 2% din impozitul pe venitul Dvs. pentru combaterea defrisarilor - detalii cont la www.arin.ro [Non-text portions of this message have been removed] ------------------------------------ Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> Your email settings: Individual Email | Traditional <*> To change settings online go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/join (Yahoo! ID required) <*> To change settings via email: mailto:[EMAIL PROTECTED] mailto:[EMAIL PROTECTED] <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
