"Este o porcarie si o provocare, deci n-o luati in seama, tovarasi judecatori", si-a inceput Ion Iliescu pledoaria finala in fata magistratilor. Un debut nefericit. Cuvantul tovaras i-a deranjat vadit pe magistratii Curtii Supreme, care au tusit in cor iritati. Prea putini din cei prezenti in sala au sesizat acest lucru. Dar judecatorii erau mai cititi decat media populatiei Romaniei. Erau veritabili oameni de cultura. Pentru ei cuvantul tovaras insemna altceva decat pentru restul populatiei. Cei mai multi ziaristi prezenti credeau ca pentru Iliescu cuvantul tovaras e un banal tic verbal.

De cateva decenii se tot judeca in Romania procesul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Nimeni nu mai stia cu exactitate ce se intamplase atunci. Prezenta in numar mare a ziaristilor se datora faptului ca Iliescu era o figura istorica, fost presedinte, nimeni nu mai stia in cate mandate, fost prim-ministru, omul care dominase categoric viata politica din Romania vreme de cel putin trei decenii. Iliescu declara ca se simte ca la 75 de ani. Adevarul este ca nimeni nu mai stia cu exactitate cati ani are Iliescu. Se zvonea ca are peste suta. Data de nastere a lui Ion Iliescu era considerata secret de stat. Un ziar care se incumetase cu vreun deceniu in urma sa tipareasca pe frontispiciu urari cu ocazia implinirii varstei de 100 de ani, fusese interzis. A urmat un proces la Strasbourg, la Curtea Sovietelor Europene a Drepturilor Omului, care s-a incheiat cu un verdict previzibil. Ziaristii de la cotidianul cu pricina au fost obligati sa-i ceara scuze publice lui Iliescu, la o ora de varf pe canalul televiziunii de stat. Intre timp lucrurile s-au mai schimbat. Regimul sovietic din Europa s-a prabusit, iar procesul mineriadei, in care Iliescu era principalul inculpat, a fost reluat.

Procurorul care a instrumentat dosarul lui Iliescu a retinut doar infractiunea de propaganda de razboi. Pedeapsa e cuprinsa intre 5 si 10 ani. Citirea acuzatiilor a starnit un amuzament deplin in sala de judecata. E singurul procuror sasait si rarait din Parchet si tocmai lui i-au incredintat acest dosar. Pe deasupra poarta si niste ochelari cu rame foarte groase. Oricum nu poate citi cu ei. Asa ca foloseste o lupa. Foile din dosar ii zboara atunci cand se face curent in sala. E un spectacol pe cinste. Dar procurorul continua, mandru de munca lui. Are si de ce. Cu vreo doi ani in urma, cand i s-a dat dosarul, un dosar cu cateva file si coperte foarte groase care indicau ca pe vremuri au strans la un loc sute de file, procurorul a descoperit intr-un aprozar din Sighetu-Marmatiei cateva exemplare din ziarele aparute in iunie 1990. E vorba de "Adevarul", "Azi" si "Dimineata".

Incercand sa afle daca exemplarele cu pricina nu sunt niste facaturi, procurorul a prins zvonul ca la origine faceau parte dintr-o colectie a unui Memorial, despre care nimeni nu stia nimic. Ancheta a ajuns intr-un punct mort. A fost scoasa de acolo de paznicul de la cimitir care a confirmat ca pe vremuri a existat un Memorial la Sighet si ca acolo era o colectie de ziare, iar exemplarele pe care procurorul a pus mana faceau parte chiar din biblioteca acelui Memorial. Procurorul a fost bulversat. Nu citise in nici o carte de istorie despre asa ceva. Iar bibliotecile din Bucuresti nu aveau acele colectii de ziare. Adevarul e ca existau colectiile, insa erau trecute la fondul secret. Insasi existenta fondului secret era considerata un secret de stat de importanta deosebita si era clasificat conform standardelor NATO. Din acele cateva ziare procurorul a strans probe pentru a-l acuza pe Ion Iliescu de propaganda de razboi. Concluzia procurorului era ca Iliescu a actionat dupa reteta fascista si a comparat actiunea minerilor cu cea a unor grupari paramilitare din Italia si Germania. Cei prezenti in sala au fost surprinsi de comparatie si n-au inteles mare lucru. Iliescu i-a acuzat pe protestatari de fascism, apoi procurorul l-a acuzat pe Iliescu de fascism. Era foarte incurcat procesul. Toata lumea a ciulit urechile cand procurorul a cerut pedeapsa maxima pentru Ion Iliescu. Vreo doua televiziuni chiar au transmis in direct acest moment.

A urmat avocatul lui Iliescu. Un tanar superb, splendid imbracat, cu un discurs impecabil, care l-a facut terci pe procuror. Doamnele din sala, fie ele judecatoare sau femei de serviciu, isi tineau respiratia pana ce avocatul incheia frazele lui baroce. Avocatul a facut o incursiune in copilaria lui Iliescu, a vorbit despre idealurile de tinerete ale clientului sau, despre suferinta pe care a indurat-o sub diversi dictatori, de la Antonescu la Nastase si a spus ca Iliescu este omul ideal. Aparatorul vorbea si iar vorbea. Marele om care a facut atata bine sa stea alaturi de ultimii borfasi si ucigasi?! Lui, care a bagat Romania in NATO si UE, sa i se raspunda cu aceasta ingratitudine? Natiunea care sufera. Patria care plange si intinde mainile spre judecatori sa-l redea pe Iliescu marii sale familii care este poporul roman. Sufletul salii vibra. Toata lumea isi cauta batistele in buzunare. Pana si in spatele lentilelor groase ale procurorului sasait si rarait se zareau stralucind lacrimi.

"Uitati-va in ochii lui inlacrimati! Priviti-i zambetul larg de pe fata! (glasul avocatului tremura). Cum ar putea cineva, cu acest zambet cald, comite infractiunea de propaganda de razboi? Cum poate o inima atat de gingasa sa fie criminala?! Cine ar indrazni sa spuna ca Ion Iliescu este vinovat?".

Iliescu se foia teribil in boxa acuzatilor. Clipea des ca sa-si alunge lacrimile din ochi.

"Sunt vinovat!", a izbucnit Iliescu sarind sprintar de pe scaun. "Da, eu i-am chemat pe mineri, pe muncitorii de la IMGB. Imi recunosc vina. Am facut si alte lucruri la fel de oribile. Am pe constiinta cateva sute de morti. Eu i-am chemat pe oameni la televiziune, eu i-am?".

Ce-a mai spus Iliescu nu se stie. Politia a evacuat sala de judecata dupa primul "sunt vinovat!". Istoria cu Iliescu nu s-a incheiat ca in nuvela lui Cehov. Iliescu a fost achitat. Si internat intr-un sanatoriu. Iar procurorul cu dioptrii multe a fost dat afara din procuratura.
 
Armand GOSU
 
 


Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!



Yahoo! Groups Links

Raspunde prin e-mail lui