http://www.cotidianul.ro/index.php?id=3857&art=8773&cHash=61ff600264
Despre ce vorbesc europenii atunci cind elogiaza modelul social in comparatie cu cel din Statele Unite ale Americii? Trei "amanunte" ii socheaza pe europeni cind vine vorba despre respectivul sistem "american". Primul priveste sistemul medical, al doilea - cel educational, al treilea - protectia mediului. In USA, spun europenii, daca te-ai imbolnavit si nu esti indeajuns de bogat sa-ti permiti sa platesti o mica avere pentru o internare intr-un spital decent, iti ramine ca alternativa doar mersul la biserica sau ocuparea unui loc central la cersit. Din acest motiv, sistemul social european este aproape gratuit, statul subventionind in jur de 80% din costul final. In al doilea rind, peste ocean, institutiile de invatamint superior costa scump. De aceea, poti intilni numeroase familii americane care bat la usile universitatilor din Norvegia, Suedia sau Olanda. Pe de alta parte, unele universitati americane sint mult mai competitive decit cele din Europa continentala. Totusi, ideea ca "saracii" se duc la institutii "second hand", cind vine vorba despre sanatate sau despre educatie, le repugna europenilor, la fel ca si ideea de a vedea oameni cersind pe strada in conditiile in care se platesc taxe grele tocmai pentru protectia sociala. Se cheama asta socialism? Nu cred. Mai degraba, este vorba despre un liberalism à la John Rawls, unde justitia sociala reprezinta mult, dar nu indeajuns de mult ca sa devina comunism est-european. Din punct de vedere economic, este clar ca modelul european este mult mai putin competitiv ca acela american, insa ce inseamna asta pentru mediul inconjurator? Conventia de la Aarhus clasifica dreptul la un mediu sanatos ca fiind parte a drepturilor omului, cu posibilitatea explicita a societatii civile de a interveni in Justitie impotriva firmelor care polueaza mediul. Mai mult, in Europa, poluarea este considerata infractiune si este tratata cu dreptul penal. Desi exista o buna educatie in scolile americane in privinta protectiei mediului, marile companii sint indeajuns de puternice sa decida politica nationala, cu consecinte dezastruoase pentru sistemul ecologic planetar. Ce se intimpla cind afacerile societatilor comerciale decid politica de mediu fara ca nimeni sa poata interveni? Cazul Rosiei Montana poate fi cel mai bun si, din pacate, trist exemplu, asta daca Romania va continua sa nu implementeze legislatia europeana! (in cazul mentionat fiind vorba despre chiar Conventia de la Aarhus, adoptata de Romania prin Legea 86/2001). Pe de alta parte, spiritul american deschis si jovial nu favorizeaza tot felul de rasisme constatate in unele state europene. In acest sens, a penaliza Romania pentru asa-zisele baze CIA, arata ca Europa nu a inteles nimic din disperarea unei tari ce ar semna orice cu oricine i-ar vinde o iluzie. Politicienii americani s-au dovedit mai buni la demagogie si au stiut sa vorbeasca romanilor asa cum acestia au visat, dupa o incordata asteptare de mai bine de 50 de ani. Chiar daca au venit prea tirziu, cuvintele lor de incurajare au devenit in desertul posttotalitar un fel de fata morgana de care ai nevoie ca sa mergi mai departe. . Victor-Iulian Tuca este corespondent din Bruxelles pentru "Cotidianul" -- "Let me know, that at least, she will try Then she'll be a true love of mine" www.sustrain.info [Non-text portions of this message have been removed] Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/