DICTATURA HIPERCOMPANIILOR DE PRESA Ignacio Ramonet, Le Monde Diplomatique http://ro.altermedia.info/index.php?p=1645
Mass-media sa constituit, de la infiintarea sa, intr-un instrument de lupta impotriva abuzurilor puterii, atat in statele dictatoriale, unde cele trei puteri se concentreaza de obicei in mana conducerii politice, dar si in statele democratice, unde legislativul, executivul si juridicul pot comite erori, intentionate sau nu. Astazi insa, presa arata lumii o alta fata. Cea de "a patra putere" in stat s-a transformat, din cel mai puternic critic al puterii, intr-un biet subaltern obedient. Si in tarile democratice pot fi comise abuzuri serioase, cu toate ca legile sunt votate democratic, executivul rezulta in urma unui vot universal, iar justitia este independenta de guvern. Spre exemplu, aceasta condamna un nevinovat (vezi "afacerea Dreyfus"); parlamentul voteaza legi discriminatorii contra unor categorii (cum a fost in SUA, vreme de un secol, cu afro-americanii sau azi cu musulmanii, in baza "Patriot Act"); in sfarist, guvernele duc politici ale caror consecinte se pot dovedi nefaste pentru o intreaga patura sociala (exemplul unor tari ale Europei si al legilor lor privind imigrantii ilegali). Intr-un astfel de context, mijloacele de informare in masa au considerat ca pe o datorie de onoare denuntarea acestor incalcari ale drepturilor umane. "Plata" a fost foarte scumpa pentru jurnalisti. Atentate, asasinate, rapiri, cum a fost si este cazul in Columbia, Guatemala, Turcia, Pakistan, Filipine, Ucraina etc. Gratie curajului si simtului civic al unor jurnalisti si institutii de presa, "a patra putere in stat" era aceea de care cetatenii dispuneau pentru a critica, respinge, contracara in mod democratic decizii ilegale, abuzive, nedrepte sau chiar criminale la adresa unor persoane nevinovate. Ea a fost "glasul celor fara de glas". De circa 15 ani incoace, odata cu accelerarea globalizarii liberale, "a patra putere" a fost golita de sens si si-a pierdut – putin cate putin – functia esentiala de "contrapondere" la putere. Acest lucru, evident socant, reiese daca este studiata indeaproape functionarea globalizarii, daca se observa avantul noului capitalism, ce nu mai este doar industrial ci mai ales financiar, pe scurt, un capitalism al speculei. In aceasta faza a mondializarii asistam la o confruntare violenta intre piata si stat, intre sectorul particular si cel public, intre individ si societate, intre intim si colectiv sau intre egoism si solidaritate. Acum, adevarata putere este detinuta de un manunchi de consortii economice multinationale, a caror influenta asupra afacerilor la scara mondiala pare uneori mai mare decat cea a insesi statelor. Aceste consortii sunt "noii stapani ai lumii" ce se intalnesc annual la Davos, in cadrul Formului Economic Mondial si care inspira politicile trinitatii globaliste – BM, FMI si OMC. In acest cadru socio-economic s-a produs metamorfoza decisiva in domeniul mass-media. Mijloacele de comunicare in masa se grupeaza din ce in ce mai mult in cadrul unor structuri bogate, pentru a alcatui grupuri mediatice cu influenta la nivel mondial. Giganti precum News Corporation, Viacom, AOL Time Warner, General Electric, Microsoft, Bertelsmann, United Global Com, Disney, Telefonica, RTL Group, France Telecom etc., au acum noi posibilitati de expansiune datorita avansului tehnologic. Revolutia digitala a spulberat granitele ce separau pana acum cele trei forme clasice ale comunicarii: text, sunet, imagine. Ea a permis aparitia si dezvoltarea internetului, al patrulea mod de comunicare. O noua modalitate de a se exprima, informa, distra. Pana de curand, cele trei domenii erau separate si autonome. Pe de o parte, cultura de masa, cu creatii comerciale si obiective mercantile; pe de alta, comunicarea publicitara, marketingul, propaganda, retorica; si in sfarsit, informarea, cu presa, agentiile de stiri difuzand prin radio sau TV buletinele de stiri, canalele de informare in flux continuu – pe scurt, universul jurnalisticii. Aceste trei domenii, inainte atat de diferite, au interactionat pentru a alcatui o unica sfera, "ciclopica", in interiorul careia distinctia intre cultura de masa, publicitate si informare devine tot mai dificila. Cu alte cuvinte, grupurile mediatice gigant poseda acum doua noi caracteristici: mai intai, ele se ocupa de tot ce tine de scris, sunet si imagine si le difuzeaza prin cele mai diverse canale (presa scrisa, radio, tv, web). A doua caracteristica este ca aceste grupuri sunt mondiale, planetare, globale, depasindu-si dimensiunea locala, nationala. In 1940, in celebra pelicula "Cetateanul Kane", Orson Welles ataca superputerea magnatului de presa W.R. Hearst. Comparata cu cea a marilor grupuri mediatice de astazi, puterea magnatului de la inceputul secolului XX pare neinsemnata. Proprietar al catorva ziare, intr-o singura tara, Kane dispunea de o putere de-a dreptul "pitica" fata de, sa spunem, superputerea mediatica a grupului lui Silvio Berlusconi, FinInvest, sau de cea a corporatiilor franceze Lagardere sau Dassault. Aceste hipercompanii contemporane, prin mecanisme de concentrare, acapareaza sectoare media dintre cele mai diverse in numeroase tari, pe toate continentele, devenind astfel, prin ponderea lor economica si importanta lor ideologica, actori centrali ai mondializarii liberale. Deoacerece comunicarea (cu extensia sa informatica, eletronica si telefonia) a devenit "indutria grea" a zilelor noastre, acete mari grupuri cauta sa-si mareasca dimensiunile prin "inghitiri" neincetate si exercita presiuni asupra guvernelor, pentru a desfiinta legile ce limiteaza concentrarile sau care impiedica monopolurile. De exemplu, la presiunea marilor gurpuri mediatice americane, Federal Communication Commission (FCC, Comisia Federala pentru Comunicatii) a autorizat, la 4 iunie 2003, modificarea legislatiei anti-trust: o companie ar putea controla pana la 45% din audienta nationala, fata de 35% anterior. Decizia urma sa intre in vigoare in spetembrie, dar, pentru ca unii vad in ea "o amenintare grava la adresa democratiei", ea a fost, deocamdata, suspendata de Curtea Suprema a SUA. Mondializarea inseamna, asadar, si mondializarea mass-media, a comunicarii si informarii. Preocupate mai ales de continuarea cresterii lor gigantice, ceea ce le obliga sa fie curtenitoare cu celelalte puteri, aceste mari grupuri nu-si mai propun ca obiectiv civic sa fie o "a patra putere", nici sa denunte abuzurile, nici sa corecteze disfunctionalitatile democratiei, pentru a slefui si perfectiona sistemul politic. Ele nu mai doresc nici macar sa se erijeze intr-o "a patra putere" si – inca mai putin – sa actioneze ca o contraputere. Atunci cand mai pot contitui o a patra putere, aceasta se adauga celor existente – politica si economica – pentru a- i zdrobi, la randul ei, pe cetateni. ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> Make a clean sweep of pop-up ads. Yahoo! Companion Toolbar. Now with Pop-Up Blocker. Get it for free! http://us.click.yahoo.com/L5YrjA/eSIIAA/yQLSAA/DXOolB/TM --------------------------------------------------------------------~-> Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
