http://www.adevarulonline.ro/2006-05-29/Prima%20Pagina/-voi-infrunta-orgoliile-vanatorilor-si-pescarilor-pusi-pe-jaf_186316.html
Locul lui Adrian Nãstase la preºedinþia Asociaþiei Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi din România (AVPSR) a fost luat, recent, de guvernatorul Bãncii Naþionale a României. Mugur Isãrescu a acordat ziarului Adevãrul primul interviu în calitate de preºedinte al AVPSR. - Vânãtoare, pescuit..., pasiuni, vocaþie, orgolii. Ce v-a atras cãtre aceastã funcþie? - Vã mãrturisesc cã nu sunt nici vânãtor înfocat, nici pescar perseverent. Am acceptat însã învestitura (ca preºedinte onorific) pentru cã eu vãd în vânãtoare ºi în pescuit dincolo de pasiuni, de vocaþie, de orgolii o motivaþie ecologicã ºi una economicã. Vânãtoarea ºi pescuitul au, întâi ºi întâi, un scop raþional: menþinerea echilibrului în naturã. România, în secolul XXI, se confruntã cu câteva mari probleme de care depind, în mod fundamental, progresul ei, una fiind protecþia mediului. Într-o vreme în care, la noi, e sfidat mediul, sunt distruse pãdurile ºi sunt murdãrite apele. - Dar vânãtorii ºi pescarii agreseazã natura, n-o protejeazã. - Vã asigur cã o protejeazã. De altfel, vânãtorii ºi pescarii au o uriaºã responsabilitate faþã de societate ºi, nu în ultimul rând, faþã de naturã. Termenii moderni ai devizelor "gestionare durabilã a resurselor naturale regenerabile" ºi "conservare a sãnãtãþii naturii prin vânãtoare ºi pescuit", practicate în spirit sportiv, reflectã o atitudine pe care, în mod tradiþional ºi lipsit de ostentaþie, oamenii au avut-o dintotdeauna în relaþia cu lumea vie. - Tradiþiile în România sunt, mai degrabã, de distrugere a naturii. Ce s-a schimbat? - Apropierea intrãrii României în Uniunea Europeanã. Acum, într-un moment în care integrarea europeanã este foarte aproape, problema protecþiei mediului începe sã ne preocupe în cel mai înalt grad ºi sper sã nu greºesc afirmând cã, în aceastã privinþã, vânãtorii ºi pescarii au fãcut paºi importanþi. Din 2000, obºtea noastrã face parte din Federaþia Asociaþiilor de Vânãtoare ºi Conservare a Faunei Sãlbatice din Uniunea Europeanã (F.A.C.E.) ºi putem spune, aºadar, cã vânãtorii români au anticipat ºi au devansat cu ani buni integrarea în structurile Uniunii Europene. Ne numãrãm, astfel, printre cei ºapte milioane de vânãtori europeni. Pescarii sunt de ordinul zecilor de milioane. Vom avea însã o ºansã numai în mãsura în care vom face lege din a vâna ºi a pescui în deplin respect faþã de naturã. - Cum se împacã însã astfel de principii cu "genocidul" din terenurile de vânãtoare? - Ravagiile sunt excepþii. Desigur, de neadmis. Regula e legatã de simþul onoarei. Mi-a plãcut însã o expresie pe care am întâlnit-o în revista "Vânãtorul ºi Pescarul Român". Are un sens profund: "Vânãtorul nu este un simplu puºcaº". Într-adevãr, un "simplu puºcaº" nu va putea sã iasã niciodatã din cercul strâmt al unor însuºiri pur tehnice iscusinþã, precizie, vitezã de reacþie având cu psihologia o singurã legãturã: nemãsurata lui falã cã este un bun þintaº, ce face adeseori savoarea povestirilor vânãtoreºti. Pe când un vânãtor veritabil se subordoneazã unei filosofii dominate de înþelepciune, având ca stâlpi de susþinere responsabilitatea, onestitatea, moralitatea. Am acceptat funcþia în ideea cã asociaþiei noastre, care are o istorie bogatã ºi se bucurã de autoritate în comunitatea vânãtorilor ºi pescarilor, îi revine misiunea de onoare de a promova pe scarã largã o astfel de filosofie, ce îndeamnã la o convieþuire durabilã cu natura. - Veþi reuºi sã-i înfruntaþi pe ºmecherii puºi pe jaf? - Da, pentru cã nu sunt singurul care gândeºte aºa. Apoi, statul, societatea nu lasã o bogãþie inestimabilã, cum este viaþa sãlbaticã, la bunul plac al vânãtorilor ºi pescarilor. Intervin anual reglementãri importante, care limiteazã dreptul de a vâna ºi a pescui, reglementãri care, complicând jocul, introducând restricþii ºi interdicþii, contribuie în mod esenþial la conservarea vieþii sãlbatice ºi conferã durabilitate vânãtorii ºi pescuitului. Dar nimic nu va asigura integritatea, prosperitatea vieþii sãlbatice, într-un mediu natural sãnãtos, într-o mai mare mãsurã decât responsabilitatea celor ce practicã acest sport, pe care îmi place sã-l numesc cavaleresc. ºtiþi bine cã vânãtorii ºi pescarii îºi petrec o bunã parte din viaþã în naturã. E în firea lucrurilor, prin urmare, ca ei sã fie "câini de pazã" ai frumuseþilor naturii. Sã fie cei dintâi care sã se opunã tentaþiilor de agresare a naturii, relelor obiceiuri de a murdãri locuri de basm din natura þãrii cu grãmezi de gunoaie. - Veþi promova o strategie în acest sens? - Cred cã avem nevoie de mai mult decât o strategie. Avem nevoie de o culturã. Ne-a dat Dumnezeu un minunat tezaur natural. Frumuseþile pe care le întâlnim la tot pasul, în þara noastrã, sunt preþioase active. Suntem datori nu doar sã le protejãm, ci ºi sã le facem cunoscute celor care ne viziteazã þara. Adeseori, primind oaspeþi la Banca Naþionalã, guvernatori ai multor bãnci centrale cu care avem relaþii, în drum spre Sinaia, unde organizãm reuniuni internaþionale, ne-am oprit la Muzeul Vânãtorii de la Posada. M-am convins astfel cât de mare interes a putut sã trezeascã o "bucãþicã" din averea noastrã naturalã. Avem ce sã arãtãm. Sã ne obiºnuim s-o facem. Noi, la Banca Naþionalã, în multe împrejurãri, când suntem nevoiþi sã folosim termeni specifici, obiºnuim sã spunem cã vorbim "pãsãreºte". Vã rog sã-mi îngãduiþi sã folosesc ºi acum doi termeni din limbajul "pãsãresc", de astã datã nu al bancherilor, ci al vânãtorilor ºi pescarilor. Noi suntem rãspunzãtori de zestrea naturalã a României. Suntem rãspunzãtori de a jalona, din punct de vedere "cinegetic" ºi "halieutic", strategia anilor viitori. Pãrãsind limbajul de specialitate, vã voi spune cã la Poiana Braºov, la recentul congres al vânãtorilor ºi pescarilor, a fost deschisã o fereastrã cãtre o abordare modernã a itinerarului asociaþiei noastre, într-o etapã cu caracter special. Noilor exigenþe, impuse de mutaþiile care se succed cu rapiditate în lumea contemporanã, nu le putem face faþã decât manifestându-ne identitatea printr-o culturã ºi o tradiþie bine asimilate, dar ºi prin fermitatea principiilor. O culturã ºi o tradiþie care sã ne facã responsabili de gestionarea corectã a unui bun naþional de mare valoare: fauna sãlbaticã. Am convingerea cã înþelepciunea ºi experienþa pe care le-am acumulat din generaþie în generaþie, într-o viaþã de obºte de peste optzeci de ani, ne vor ajuta sã ne îndeplinim o atare menire. Val VALCU [Non-text portions of this message have been removed] ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> Home is just a click away. Make Yahoo! your home page now. http://us.click.yahoo.com/DHchtC/3FxNAA/yQLSAA/DXOolB/TM --------------------------------------------------------------------~-> Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
