Asociatia "Valea Soarelui" "Sun Valley" Association
Stimate D-le Ministru, Am analizat foarte atent notificarea pentru obtinerea autorizatiei de introducere deliberata în mediu pentru testarea în cîmp a liniilor de cartof Redsec, modificat genetic pentru rezistenta la gîndacul din Colorado. Aceasta notificare are ca scop introducerea genei pentru rezistenta la gîndacul din Colorado în soiuri românesti de cartof. Asociatia "Valea Soarelui" a observat o serie de neregularitati si solicita de urgenta Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, ca autoritate suprema în procesul de acordare a autorizatiilor pentru OMG-uri, sa respinga curenta notificare. Impresia generala produsa de "notificare", "12.1-EVALUAREA RISCULUI PENTRU MEDIU" si "Anexa 12-PLANUL DE MONITORIZARE" este de pseudostiinta, de un dilentatism feroce, de încercare de promovare a unui produs comercial folosind o falsa eruditie, un fals enciclopedism. Desi oricine cunoaste, inclusiv autorii, ca înmultirea cartofului se face prin tuberculi, nicaieri în toate aceste materiale, nu a fost luata în considerare si nici evaluata cît de cît aceasta probabilitate de contaminare a liniilor ne modificate gentic. Se vorbeste de "buruieni", de "polenizare încrucisata", de distante la care se raspîndeste polenul, dar nu se spune nimic ce se întîmpla daca doi cartofi MG ajung "din întîmplare" într-un lot normal de cartofi folositi pentru reproducere? Pe tot parcursul textelor din cele trei fisiere, notificare, studiu de impact si anexa, am constatat ca a fost evitat, cu obstinenta, si evident cu rea intentie, folosind fente aproape fotbalistice si nu stiinta pentru a prezenta corect problemele. Iata ce se spune despre problema contaminarii: "Diseminarea materialului vegetal poate sa se faca sub forma tuberculilor pierduti cu ocazia transportului si comercializarii. Odata introdusi în cultura, tuberculii care contin gena Bt pot si vor fi pierduti în timpul întregului proces de cultivare si comercializare". Aceasta afirmatie arata clar ca o data pierduti acesti tuberculi vor contamina definitiv si ireversibil cartoful românesc. Esecul anterior al cultivarii în România a soiurilor de cartof Bt importate din SUA, a condus la initierea unui proiect finantat de Banca Mondiala, pentru transferarea genelor Bt concepute de catre compania Monsanto în soiurile de cartofi existente în România. Acest proiect se deruleaza conform acordului dintre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (denumirea ministerului de la acea vreme), Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului (USAMVB) din Timisoara si compania Monsanto. Notificarea a fost depusa la sediul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului (USAMVB) din Timisoara prin intermediul D-lui Paun Ioan Otiman, Director al proiectului "Promovarea si extensia tehnologiilor sustenabile, nepoluante si eficiente la cultura cartofului". Dar dl. Academician Paun Ioan Otiman este în acelasi timp si membru al Comisiei Nationale de Securitate Biologica si Director al proiectului "Promovarea si extensia tehnologiilor sustenabile, nepoluante si eficiente la cultura cartofului", ceea ce este un profund conflict de interese. În aceeasi situatie conflictuala se afla si d-na Elena Badea, conducator stiintific al colectivului de cercetare al aceluiasi proiect si în simultan presedintele Comisiei Nationale de Securitate Biologica! Situatia în care notificatorul se confunda în mod evident cu autoritatea stiintifica cu rol consultativ în procesul de luare a deciziilor, reprezinta un foarte grav conflict de interese si arata ca nu se pot lua decizii corecte. Pe de alta parte planul de monitorizare si evaluarea riscului de mediu depuse de USAMVB, si publicate pe site-ul MMGA în data de 24 Mai 2005 nu ia în considerare experientele negative anterioare ale companiei Monsanto din 2001, cînd cultivarea în scop comercial a cartofului modificat genetic a fost un esec rasunator, acesta fiind sever afectat de mana cartofului determinata de Phytophthora, un daunator al cartofului mult mai semnificativ decît gandacul de Colorado. Introducerea tehnologiei companiei americane în soiurile traditionale românesti de cartof nu poate constitui decît un nou esec si, mult mai grav, o amenintare pentru potentialul agriculturii în Romania, în conditiile în care gîndacul de Colorado nici macar nu este unul dintre principalii daunatori din România ai cartofului. Situatia este relevanta pentru ca este deja dovedit în experimente cu cartofi intentionati a fi mai rezistenti la insecte, ca rezistenta sporita se obtine pe seama reducerii substantiale a unor componente (glicoalcaloizi) necesare pentru autoaparare împotriva insectelor daunatoare. Tocmai din aceasta cauza cartoful ar putea deveni si mai vulnerabil decît înainte la atacul insectelor daunatoare (Birch et al. 2002; the effect of genetic transformations for pest resistance on foliar solanidine-based glycoalcaloids of potato (Solanum tuberosum); Annals of Applied Biology 140 (2); s. 143-149). Notificarea depusa de USAMVB pentru testarea în cîmp a liniilor de cartof Redsec modificate genetic pentru rezistenta la gîndacul din Colorado acopera o perioada de 7 ani cuprinsi în intervalul 2005-2011, în contradictie cu legea. Potrivit Ordonantei nr. 49 din 30 ianuarie 2000, Art. 52, privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea, durata valabilitatii aprobarilor, acordurilor si autorizatiilor date de Comisia nationala, în conformitate cu dispozitiile prezentei ordonante, se stabileste de aceasta, de la caz la caz, dar nu poate depasi 5 ani. Ingineria genetica este o tehnologie de mare risc si are o serie întreaga de posibile efecte negative asupra sanatatii oamenilor si a mediului înconjurator. Exista o multime de alte studii, mai recente decît cele la care face referire notificarea, si care demonstreaza ca plantele Bt au efecte negative asupra sanatatii oamenilor si a mediului - Crearea rezistentei insectelor la Bt, precum si impact negativ asupra practicilor de agricultura durabila (Andow, D.A. 2001. Resisting resistance to Bt corn. In: Genetically engineered organisms: assessing environmental and human health effects. Letourneau, D.K. and B.E. Burrows [eds.] Boca Raton, FL: CRC Press). - Efecte asupra organismelor neavizate, inclusive efecte indirecte pe termen lung (Knols, B.G.J. and M. Dicke. 2003. Bt crop assessment in the Netherlands. Nature Biotechnology 21: 973-974. Andow, D.A. & A. Hilbeck. 2004. Science-based risk assessment for non-target effects of transgenic crops. Bioscience, 54: 637-649. Ecological Society of America (ESA) 2004. Genetically engineered organisms and the environment: current status and recommendations. ESA Position Paper http://www.esa.org/pao/esaPositions/Papers/geo_position.htm). Toxinele eliberate de plantele Bt persista în sol ca rezultat al legaturii dintre suprafetele particulelor active (de ex. substante humice, minerale din sol), care au si-au redus procesul de biodegradare (Tapp, H. and G. Stotzky. 1998. Persistence of the insecticidal toxin from Bacillus thuringiensis subsp. kurstaki in soil. Soil Biology & Biochemistry 30: 471-476, Saxena, D., S. Flores, and G.Stotzky, 2002. Bt toxin is released in root exudates from 12 transgenic corn hybrids representing three transformation events. Soil Biology & Biochemistry 34: 133-137.). Asociatia "Valea Soarelui" se opune eliberarii organismelor modificate genetic în mediul înconjurator din motive de precautie. În cazul cartofului Bt, ca si în cazul altor plante MG exista riscuri pentru mediul înconjurator si sanatatea oamenilor cauzate de efecte neintentionate, neasteptate sau de întîrzierea unor efecte care nu pot fi complet estimate în urma investigatiilor din laboratoare sau cîmpuri experimentale. În special cartoful are un metabolism secundar foarte complex, continînd o multime de alcaloizi care pot fi toxici si pentru oameni. Din moment ce fenotipul cartofului nu este diferit de cel al cartofului obisnuit, exista un potential ridicat pentru cartoful modificat genetic sa ajunga în alimente si în hrana pentru animale fara a fi observat. Datorita neregularitatilor prezentate si din prisma principiului precautiei va solicitam sa cereti Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, ca autoritate suprema în procesul de acordare a autorizatiilor pentru OMG-uri, sa respinga curenta notificare sa respingeti curenta aplicatie a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului. Toate considerentele pentru promovarea acestor experiente periculoase pleaca de la premisa ca NU FAC FOARTE MULT RAU! Adica insecticidul nu este foarte toxic, pericolele nu sînt foarte mari si citez din aceste texte: Mai precis, este absolut neglijabil riscul ca liniile de cartof Bt: - sa fie persistente sau invazive în mediu; - sa posede un avantaj selectiv; - sa realizeze un transfer de gene; - sa aiba impact asupra organismelor nevizate, organismelor vizate si persoanelor în proximitatea carora se afla sau cu care ajung în contact; - sa aiba impact asupra sanatatii animalelor; - sa aiba efecte asupra proceselor biogeochimice; În sfârsit, proteina insecticid Bt nu este activa asupra insectelor nevizate si nu este toxica pentru alte animale (Herrnstadt si al., 1986; MacIntosh si al., 1990). Ea este sigura pentru mediu si nu ar avea consecinte ecologice. Elementele folosite pentru a justifica testarea OMG, sînt în mod evident contradictorii, vagi, si repet fara o baza stiintifica reala. Oricum, deoarece cartoful se înmulteste vegetativ, nu este de asteptat sa se produca segregarea în generatiile urmatoare. Nu au fost realizate teste speciale referitoare la productia sau dispersarea polenului. Totusi, avînd în vedere faptul ca productia si viabilitatea polenului nu sunt schimbate de modificarea genetica, este putin probabil sa existe diferente în privinta frecventei fecundarilor între linia Redsec si alte varietati de cartof cultivate sau rude salbatice (care nu sunt prezente în Europa) (vezi anexa 12.1). "nu s-a raportat ca Bt are efecte daunatoare asupra sanatatii cînd este prezent în apa de baut sau în alimente" (IPCS, 2000). Adica se introduce un alt element poluant pe lînga cele existente, pe care trebuie sa îl ingeram si suportam pe criteriul de un cinism morbid, ca daca tot nu ne omoara înseamna ca nu ne strica!!! Recapitulînd, se poate considera ca toate datele conduc la concluzia ca nu exista riscul ca proteina CRYIIIA sa aiba un efect alergen semnificativ, deoarece: nu deriva dintr-o sursa reputata ca alergen; nu prezinta similaritate de secventa a aminoacizilor relevanta imunologic cu nici un alergen cunoscut; nu poseda nici alte caracteristici ale proteinelor alergene cunoscute (stabilitate în cursul digestiei, stabilitate la procesare, predominanta în aliment) (Fuchs si Astwood, 1996). Cîmpurile de testare de la Statiunea de Cercetare si Productie a cartofului Tîrgu Secuiesc sunt localizate într-un spatiu special amenajat pentru producerea de samînta a cartofului în România. Acest centru mentine si înmulteste în conditii de izolare naturala materialul clonal valoros din toate centrele de ameliorare din tara. Cerem pe aceasta cale oprirea acestui pseudoexperiment care are ca rol final "introducerea din greseala" a unui cartof modificat genetic în cultura din România. Si spunem asta pentru ca nu exista nici un singur argument pozitiv pentru a cultiva cartofi MG în România! Si o observatie: toata bibligrafia utilizata si referintele sînt depasite stiintific. Sîntem în anul 2005, secolul 21! Cu stima, ing. Dan-Calin Tocaciu presedinte [Non-text portions of this message have been removed] Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
