Liviu IOLU (Ungheni)

http://www.expres.ro/investigatii/?news_id=184974&PHPSESSID=fd1fe4ce5013633b69ef68ec32b20eff

26 aprilie 1986. Dupa 19 ani, dezastrul continua la doi pasi de Romania; In 
stinga Prutului traiesc peste 2.500 de invalizi ai avariei nucleare; 32 de 
membri ai unui ansamblu folcloric din Republica Moldova le-au cintat zece zile 
"lichidatorilor" catastrofei de la Cernobil ; Cind s-au intors acasa si-au pus 
hainele pe foc, dar a fost prea tirziu; erau deja iradiati 
Dupa 19 ani de la catastrofa, cinci dintre muzicanti au murit, iar ceilalti 
sint invalizi de gradul doi 
Sovieticii faceau publice, dupa producerea accidentului din 26 aprilie 1986, 
citeva cifre linistitoare: 31 de morti, dintre care 29 au fost iradiati pe loc. 
Cam atit aflau, la vremea respectiva, si cetatenii din republicile URSS despre 
ce se intimplase la Cernobil cu centrala nucleara. La adapostul acestei 
informatii, militiile si armatele acestor state au inceput sa adune oameni care 
sa ajute la curatarea zonei reactorului avariat. Timp de citiva ani, 
aproximativ 800.000 de "lichidatori", barbati si femei, au muncit in zona 
contaminata din nordul Ucrainei. 
In 1987, la Cernobil era trimis si un ansamblu folcloric din Ungheni cu scopul 
de a-i inveseli pe "lichidatori" si cu promisiunea unei excursii in Occident. 
Decontul acestei deplasari se face abia astazi: cinci muzicanti morti si 
aproape 30 de invalizi pensionari. 
Supravietuitorii ansamblului "Struguras" nu se hotarasc daca ar trebui sa se 
bucure ca au fost chemati la Cernobil sau sa blesteme ziua in care au calcat in 
Ucraina. In viata grea pe care o duc moldovenii, pensia de "lichidator" al 
consecintele dezastrului de la Cernobil le asigura un trai mai bun cu 30 de 
dolari. Insa fiecare zi de chin prin spital si moartea prietenilor le arata cit 
de amara devine prima bucurie. Cind au plecat spre Kiev, pe 27 decembrie 1987, 
nici unul dintre cei 32 de dansatori si cintareti ai ansamblului de muzica si 
dans popular "Struguras" din Ungheni nu s-a gindit ca, 18 ani mai tirziu, isi 
va pune aceasta problema. 

O plecare peste hotare 

"Am primit o "telefonograma" de la seful directiei Culturii de la Ministerul 
Culturii: "Urgent trebuie sa plecati la Cernobil sa-i inveseliti pe 
lichidatori. Voi, daca plecati acolo, inseamna ca eu va fac o plecare buna 
peste hotare", mi-a spus. Si ne-a mai recomandat ceva: "Va rugam sa luati cu 
voi vin rosu", spune Constantin Bodolica, fost acordionist, acum director al 
Palatului Culturii din Ungheni. Astfel, drept singura protectie impotriva 
radiatiilor, oamenii si-au indesat in bagaje vin rosu de pe podgoriile 
Moldovei. 
Cind ansamblul folcloric - unul dintre cele mai admirate din stinga Prutului - 
pleca "peste hotare", obiceiul era sa fie insotit de reprezentanti ai 
Comsomolului (uniunea tineretului comunist din Moldova) si ai Comitetului 
Central al Partidului Comunist. Deplasarea la Cernobil era prima de la care 
acesti "reprezentanti" lipseau. Motiv de multe intrebari printre membrii 
formatiei. 
"Numaidecit asa era, veneau cu noi oriunde plecam sa cintam. Dar la plecarea 
asta mi-au spus ca eu am sa fiu conducatorul grupului si o sa fac ce faceau ei. 
Atunci m-am sfatuit cu baietii: "Plecam ori nu?". "Plecam!", au zis ei, si unii 
si-au luat si sotiile, si copilul, ca se apropia Anul Nou...", spune Constantin 
Bodolica. Acesta se afla in cladirea Palatului Culturii, inaltata chiar pe 
malul Prutului, pe locul unui cimitir, ca romanii sa vada "cit de frumoasa e 
Uniunea Sovietica si ce constructii are". Un cimitir nu dadea bine pe granita, 
iar prima impresie despre URSS trebuia sa fie una luminoasa. 
"Si peste doua zile deja ne asteptau la Chisinau, cu biletele, si de-acolo 
ne-au urcat in tren si am plecat la Kiev. Ne-am suit apoi intr-un autobuz si am 
mers mai departe spre Cernobil. Cind ma gindesc la ce-am vazut pe drum si-acum 
mi se ridica parul", povesteste Larisa Kalenik, pe-atunci una dintre "vocile" 
ansamblului. 

"Luai moartea cu tine" 

Pe drum, moldovenii au vazut doar pustiire. Isi amintesc de sate intregi 
parasite, de case lasate in plata Domnului, ca si cum oamenii si-ar fi luat 
doar documentele si au fugit unde-au vazut cu ochii. Totul le amintea de 
filmele despre razboi pe care le vedeau in micul cinematograf din Ungheni - azi 
un angro din care tigarile si bautura iau drumul Romaniei si sint vindute la 
pret dublu. 
O singura imagine se repeta in amintirea muzicantilor. Un batrin cu barba si 
alaturi de el un ciine, asteptind moartea in fata casei dintr-un sat pustiu. 
"Vedeam cite-un batrin si un ciine, dar la ferestre erau puse obloane si doua 
scinduri in crucis. Pe mosnegi i-a dus odata, dar ei s-au intors ca acolo voiau 
sa moara, unde s-au nascut. Ucrainenii sint oameni gospodari de felul lor, si 
batrinii refuzau sa plece fiindca aveau agoniseala acolo. Cind am ajuns era o 
roada mare la cartofi si la sfecla de zahar. Pina si gainile s-au facut mai 
mari... Erau in casa si televizoare ramase, si mobila, si masina, iar daca luai 
ceva, luai moartea cu tine. Dar de asta ne-am dat seama mai tirziu...", 
povesteste Constantin Cucu, un alt membru al ansamblului. 

Vin rosu impotriva radiatiilor 

Intr-o sala de la etajul doi al Palatului Culturii din Ungheni inca se mai aud 
tambalul, trompeta, vioara, naiul si acordeonul. Pentru membrii formatiei 
"Struguras" repetitiile sint platite in sperante. Se-ntilnesc de doua ori pe 
saptamina si asteapta sa fie chemati in strainatate, asa cum se intimpla pe 
vremuri. Pe aceleasi vremuri in care "datoria" ii trimitea in Ucraina, tara 
vecina si prietena, aproape de reactorul 4, cel care a aruncat peste Europa un 
imens nor radioactiv. Reactorul a fost intre timp invelit intr-un sarcofag de 
beton de "lichidatorii" care s-au bucurat de muzica celor 32 de folcloristi 
moldoveni. Cei care traiesc sint toti invalizi de gradul doi si au ce povesti. 
"Ne-au primit cu o mare bucurie cei din armata, ca numai ei erau acolo, in zona 
aceea de 30 de kilometri. Noi n-am stat pe loc. Mergeam de la o unitate 
militara la alta. Traiam in cazarmi, dar conditiile erau bune: hrana bogata, 
extraordinar de buna, cu fructe, cu poama, cind luam masa ne dadea cite un 
pahar de vin rosu care se recomanda impotriva radiatiilor. Programul nostru era 
alcatuit din uraturi, dansuri moldovenesti, dans rusesc si tiganesc. Care ne-au 
inteles ne-au inteles, care nu ne-au inteles, nu. Oricum, uratura era tradusa 
in limba rusa. Atunci incepusem sa tusim putin, dar nu ne-am dat seama. Ne luau 
ochii cu altele. De exemplu, pentru lucratori erau magazine cu tot ce voiai la 
un pret convenabil, doar ca sa ne atraga. Restul, ce se intimplase de fapt, 
asta a fost atunci un secret mare", isi aminteste Constantin Bodolica de zilele 
petrecute la Cernobil. 
Moldovenii au dat 15 concerte in patru zile pe scenele improvizate din birne, 
intr-un fel de cluburi temporare construite pentru soldati. "Ne duceau si in 
padure, ii stringeau pe soldati si ne virau acolo pentru cite o ora si jumatate 
de concert. Dansatorii ridicau colbul ala, si noi, instrumentistii, il 
inghiteam. Trebuia sa cinti, ce sa faci ca suflator? 
Ne-am zis ca dupa ce venim acasa o sa dam foc la haine, sa le ingropam. Am 
facut asta, dar cu ce-am inghitit ce sa mai facem?", se-ntreaba Dumitru Moraru, 
naistul formatiei inca din1982. 

Maria, viorista, s-a dus prima 

Muzicantii spun ca "Anul Nou l-au prins acolo, printre militari". Pe 5 ianuarie 
se intorceau acasa si isi ingropau hainele si incaltarile pe care le-au purtat 
in Ucraina. Haine bune, nou-noute, dupa care le-a parut rau. Nu au simtit nimic 
deosebit si se bucurau de inveselirea "lichidatorilor" ca de inca "o iesire 
peste hotarele patriei", asa cum fusesera cele din Belarus, Irak, Romania, 
Rusia sau Germania. Dupa numai trei luni insa, aveau sa afle o veste care le-a 
tulburat si repetitiile, si viata. Maria Carpenco, viorista a ansamblului, 
murea de tinara, la 30 de ani, fara ca inainte sa fi suferit de vreo boala 
grava. Ii spunea sotului, viorist al "Struguras"-ului la rindul sau, ca are 
probleme cu tensiunea si dureri de cap. La spital i s-a spus ca sotia lui 
avusese cancer. 
Mariei i-au urmat pina azi alti patru muzicanti. "Baieti tineri si ei", spun 
fostii colegi. Contrabasistul Valeriu Lozan, apoi dansatoarea Ala Zveciuc, un 
alt dansator, Iurie Vasile, si Valeriu Baltag, viorist. "Baltag incepuse sa-si 
faca documente de pensie de invaliditate, dar nu a mai dovedit", spune 
Constantin Bodolica. 

Boala Cernobil 

Toti membrii ansamblului "Struguras", care au cintat la Cenobil au probleme de 
sanatate. 
Cu fostul acordeonist Constantin Bodolica e bine sa vorbesti mai tare si la 
urechea stinga. Tot pe aceeasi parte isi apropie si receptorul telefonului, 
altfel si-ar consuma minutele fara folos. 
Nicolae Arsenie,  inainte de 1989 unul dintre cei mai apreciati saxofonisti din 
Moldova, repara instrumente la Scoala de Muzica pentru copii. Nu mai poate sa 
cinte, inima l-a lasat de citeva ori. Nu mai rezista sa-i distreze pe nuntasi o 
noapte intreaga, asa ca si-a parasit formatia cu care cistiga bani buni 
inainte. 
La citeva zile dupa ce s-a intors din Ucraina, Constantin Cucu a stat o luna in 
spital. Probleme cu rinichii, pe care nu stia sa le fi avut inainte. 
Vasile Carpenco, sotul Mariei, a lasat ansamblul si s-a retras tot la Scoala de 
Muzica din Ungheni. "Si-a pierdut capacitatea de munca", spune acesta, si mai 
poate doar sa le predea copiilor lectii de vioara. 
Dumitru Moraru mai cinta la nai, dar are ameteli si spune ca era sa cada pe 
strada de citeva ori. 
Nu stie exact de ce sufera, dar, ca toti ceilalti colegi, spune ca are "boala 
Cernobil". In felul acesta si-au numit muzicantii toate problemele medicale cu 
nume incurcate. 
Toti primesc o pensie de invaliditate si trec printr-o comisie medicala o data 
pe an. Pensia este dubla fata de una medie la nivelul Republicii Moldova, dar 
tot nu depaseste 80 de dolari. Componentii ansamblului de muzica populara 
"Struguras" nu au primit alti bani pentru "excursia" la Cernobil. 
"Nu se punea problema sa ne dea bani... Pentru muzica? Ce, muzica trebuie 
platita? Asta a fost asa, o distractie pentru noi...", spune Vasile Carpenco, 
care a ramas singur, cu grija celor doi copii de pe urma "distractiei". 

Ministerul Culturii din Republica Moldova s-a tinut de promisiune si, in 1990, 
o parte din cei 32 de folcloristi au primit drept rasplata pentru inveselirea 
"lichidatorilor" excursia promisa intr-o tata din Occident. In Spania insa, 
spre deosebire de excursia in Ucraina, au mers si citiva oficiali de la partid, 
care au si condus delegatia de aceasta data. 

3.500 de "lichidatori" doar din Moldova 

Societatea "Cernobil", filiala Ungheni, se afla la al doilea presedinte de la 
infiintare, in anul 1991. "Fostul presedinte  a decedat la 41 de ani. Si toti 
cei care au decedat pina acum n-au trecut de 48 de ani. De cind m-a ales pe 
mine presedinte, acum patru ani, avem unul sau doi decedati pe fiecare an doar 
aici, in raionul Ungheni", spune Jaroslav Balan. 
In total, doar in acest raion se afla 142 de persoane care au participat ca 
"lichidatori" in zona periculoasa dupa avarierea reactorului numarul 4 si azi 
fac parte din Societatea "Cernobil". Majoritatea erau soldati in armata sau au 
fost mobilizati special pentru a pleca in Ucraina. 
 Jaroslav Balan  spune ca pe el l-au trezit noaptea din somn reprezentantii 
Militiei si ai Comisariatului Militar si in doua zile i s-au pus hainele 
militare in brate chiar pe cimpul care trebuia decontaminat. 
"Decedate avem 14 persoane din '86 pina in prezent si un copil de 10 ani al 
unui participant care in '88 era ostas in armata sovietica. Majoritatea au 
probleme cu sistemul nervos, asta din ce spun medicii care ne-au studiat. 
Radiatia ionizanta distruge sistemul nervos", spune Balan. Pe tot teritoriul 
Republicii Moldova exista 3.500 de membri ai Societatii "Cernobil". Pina acum, 
conform statisticilor oficiale, 300 au decedat si 2.500 sint invalizi si 
primesc pensie. 

Filmul unei catastrofe 

200 de bombe 
Pe 26 aprilie 1986, la ora 1.23 a.m., doua explozii au zguduit reactorul 
numarul 4 de la Cernobil. Timp de peste zece zile, incendiul nu a putut fi 
stins, raspindind in atmosfera particule cu o intensitate echivalenta cu a cel 
putin 200 de bombe de la Hiroshima,  trei sferturi din Europa fiind afectata. 

Test de siguranta 
Accidentul produs in reactorul nr. 4 de la centrala nucleara din Cernobil a 
avut loc in timpul unui test de siguranta. Echipa care realiza testul respectiv 
intentiona sa verifice daca turbinele puteau produce suficienta energie pentru 
a mentine in miscare pompele de racire in eventualitatea unei avarii pina cind 
se activa generatorul diesel pentru situatii de urgenta. 

Reactie in lant 
Pentru ca testul sa nu fie intrerupt, sistemele de siguranta au fost inchise in 
mod deliberat. Reactorul urma sa fie setat sa functioneze la numai 25a din 
capacitatea totala. Aceasta procedura nu a functionat insa conform planului. 
Din motive necunoscute, reactorul a ajuns sa functioneze la mai putin de 1a din 
capacitatea sa, ca urmare a fost nevoie de un nou reglaj pentru a determina o 
usoara crestere a acestei cifre. La 30 de secunde dupa inceperea testului s-a 
produs pe neasteptate o crestere considerabila a nivelului de energie. Sistemul 
de inchidere a reactorului in situatii de urgenta, care ar fi trebuit sa 
stopeze reactia in lant, nu a functionat. 

Scapat de sub control 
In citeva fractiuni de secunda, nivelul energiei si al temperaturii s-a 
multiplicat. Reactorul a scapat de sub control, situatie care a culminat cu o 
explozie violenta. Scutul superior al cladirii in care se afla reactorul, un 
"sigiliu" protector de 1.000 de tone, a fost pulverizat, iar la temperaturile 
de peste 2.000 grade Celsius, combustibilul s-a topit. Invelisul de grafit al 
reactorului a luat foc si, in infernul care s-a declansat, produsele fisiunii 
radioactive, eliberate in momentul topirii miezului reactorului, au fost 
aruncate in atmosfera. 
In momentul dezastrului, reactorul a atins de 120 de ori capacitatea maxima. 

Contaminarea si efectele medicale 

Regiunile contaminate se afla in nordul Ucrainei, sudul si estul Belarusului, 
precum si in zona de vest, la granita dintre Rusia si Belarus. La momentul 
accidentului, in teritoriile contaminate locuiau aproximativ 7 milioane de 
persoane, dintre care 3 milioane erau copii. Aproximativ 350.000-400.000 de 
persoane au fost mutate sau au parasit aceste regiuni. Totusi, 5,5 milioane de 
persoane, intre care peste un milion de copii, continua sa traiasca in aceste 
regiuni. 
Peste 40 de elemente radioactive au fost eliberate din reactorul avariat, in 
special in primele zece zile dupa producerea accidentului. Cele mai 
semnificative dintre acestea sint iodul, cesiul si strontiul. 
Belarus a fost tara cel mai grav afectata de dezastrul de la Cernobil deoarece 
pina la 70% din precipitatiile radioactive au cazut pe teritoriul acestei tari. 
La momentul accidentului, in aceste regiuni locuiau 2,2 milioane de  persoane, 
adica o cincime din populatia totala a Belarusului. 
Se stie acum ca un numar de cel putin 1.800 de copii si adolescenti din zonele 
cele mai grav afectate au dezvoltat un cancer al tiroidei. 
Oamenii de stiinta se tem ca numarul cazurilor de cancer tiroidian in rindul 
persoanelor care erau copii sau adolescenti la data producerii accidentului va 
ajunge la 8.000 in deceniile urmatoare. 
La nivel international a fost recunoscuta si o alta consecinta directa a 
acestui accident nuclear: cresterea numarului de cazuri de cancer la sin. 
Oamenii de stiinta din Belarus si Ucraina previzioneaza si o crestere a 
numarului de cazuri de tumori uro-genitale, cancer pulmonar si cancer stomacal 
atit printre "lichidatori", cit si in rindul populatiei masculine din zonele 
sever contaminate. 
Agentia guvernamentala ucraineana Cernobil Interinform din Kiev a raportat ca, 
din cele trei milioane de locuitori ai Ucrainei care au fost expusi 
radiatiilor, 84% au fost inregistrati deja ca suferind de diferite afectiuni si 
boli. Aceasta statistica include si un milion de copii. 
800.000 de soldati din toate statele URSS. Aproximativ 800.000 de oameni au 
fost implicati, pina in anul 1989, in operatiunile de curatare de la Cernobil, 
trimisi pentru a decontamina suprafata de 30 de kilometri din jurul 
reactorului. Conform rapoartelor oficiale publicate de Rusia, Ucraina si 
Belarus - statele sovietice cele mai afectate -  pina acum au murit 25.000 de 
"lichidatori". 300.000 dintre ei au fost expusi unor doze mari de radiatii. 

Judetul Bacau lovit de norul radioactiv 

La Bacau, nivelul radiatiilor crescuse atit de mult, incit au fost interzise la 
vinzare legumele, fructele, lactatele si derivatele din lactate care se mai 
gaseau prin piete si magazine. De asemenea, s-a propus oprirea alimentarii 
orasului cu apa potabila, ceea ce pina la urma nu s-a intimplat. 
Dupa patru zile de la explozia din Ucraina, pe 30 aprilie si pe 1 mai 1986, 
atunci cind norul radioactiv a ajuns in zona Moldovei, radiatiile masurate au 
fost de pina la 10.000 de ori mai mari decit valorile normale. Printre izotopii 
radioactivi descoperiti au fost Iod 131, cesiu 137, cesiu 134, strontiu 90, 
uraniu, plutoniu, seleniu, triton etc. Dupa cum ne-a declarat Silvia Ionita, 
care, ca si acum, lucra ca fizician in cadrul Directiei de Sanatate Publica 
Bacau, lumea intrase in panica si exista o adevarata fobie a radioactivitatii, 
mai ales ca oamenii fusesera sfatuiti sa manince mai ales produse la conserva, 
sa stea cu geamurile inchise si sa ia alte asemenea masuri ce aduceau a stare 
de asediu. La sediul DSP veneau zilnic sute de oameni care doreau sa verifice 
radioactivitatea alimentelor pe care le aveau in casa. 

Cazurile de cancer s-au dublat in ultimii ani 

Specialistii apreciaza ca una dintre consecintele pe termen lung ale unei 
catastrofe de genul celei de la Cernobil este inmultirea cazurilor de cancer. 
Fenomenul se manifesta dupa 10-25 de ani de la accident. 
In ultimii noua ani, numarul cazurilor de cancer s-a dublat. Astfel, daca in 
1996 in judet existau 4.000 de bolnavi de cancer, anul trecut figurau aproape 
7.500, din care aproape 1.500 au fost cazuri noi. Este vorba despre toate 
tipurile de cancer, inclusiv leucemie sau afectiuni ale tiroidei, cele mai 
frecvente in cazul iradierii. Medicii spun ca in anii de dupa 1986 au fost 
numeroase si nasterile de copii cu malformatii, dar nu exista nici un fel de 
statistici in acest sens. (Florin Barbu) 

Cancer la Iasi 

In cel mai important oras din Moldova se depisteaza zilnic, in medie, cite zece 
pacienti care sufera de o forma de cancer, de regula in faza terminala. Medicii 
se declara surprinsi atit de natura tumorilor, din ce in ce mai ciudate, cit si 
de evolutia foarte rapida a bolii. 
Un caz recent s-a inregistrat la Clinica ORL de la Spitalul "Sf. Spiridon", 
unde s-a prezentat o pacienta de 45 de ani, din Suceava, diagnosticata initial 
cu sinuzita. 
"A venit la noi pentru ca avea ochiul drept deplasat spre dreapta, respira 
foarte greu, pe o nara avea hemoragie, si acuza tulburari de vedere. Dupa ce a 
fost investigata cu computerul tomograf i s-a descoperit o tumoare care 
cuprindea tot maxilarul superior, fosa nazala dreapta, peretele intern al 
orbitei si se intindea pina aproape de baza craniului. Femeia spunea ca avea 
simptomele de aproape doua luni, ceea ce inseamna ca tumoarea a evoluat foarte 
repede. Pentru ca exista riscul sa-si piarda ochiul, a trebuit sa o operam. 
I-am scos maxilarul si peretele intern al orbitei si am extirpat tumoarea. Dupa 
ce se va cicatriza locul, i se va face o proteza", a declarat prof. dr. Vasile 
Costinescu, seful Clinicii ORL. 
Un alt caz de tumoare cu o evolutie rapida a fost cel al unei femei de 72 de 
ani, operata in urma cu trei ani de neoplasm de tiroida. "Trebuie sa 
recunoastem ca, in ultimii ani, cazurile de cancer pe care le tratam sint din 
ce in ce mai ciudate si mai grave", a explicat dr. Costinescu. 

A intirziat iodura 

In ceea ce priveste cauzele care au provocat "avalansa de cancere", medicii 
ieseni sint impartiti in doua tabere. O parte din specialisti pun fenomenul pe 
seama catastrofei de la Cernobil. "Nu putem elimina total efectele accidentului 
nuclear de la Cernobil", spune prof. dr. Eusebie Zbranca, seful Clinicii de 
Endocrinologie de la Spitalul "Sf. Spiridon". Acesta sustine ca efectele 
radiatiilor asupra populatiei puteau fi limitate daca autoritatile comuniste ar 
fi reactionat rapid. "Regimul comunist a distribuit iodura de potasiu cu o 
intirziere de trei-patru zile. A fost prea tirziu. Efectele s-au vazut cind a 
inceput sa creasca numarul de cazuri de cancer tiroidian. Astfel, in urma cu 
10-15 ani se inregistrau foarte putine cazuri tiroidiene. Erau rare, cam cinci 
bolnavi in zece ani, daca ar fi sa vorbim in cifre. Treptat, de la an la an 
insa, numarul a crescut foarte mult. Este o crestere teribila, numai daca 
amintim ca anul trecut au fost in clinica 132 de cazuri de cancer tiroidian", a 
subliniat dr. Zbranca. 
Alti medici sustin ca "efectul Cernobil" a trecut si ca vinovati ar fi alti 
factori cancerigeni, precum alimentatia, fumatul, stresul, poluarea sau gaura 
din stratul de ozon. "Aparatul digestiv devine vulnerabil cind este expus unor 
substante nocive consumate zilnic, in foarte multe alimente si bauturi 
gasindu-se substante cancerigene. Oamenii beau mai mult ca inainte, bauturi de 
proasta calitate, contrafacute, si maninca alimente tot de proasta calitate", 
arata prof. dr. Eugen Tircoveanu, seful Clinicii I Chirurgie de la Spitalul 
"Sf. Spiridon". Un argument in sprijinul "teoriei alimentatiei nesanatoase" ar 
fi acela ca aproximativ jumatate din tumorile diagnosticate zilnic la Iasi sint 
localizate la nivelul aparatului digestiv. Specialistii sustin ca doar 
controalele periodice pot limita proportiile fenomenului. Astfel, majoritatea 
pacientilor sint descoperiti in faza terminala a bolii, cind organismul este 
prea slabit pentru a lupta. Pe de alta parte, cind cancerul este descoperit in 
faza incipienta, exista mai multe sanse pentru a-i stopa evolutia. (Mihai Popa) 

"Prin "telefonograma" ne-a intrebat daca dorim sa plecam in Ucraina, ca ni se 
da la schimb o plecare intr-o tara capitalista. Peste trei zile ne-a urcat in 
tren si ne-a zis sa ne luam rachiu, vin, ca sa avem acolo. Stiam ca ne ducem la 
Cernobil, dar nu stiam ce-i acolo." 
Constantin Alcaz, dirijor al orchestrei "Struguras" din Ungheni 

"Eu cam stiam ce-i acolo ca am facut armata pe vapor. Cunosteam arma chimica, 
arma atomica pe de rost. Si le-am zis baietilor sa-si ia vin si ceapa ca astea 
mai curata macar cit de cit." 
Contrabasistul Valeriu Lozan, una dintre victimele radiatiilor 

"O parte sint bucurosi ca au fost la Cernobil ca primesc pensie de 
invaliditate, o alta parte nu-s bucurosi pentru ca sanatatea nu mai e aceeasi" 
Constantin Bodolica, conducatorul delegatiei la Cernobil 

"In total, doar in Ungheni se afla 142 de persoane care au participat ca 
"lichidatori" in zona periculoasa dupa avarierea reactorului numarul 4 si azi 
fac parte din Societatea "Cernobil"" 
Jaroslav Balan, presedintele Societatii Cernobil, filiala Ungheni 


--  
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.arin.ro


[Non-text portions of this message have been removed]



------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
Give underprivileged students the materials they need to learn. 
Bring education to life by funding a specific classroom project.
http://us.click.yahoo.com/4F6XtA/_WnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 



Raspunde prin e-mail lui