Liviu IOLU (Ungheni) http://www.expres.ro/investigatii/?news_id=184974&PHPSESSID=fd1fe4ce5013633b69ef68ec32b20eff
26 aprilie 1986. Dupa 19 ani, dezastrul continua la doi pasi de Romania; In stinga Prutului traiesc peste 2.500 de invalizi ai avariei nucleare; 32 de membri ai unui ansamblu folcloric din Republica Moldova le-au cintat zece zile "lichidatorilor" catastrofei de la Cernobil ; Cind s-au intors acasa si-au pus hainele pe foc, dar a fost prea tirziu; erau deja iradiati Dupa 19 ani de la catastrofa, cinci dintre muzicanti au murit, iar ceilalti sint invalizi de gradul doi Sovieticii faceau publice, dupa producerea accidentului din 26 aprilie 1986, citeva cifre linistitoare: 31 de morti, dintre care 29 au fost iradiati pe loc. Cam atit aflau, la vremea respectiva, si cetatenii din republicile URSS despre ce se intimplase la Cernobil cu centrala nucleara. La adapostul acestei informatii, militiile si armatele acestor state au inceput sa adune oameni care sa ajute la curatarea zonei reactorului avariat. Timp de citiva ani, aproximativ 800.000 de "lichidatori", barbati si femei, au muncit in zona contaminata din nordul Ucrainei. In 1987, la Cernobil era trimis si un ansamblu folcloric din Ungheni cu scopul de a-i inveseli pe "lichidatori" si cu promisiunea unei excursii in Occident. Decontul acestei deplasari se face abia astazi: cinci muzicanti morti si aproape 30 de invalizi pensionari. Supravietuitorii ansamblului "Struguras" nu se hotarasc daca ar trebui sa se bucure ca au fost chemati la Cernobil sau sa blesteme ziua in care au calcat in Ucraina. In viata grea pe care o duc moldovenii, pensia de "lichidator" al consecintele dezastrului de la Cernobil le asigura un trai mai bun cu 30 de dolari. Insa fiecare zi de chin prin spital si moartea prietenilor le arata cit de amara devine prima bucurie. Cind au plecat spre Kiev, pe 27 decembrie 1987, nici unul dintre cei 32 de dansatori si cintareti ai ansamblului de muzica si dans popular "Struguras" din Ungheni nu s-a gindit ca, 18 ani mai tirziu, isi va pune aceasta problema. O plecare peste hotare "Am primit o "telefonograma" de la seful directiei Culturii de la Ministerul Culturii: "Urgent trebuie sa plecati la Cernobil sa-i inveseliti pe lichidatori. Voi, daca plecati acolo, inseamna ca eu va fac o plecare buna peste hotare", mi-a spus. Si ne-a mai recomandat ceva: "Va rugam sa luati cu voi vin rosu", spune Constantin Bodolica, fost acordionist, acum director al Palatului Culturii din Ungheni. Astfel, drept singura protectie impotriva radiatiilor, oamenii si-au indesat in bagaje vin rosu de pe podgoriile Moldovei. Cind ansamblul folcloric - unul dintre cele mai admirate din stinga Prutului - pleca "peste hotare", obiceiul era sa fie insotit de reprezentanti ai Comsomolului (uniunea tineretului comunist din Moldova) si ai Comitetului Central al Partidului Comunist. Deplasarea la Cernobil era prima de la care acesti "reprezentanti" lipseau. Motiv de multe intrebari printre membrii formatiei. "Numaidecit asa era, veneau cu noi oriunde plecam sa cintam. Dar la plecarea asta mi-au spus ca eu am sa fiu conducatorul grupului si o sa fac ce faceau ei. Atunci m-am sfatuit cu baietii: "Plecam ori nu?". "Plecam!", au zis ei, si unii si-au luat si sotiile, si copilul, ca se apropia Anul Nou...", spune Constantin Bodolica. Acesta se afla in cladirea Palatului Culturii, inaltata chiar pe malul Prutului, pe locul unui cimitir, ca romanii sa vada "cit de frumoasa e Uniunea Sovietica si ce constructii are". Un cimitir nu dadea bine pe granita, iar prima impresie despre URSS trebuia sa fie una luminoasa. "Si peste doua zile deja ne asteptau la Chisinau, cu biletele, si de-acolo ne-au urcat in tren si am plecat la Kiev. Ne-am suit apoi intr-un autobuz si am mers mai departe spre Cernobil. Cind ma gindesc la ce-am vazut pe drum si-acum mi se ridica parul", povesteste Larisa Kalenik, pe-atunci una dintre "vocile" ansamblului. "Luai moartea cu tine" Pe drum, moldovenii au vazut doar pustiire. Isi amintesc de sate intregi parasite, de case lasate in plata Domnului, ca si cum oamenii si-ar fi luat doar documentele si au fugit unde-au vazut cu ochii. Totul le amintea de filmele despre razboi pe care le vedeau in micul cinematograf din Ungheni - azi un angro din care tigarile si bautura iau drumul Romaniei si sint vindute la pret dublu. O singura imagine se repeta in amintirea muzicantilor. Un batrin cu barba si alaturi de el un ciine, asteptind moartea in fata casei dintr-un sat pustiu. "Vedeam cite-un batrin si un ciine, dar la ferestre erau puse obloane si doua scinduri in crucis. Pe mosnegi i-a dus odata, dar ei s-au intors ca acolo voiau sa moara, unde s-au nascut. Ucrainenii sint oameni gospodari de felul lor, si batrinii refuzau sa plece fiindca aveau agoniseala acolo. Cind am ajuns era o roada mare la cartofi si la sfecla de zahar. Pina si gainile s-au facut mai mari... Erau in casa si televizoare ramase, si mobila, si masina, iar daca luai ceva, luai moartea cu tine. Dar de asta ne-am dat seama mai tirziu...", povesteste Constantin Cucu, un alt membru al ansamblului. Vin rosu impotriva radiatiilor Intr-o sala de la etajul doi al Palatului Culturii din Ungheni inca se mai aud tambalul, trompeta, vioara, naiul si acordeonul. Pentru membrii formatiei "Struguras" repetitiile sint platite in sperante. Se-ntilnesc de doua ori pe saptamina si asteapta sa fie chemati in strainatate, asa cum se intimpla pe vremuri. Pe aceleasi vremuri in care "datoria" ii trimitea in Ucraina, tara vecina si prietena, aproape de reactorul 4, cel care a aruncat peste Europa un imens nor radioactiv. Reactorul a fost intre timp invelit intr-un sarcofag de beton de "lichidatorii" care s-au bucurat de muzica celor 32 de folcloristi moldoveni. Cei care traiesc sint toti invalizi de gradul doi si au ce povesti. "Ne-au primit cu o mare bucurie cei din armata, ca numai ei erau acolo, in zona aceea de 30 de kilometri. Noi n-am stat pe loc. Mergeam de la o unitate militara la alta. Traiam in cazarmi, dar conditiile erau bune: hrana bogata, extraordinar de buna, cu fructe, cu poama, cind luam masa ne dadea cite un pahar de vin rosu care se recomanda impotriva radiatiilor. Programul nostru era alcatuit din uraturi, dansuri moldovenesti, dans rusesc si tiganesc. Care ne-au inteles ne-au inteles, care nu ne-au inteles, nu. Oricum, uratura era tradusa in limba rusa. Atunci incepusem sa tusim putin, dar nu ne-am dat seama. Ne luau ochii cu altele. De exemplu, pentru lucratori erau magazine cu tot ce voiai la un pret convenabil, doar ca sa ne atraga. Restul, ce se intimplase de fapt, asta a fost atunci un secret mare", isi aminteste Constantin Bodolica de zilele petrecute la Cernobil. Moldovenii au dat 15 concerte in patru zile pe scenele improvizate din birne, intr-un fel de cluburi temporare construite pentru soldati. "Ne duceau si in padure, ii stringeau pe soldati si ne virau acolo pentru cite o ora si jumatate de concert. Dansatorii ridicau colbul ala, si noi, instrumentistii, il inghiteam. Trebuia sa cinti, ce sa faci ca suflator? Ne-am zis ca dupa ce venim acasa o sa dam foc la haine, sa le ingropam. Am facut asta, dar cu ce-am inghitit ce sa mai facem?", se-ntreaba Dumitru Moraru, naistul formatiei inca din1982. Maria, viorista, s-a dus prima Muzicantii spun ca "Anul Nou l-au prins acolo, printre militari". Pe 5 ianuarie se intorceau acasa si isi ingropau hainele si incaltarile pe care le-au purtat in Ucraina. Haine bune, nou-noute, dupa care le-a parut rau. Nu au simtit nimic deosebit si se bucurau de inveselirea "lichidatorilor" ca de inca "o iesire peste hotarele patriei", asa cum fusesera cele din Belarus, Irak, Romania, Rusia sau Germania. Dupa numai trei luni insa, aveau sa afle o veste care le-a tulburat si repetitiile, si viata. Maria Carpenco, viorista a ansamblului, murea de tinara, la 30 de ani, fara ca inainte sa fi suferit de vreo boala grava. Ii spunea sotului, viorist al "Struguras"-ului la rindul sau, ca are probleme cu tensiunea si dureri de cap. La spital i s-a spus ca sotia lui avusese cancer. Mariei i-au urmat pina azi alti patru muzicanti. "Baieti tineri si ei", spun fostii colegi. Contrabasistul Valeriu Lozan, apoi dansatoarea Ala Zveciuc, un alt dansator, Iurie Vasile, si Valeriu Baltag, viorist. "Baltag incepuse sa-si faca documente de pensie de invaliditate, dar nu a mai dovedit", spune Constantin Bodolica. Boala Cernobil Toti membrii ansamblului "Struguras", care au cintat la Cenobil au probleme de sanatate. Cu fostul acordeonist Constantin Bodolica e bine sa vorbesti mai tare si la urechea stinga. Tot pe aceeasi parte isi apropie si receptorul telefonului, altfel si-ar consuma minutele fara folos. Nicolae Arsenie, inainte de 1989 unul dintre cei mai apreciati saxofonisti din Moldova, repara instrumente la Scoala de Muzica pentru copii. Nu mai poate sa cinte, inima l-a lasat de citeva ori. Nu mai rezista sa-i distreze pe nuntasi o noapte intreaga, asa ca si-a parasit formatia cu care cistiga bani buni inainte. La citeva zile dupa ce s-a intors din Ucraina, Constantin Cucu a stat o luna in spital. Probleme cu rinichii, pe care nu stia sa le fi avut inainte. Vasile Carpenco, sotul Mariei, a lasat ansamblul si s-a retras tot la Scoala de Muzica din Ungheni. "Si-a pierdut capacitatea de munca", spune acesta, si mai poate doar sa le predea copiilor lectii de vioara. Dumitru Moraru mai cinta la nai, dar are ameteli si spune ca era sa cada pe strada de citeva ori. Nu stie exact de ce sufera, dar, ca toti ceilalti colegi, spune ca are "boala Cernobil". In felul acesta si-au numit muzicantii toate problemele medicale cu nume incurcate. Toti primesc o pensie de invaliditate si trec printr-o comisie medicala o data pe an. Pensia este dubla fata de una medie la nivelul Republicii Moldova, dar tot nu depaseste 80 de dolari. Componentii ansamblului de muzica populara "Struguras" nu au primit alti bani pentru "excursia" la Cernobil. "Nu se punea problema sa ne dea bani... Pentru muzica? Ce, muzica trebuie platita? Asta a fost asa, o distractie pentru noi...", spune Vasile Carpenco, care a ramas singur, cu grija celor doi copii de pe urma "distractiei". Ministerul Culturii din Republica Moldova s-a tinut de promisiune si, in 1990, o parte din cei 32 de folcloristi au primit drept rasplata pentru inveselirea "lichidatorilor" excursia promisa intr-o tata din Occident. In Spania insa, spre deosebire de excursia in Ucraina, au mers si citiva oficiali de la partid, care au si condus delegatia de aceasta data. 3.500 de "lichidatori" doar din Moldova Societatea "Cernobil", filiala Ungheni, se afla la al doilea presedinte de la infiintare, in anul 1991. "Fostul presedinte a decedat la 41 de ani. Si toti cei care au decedat pina acum n-au trecut de 48 de ani. De cind m-a ales pe mine presedinte, acum patru ani, avem unul sau doi decedati pe fiecare an doar aici, in raionul Ungheni", spune Jaroslav Balan. In total, doar in acest raion se afla 142 de persoane care au participat ca "lichidatori" in zona periculoasa dupa avarierea reactorului numarul 4 si azi fac parte din Societatea "Cernobil". Majoritatea erau soldati in armata sau au fost mobilizati special pentru a pleca in Ucraina. Jaroslav Balan spune ca pe el l-au trezit noaptea din somn reprezentantii Militiei si ai Comisariatului Militar si in doua zile i s-au pus hainele militare in brate chiar pe cimpul care trebuia decontaminat. "Decedate avem 14 persoane din '86 pina in prezent si un copil de 10 ani al unui participant care in '88 era ostas in armata sovietica. Majoritatea au probleme cu sistemul nervos, asta din ce spun medicii care ne-au studiat. Radiatia ionizanta distruge sistemul nervos", spune Balan. Pe tot teritoriul Republicii Moldova exista 3.500 de membri ai Societatii "Cernobil". Pina acum, conform statisticilor oficiale, 300 au decedat si 2.500 sint invalizi si primesc pensie. Filmul unei catastrofe 200 de bombe Pe 26 aprilie 1986, la ora 1.23 a.m., doua explozii au zguduit reactorul numarul 4 de la Cernobil. Timp de peste zece zile, incendiul nu a putut fi stins, raspindind in atmosfera particule cu o intensitate echivalenta cu a cel putin 200 de bombe de la Hiroshima, trei sferturi din Europa fiind afectata. Test de siguranta Accidentul produs in reactorul nr. 4 de la centrala nucleara din Cernobil a avut loc in timpul unui test de siguranta. Echipa care realiza testul respectiv intentiona sa verifice daca turbinele puteau produce suficienta energie pentru a mentine in miscare pompele de racire in eventualitatea unei avarii pina cind se activa generatorul diesel pentru situatii de urgenta. Reactie in lant Pentru ca testul sa nu fie intrerupt, sistemele de siguranta au fost inchise in mod deliberat. Reactorul urma sa fie setat sa functioneze la numai 25a din capacitatea totala. Aceasta procedura nu a functionat insa conform planului. Din motive necunoscute, reactorul a ajuns sa functioneze la mai putin de 1a din capacitatea sa, ca urmare a fost nevoie de un nou reglaj pentru a determina o usoara crestere a acestei cifre. La 30 de secunde dupa inceperea testului s-a produs pe neasteptate o crestere considerabila a nivelului de energie. Sistemul de inchidere a reactorului in situatii de urgenta, care ar fi trebuit sa stopeze reactia in lant, nu a functionat. Scapat de sub control In citeva fractiuni de secunda, nivelul energiei si al temperaturii s-a multiplicat. Reactorul a scapat de sub control, situatie care a culminat cu o explozie violenta. Scutul superior al cladirii in care se afla reactorul, un "sigiliu" protector de 1.000 de tone, a fost pulverizat, iar la temperaturile de peste 2.000 grade Celsius, combustibilul s-a topit. Invelisul de grafit al reactorului a luat foc si, in infernul care s-a declansat, produsele fisiunii radioactive, eliberate in momentul topirii miezului reactorului, au fost aruncate in atmosfera. In momentul dezastrului, reactorul a atins de 120 de ori capacitatea maxima. Contaminarea si efectele medicale Regiunile contaminate se afla in nordul Ucrainei, sudul si estul Belarusului, precum si in zona de vest, la granita dintre Rusia si Belarus. La momentul accidentului, in teritoriile contaminate locuiau aproximativ 7 milioane de persoane, dintre care 3 milioane erau copii. Aproximativ 350.000-400.000 de persoane au fost mutate sau au parasit aceste regiuni. Totusi, 5,5 milioane de persoane, intre care peste un milion de copii, continua sa traiasca in aceste regiuni. Peste 40 de elemente radioactive au fost eliberate din reactorul avariat, in special in primele zece zile dupa producerea accidentului. Cele mai semnificative dintre acestea sint iodul, cesiul si strontiul. Belarus a fost tara cel mai grav afectata de dezastrul de la Cernobil deoarece pina la 70% din precipitatiile radioactive au cazut pe teritoriul acestei tari. La momentul accidentului, in aceste regiuni locuiau 2,2 milioane de persoane, adica o cincime din populatia totala a Belarusului. Se stie acum ca un numar de cel putin 1.800 de copii si adolescenti din zonele cele mai grav afectate au dezvoltat un cancer al tiroidei. Oamenii de stiinta se tem ca numarul cazurilor de cancer tiroidian in rindul persoanelor care erau copii sau adolescenti la data producerii accidentului va ajunge la 8.000 in deceniile urmatoare. La nivel international a fost recunoscuta si o alta consecinta directa a acestui accident nuclear: cresterea numarului de cazuri de cancer la sin. Oamenii de stiinta din Belarus si Ucraina previzioneaza si o crestere a numarului de cazuri de tumori uro-genitale, cancer pulmonar si cancer stomacal atit printre "lichidatori", cit si in rindul populatiei masculine din zonele sever contaminate. Agentia guvernamentala ucraineana Cernobil Interinform din Kiev a raportat ca, din cele trei milioane de locuitori ai Ucrainei care au fost expusi radiatiilor, 84% au fost inregistrati deja ca suferind de diferite afectiuni si boli. Aceasta statistica include si un milion de copii. 800.000 de soldati din toate statele URSS. Aproximativ 800.000 de oameni au fost implicati, pina in anul 1989, in operatiunile de curatare de la Cernobil, trimisi pentru a decontamina suprafata de 30 de kilometri din jurul reactorului. Conform rapoartelor oficiale publicate de Rusia, Ucraina si Belarus - statele sovietice cele mai afectate - pina acum au murit 25.000 de "lichidatori". 300.000 dintre ei au fost expusi unor doze mari de radiatii. Judetul Bacau lovit de norul radioactiv La Bacau, nivelul radiatiilor crescuse atit de mult, incit au fost interzise la vinzare legumele, fructele, lactatele si derivatele din lactate care se mai gaseau prin piete si magazine. De asemenea, s-a propus oprirea alimentarii orasului cu apa potabila, ceea ce pina la urma nu s-a intimplat. Dupa patru zile de la explozia din Ucraina, pe 30 aprilie si pe 1 mai 1986, atunci cind norul radioactiv a ajuns in zona Moldovei, radiatiile masurate au fost de pina la 10.000 de ori mai mari decit valorile normale. Printre izotopii radioactivi descoperiti au fost Iod 131, cesiu 137, cesiu 134, strontiu 90, uraniu, plutoniu, seleniu, triton etc. Dupa cum ne-a declarat Silvia Ionita, care, ca si acum, lucra ca fizician in cadrul Directiei de Sanatate Publica Bacau, lumea intrase in panica si exista o adevarata fobie a radioactivitatii, mai ales ca oamenii fusesera sfatuiti sa manince mai ales produse la conserva, sa stea cu geamurile inchise si sa ia alte asemenea masuri ce aduceau a stare de asediu. La sediul DSP veneau zilnic sute de oameni care doreau sa verifice radioactivitatea alimentelor pe care le aveau in casa. Cazurile de cancer s-au dublat in ultimii ani Specialistii apreciaza ca una dintre consecintele pe termen lung ale unei catastrofe de genul celei de la Cernobil este inmultirea cazurilor de cancer. Fenomenul se manifesta dupa 10-25 de ani de la accident. In ultimii noua ani, numarul cazurilor de cancer s-a dublat. Astfel, daca in 1996 in judet existau 4.000 de bolnavi de cancer, anul trecut figurau aproape 7.500, din care aproape 1.500 au fost cazuri noi. Este vorba despre toate tipurile de cancer, inclusiv leucemie sau afectiuni ale tiroidei, cele mai frecvente in cazul iradierii. Medicii spun ca in anii de dupa 1986 au fost numeroase si nasterile de copii cu malformatii, dar nu exista nici un fel de statistici in acest sens. (Florin Barbu) Cancer la Iasi In cel mai important oras din Moldova se depisteaza zilnic, in medie, cite zece pacienti care sufera de o forma de cancer, de regula in faza terminala. Medicii se declara surprinsi atit de natura tumorilor, din ce in ce mai ciudate, cit si de evolutia foarte rapida a bolii. Un caz recent s-a inregistrat la Clinica ORL de la Spitalul "Sf. Spiridon", unde s-a prezentat o pacienta de 45 de ani, din Suceava, diagnosticata initial cu sinuzita. "A venit la noi pentru ca avea ochiul drept deplasat spre dreapta, respira foarte greu, pe o nara avea hemoragie, si acuza tulburari de vedere. Dupa ce a fost investigata cu computerul tomograf i s-a descoperit o tumoare care cuprindea tot maxilarul superior, fosa nazala dreapta, peretele intern al orbitei si se intindea pina aproape de baza craniului. Femeia spunea ca avea simptomele de aproape doua luni, ceea ce inseamna ca tumoarea a evoluat foarte repede. Pentru ca exista riscul sa-si piarda ochiul, a trebuit sa o operam. I-am scos maxilarul si peretele intern al orbitei si am extirpat tumoarea. Dupa ce se va cicatriza locul, i se va face o proteza", a declarat prof. dr. Vasile Costinescu, seful Clinicii ORL. Un alt caz de tumoare cu o evolutie rapida a fost cel al unei femei de 72 de ani, operata in urma cu trei ani de neoplasm de tiroida. "Trebuie sa recunoastem ca, in ultimii ani, cazurile de cancer pe care le tratam sint din ce in ce mai ciudate si mai grave", a explicat dr. Costinescu. A intirziat iodura In ceea ce priveste cauzele care au provocat "avalansa de cancere", medicii ieseni sint impartiti in doua tabere. O parte din specialisti pun fenomenul pe seama catastrofei de la Cernobil. "Nu putem elimina total efectele accidentului nuclear de la Cernobil", spune prof. dr. Eusebie Zbranca, seful Clinicii de Endocrinologie de la Spitalul "Sf. Spiridon". Acesta sustine ca efectele radiatiilor asupra populatiei puteau fi limitate daca autoritatile comuniste ar fi reactionat rapid. "Regimul comunist a distribuit iodura de potasiu cu o intirziere de trei-patru zile. A fost prea tirziu. Efectele s-au vazut cind a inceput sa creasca numarul de cazuri de cancer tiroidian. Astfel, in urma cu 10-15 ani se inregistrau foarte putine cazuri tiroidiene. Erau rare, cam cinci bolnavi in zece ani, daca ar fi sa vorbim in cifre. Treptat, de la an la an insa, numarul a crescut foarte mult. Este o crestere teribila, numai daca amintim ca anul trecut au fost in clinica 132 de cazuri de cancer tiroidian", a subliniat dr. Zbranca. Alti medici sustin ca "efectul Cernobil" a trecut si ca vinovati ar fi alti factori cancerigeni, precum alimentatia, fumatul, stresul, poluarea sau gaura din stratul de ozon. "Aparatul digestiv devine vulnerabil cind este expus unor substante nocive consumate zilnic, in foarte multe alimente si bauturi gasindu-se substante cancerigene. Oamenii beau mai mult ca inainte, bauturi de proasta calitate, contrafacute, si maninca alimente tot de proasta calitate", arata prof. dr. Eugen Tircoveanu, seful Clinicii I Chirurgie de la Spitalul "Sf. Spiridon". Un argument in sprijinul "teoriei alimentatiei nesanatoase" ar fi acela ca aproximativ jumatate din tumorile diagnosticate zilnic la Iasi sint localizate la nivelul aparatului digestiv. Specialistii sustin ca doar controalele periodice pot limita proportiile fenomenului. Astfel, majoritatea pacientilor sint descoperiti in faza terminala a bolii, cind organismul este prea slabit pentru a lupta. Pe de alta parte, cind cancerul este descoperit in faza incipienta, exista mai multe sanse pentru a-i stopa evolutia. (Mihai Popa) "Prin "telefonograma" ne-a intrebat daca dorim sa plecam in Ucraina, ca ni se da la schimb o plecare intr-o tara capitalista. Peste trei zile ne-a urcat in tren si ne-a zis sa ne luam rachiu, vin, ca sa avem acolo. Stiam ca ne ducem la Cernobil, dar nu stiam ce-i acolo." Constantin Alcaz, dirijor al orchestrei "Struguras" din Ungheni "Eu cam stiam ce-i acolo ca am facut armata pe vapor. Cunosteam arma chimica, arma atomica pe de rost. Si le-am zis baietilor sa-si ia vin si ceapa ca astea mai curata macar cit de cit." Contrabasistul Valeriu Lozan, una dintre victimele radiatiilor "O parte sint bucurosi ca au fost la Cernobil ca primesc pensie de invaliditate, o alta parte nu-s bucurosi pentru ca sanatatea nu mai e aceeasi" Constantin Bodolica, conducatorul delegatiei la Cernobil "In total, doar in Ungheni se afla 142 de persoane care au participat ca "lichidatori" in zona periculoasa dupa avarierea reactorului numarul 4 si azi fac parte din Societatea "Cernobil"" Jaroslav Balan, presedintele Societatii Cernobil, filiala Ungheni -- "Let me know, that at least, she will try Then she'll be a true love of mine" www.arin.ro [Non-text portions of this message have been removed] ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> Give underprivileged students the materials they need to learn. Bring education to life by funding a specific classroom project. http://us.click.yahoo.com/4F6XtA/_WnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM --------------------------------------------------------------------~-> Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
