Ceva interesant ca si concept ... http://www.cotidianul.ro/index.php?a=783
Blitzuri sociale 1 Decembrie, Bucuresti, Piata Universitatii, ora 12.09. Aproximativ 100 de oameni se opresc īntīmplator la cortul PSD+PUR, mesteca bomboane si la 12.20 fiecare pleaca īn alta directie. Un grup de studenti participanti la manifestare s-au interesat de fenomen, au structurat punctele-cheie si, pentru ca nu se cunoaste īnca un regulament oficial al flashmob-ului, au redactat Manifestul Aglomerarilor Spontane (MAS). Nu īncercam sa facem o anarhie. Trebuie sa existe un program, chiar daca programul asta este total descentrat si nu are un scop sau o motivatie clara, explica Cristi, student, 20 de ani. Povestile scurte sīnt frumoase El a redactat manifestul plecīnd de la punctele ratate de flashmob-urile romānesti din ultima perioada. Desi īncalca regulamentul, Cristi si-a motivat interviul acordat ziarului Cotidianul prin necesitatea de a clarifica lucrurile. Totul a pornit īn 2003, de la un tīnar din New York, despre care se stie doar ca īl cheama Bill. Un grup se aduna pe Internet, dar este capabil, dintr-o data, sa se īntīlneasca fata īn fata. Flashmob-ul invita oamenii catre un centru inexistent, spune el. Bill a gīndit flashmob-urile ca niste manifestari fara scop. Scopul reprezinta o poveste legitimatoare. Un flashmob adevarat vrea sa uneasca oamenii fara un scop anume. Nu este vorba de a nu mai exista nici o poveste īn care sa crezi, ci de a cauta povesti mici. Povestile mici sīnt cele frumoase. Nu vorbim despre comunism, capitalism, consumism, toate ismele acestea atīt de urīt mirositoare. Este un mod inteligent de a te īntīlni, aparent īntīmplator, cu alti oameni care sīnt tot acolo si fac acelasi lucru, fara sa īi cunosti, desi va leaga ceva. Pentru ca oamenii īncep sa se īndeparteze cīt mai mult unii de altii, spune Cristi. Obsesia conspiratiei Flashmob-urile care s-au facut īn Romānia au avut legatura ori cu politica, ori cu brand-urile. Īn consecinta, au fost privite ca o forma de manipulare sau de propaganda. Contextul campaniei electorale a influentat īn mare parte imaginea aglomerarilor spontane. Acolo a fost pur si simplu vorba de niste tineri care nu īl mai vor pe Nastase, care s-au saturat de politica pasilor marunti si care vor sa aiba o viata OK aici si atīt. Cei care au redactat manifestul vorbesc despre nevoia de adaptare a flashmob-ului la realitatea din Romānia. Mi se pare ca īn Romānia, īn momentul asta, trebuie sa fii implicat. Nu am ajuns īnca la spleen-ul occidental si nu mi-e foarte clar daca īmi doresc ca īn Romānia flashmob-ul sa fie doar o aberatie frumoasa. Cīnd lucrurile sīnt foarte grave, trebuie sa pornesti o discutie despre societatea civila, chiar daca pleaca de la o forma gratuita, spune Cristi. El considera ca, īn Romānia, adaptarea este necesara pentru ca nu exista o societate civi la, o constiinta civica sau lucruri facute doar pentru a fi facute. Fara presa Oamenii trebuie sa ia contact īn mod direct cu flashmob-urile, pentru ca doar asa se nasc īntrebarile. Presa le ofera oamenilor o opinie oficiala, iar ei nu au nevoie de asa ceva. Aici intervine natura flashmob-ului. Presa poate sa banalizeze, sa faca din aceste manifestari un lucru obisnuit si, īn consecinta, oamenii sa īsi zica, atunci cīnd trec pe acolo: Alti sectanti. Sīnt lucruri pe care nu le observi, iar flashmob-ul este o modalitate de a le constientiza, de a simti, īn fiecare zi, faptul ca lucrurile pe līnga care treci sīnt efemere, conchide Cristi. Multimile care schimba guverne O manifestatie pasnica de protest a unui grup urias de oameni adunati prin intermediul tehnologiei moderne de comunicare poate sa rastoarne un regim politic. (Cristina Olivia Moldovan) Smartmobilisation - sau, pe scurt, smartmob - e un termen ce desemneaza o actiune de protest colectiva, aparent lipsita de organizatori si cu oameni mobilizati exclusiv cu ajutorul tehnologiei performante de comunicare. Īn timp ce flashmoburile sīnt actiuni organizate de grupuri restrīnse de tineri pentru propriul amuzament si fara vreo finalitate, la smartmob-uri participarea este masiva si scopul consta īn producerea unei modificari sociale sau politice majore. Īn 20 ianuarie 2001, presedintele din Filipine a devenit primul conducator de stat care si-a pierdut functia īn urma unui smartmob. Peste un milion de locuitori din Manila, mobilizati si coordonati prin intermediul mesajelor primite prin telefonul mobil, au iesit īn strada timp de 4 zile. Rasturnarea unui regim politic fara cea mai mica urma de violenta a fost cel mai mare succes īnregistrat īn urma unei astfel de manifestari. Īn septembrie 2000, mii de britanici au protestat īmpotriva cresterii pretului la benzina. Mesajele de organizare au fost transmise prin intermediul SMS-urilor, al mesajelor electronice pe Internet si al unor statii radio de emisie-receptie. Īn urma lor, grupuri dispersate au blocat alimentarea cu benzina a unor statii. Scriitorul Howard Rheingold, care a studiat aceasta forma de manifestare, a denumit smartmob-ul drept noua forma a revolutiei sociale. I se spune Bill Multa lume mi-a spus ca am un nume bun pentru un organizator anonim, spune cel care a initiat flashmob-ul, īn interviul luat de Alec Hanley Bemis, de la LA Weekly. Cīnd am īnceput acest experiment, l-am vazut ca pe o farsa, cu o dimensiune artistica la final. Primul flashmob a avut loc pe 19 iunie 2003, cīnd 150 de persoane s-au adunat īntr-un magazin de covoare si l-au īntrebat pe vīnzator daca produsul pe care īl vinde este bun sau nu de facut dragoste pe el. Dupa cīteva saptamīni, astfel de aglomerari spontane se produceau īn Amsterdam, Singapore, Sćo Paulo, Dublin, Zürich, Viena. Ultimul flashmob al lui Bill s-a īncheiat cīnd unul dintre participanti a scos din geanta un neon fluorescent, iar lumea a crezut ca el este liderul manifestarii si a īnceput sa īl imite. A fost sfīrsitul perfect pentru flashmob: era ca si cum manifestarea īsi dezvoltase propria logica, spune Bill. Manifest romānesc Manifestul are 15 puncte si poate fi gasit pe site-ul www.weblog.ro/aglomerarispontane. Regulile clarifica elementele-cheie ale flashmob-ului: nu are organizatori, lideri sau scop, nu trebuie sa dureze mai mult de 10 minute si trebuie sa ramīna strict secret. Participantii nu se cunosc īntre ei, nu intra niciodata īn conflict cu autoritatile sau cu alte persoane si nu comunica īntre ei īn timpul aglomerarii spontane. O singura persoana poate crea o aglomerare spontana. Īn timp, chiar cei care se afla cu adevarat īntīmplator la locul unei aglomerari spontane vor intra īn joc. Aceasta este frumusetea lor, se īncheie manifestul. Precedente romānesti Pe 1 noiembrie 2003, aproximativ 30 de persoane au dansat conga īn magazinul Unirea, iar o adunare mai recenta, de peste 200 de oameni, a desfacut portocale īn magazinul Orange. La Iasi, s-a īncercat un flashmob īn care instructiunile cereau ca oamenii sa intre legati la cap īn farmacie, sa ceara un comprimat de acid acetilsalicilic si sa-l īnghita dupa ce l-au cumparat. Organizatorii acestora sīnt stiuti doar din zvonuri: un grup de studenti la antropologie, niste voluntari, ceea ce demonstreaza ca si-au facut bine treaba, respectīnd ideea centrala a flashmob-urilor. prietenie, friendship radu serban-- www.alpinet.org www.scout.alpinet.org http://www.weblog.ro/aglomerarispontane Regulamentul Aglomerarilor Spontane de aglomerarispontane Cu putin timp in urma, un tip din New York pe nume Bill (e tot ce se stie despre el) facea dus. Avea de dus la capat un proiect pentru scoala - un fel de performance care sa fie arta si totusi sa aiba acel ceva pe care de multe ori arta academica il rateaza: sa fie accesibil, destept si sa dea senzatii puternice. Un catharsis democratic, sa-i zicem asa. Ideea care i-a venit e incredibil de simpla si de percutanta. Actul artistic va consta chiar in multimea stransa pentru a lua parte la un act artistic! Treaba asta a fost numita FlashMob de cineva si i-a ramas asa numele. De atunci si pana acum, mii de flashmoburi au avut loc in toata lumea. Ce e un flashmob? Noi ii vom spune aglomerare spontana, nu din vreo idiosincrazie pruteniana tampita, ci doar pentru ca vrem sa facem lucrurile putin altfel, adaptandu-le la ceea ce se intampla in Romania. Asadar, o aglomerare spontana e o ruptura de cateva minute in rutina cotidiana. Pentru participanti si pentru pietoni. <Ce dracu' s-a-ntamplat aici?> Te-ai trezit pentru 5 minute. Sau poate ai visat. Pentru ca lucrurile sa mearga bine, iata cateva reguli. Ele pot fi discutate si lucrate. Ne intereseaza crearea unui soi de SmartDemocracy. Va asteptam cu propuneri si pareri. Si mai ales cu idei destepte de AS. Atentie: arta pentru arta! 1. O aglomerare spontana nu are organizatori sau lideri. 2. O aglomerare spontana nu are un scop. 3. Aglomerarea spontana nu este o actiune ilegala. Participantii la o aglomerare spontana nu intra niciodata in conflict cu autoritatile sau cu alte persoane. 4. Aglomerarea spontana este o suma de individualitati, niciodata o masa. 5. Participantii la o aglomerare spontana nu comunica intre ei in timpul aglomerarii spontane. 6. Participantii la o aglomerare spontana nu se cunosc intre ei (chiar daca se cunosc). 7. Participantii la o aglomerare spontana vin intotdeauna singuri si pleaca singuri, din si in directii diferite. Aglomerarea nu trebuie sa se petreaca inainte de ora stabilita. In cazul unui numar prea mare de persoane mergand in aceeasi directie, opriti-va in fata unei vitrine, incheiati-va siretul, cascati gura pe margine. 8. Ceasurile participantilor la o aglomerare spontana trebuie potrivite la secunda dupa Greenwich: http://www.gmt.or.ro 9. O aglomerare spontana nu trebuie sa dureze mai mult de 10 minute. Atat aglomerarea cat si dispersarea se fac cu cea mai mare exactitate si naturalete. 10. O aglomerare spontana trebuie sa ramana secreta. Nici presa, nici politia, nici alte oficialitati nu trebuie sa afle despre aglomerarea spontana sau despre identitatea participantilor. 11. Pentru ca #10 sa fie indeplinit, metoda de transmitere a instructiunilor unei aglomerari spontane este urmatoarea: a) cea mai eficienta si rapida metoda: mail catre persoanele de incredere; la randul lor, acestea nu-l vor transmite decat persoanelor de incredere; b) metoda rapida, insa costisitoare: SMS; c) cea mai sigura metoda: din gura in gura, cu aceeasi conditie: doar persoanelor de incredere. 12. Persoanele de incredere sunt cele care cunosc regulile unei aglomerari spontane si se angajeaza sa le respecte. 13. Niciodata anuntul unei aglomerari spontane nu se face pe huburi sau prin alte mijloace de comunicare in masa. Nu tipariti niciodata anuntul sau instructiunile unei aglomerari spontane. Nimic scris fizic. 14. In cazul in care presa/politia afla despre o aglomerare spontana, nu parasiti evenimentul. Daca sunteti intrebati ce se intampla raspundeti absurd: "imi place sa cresc sconcsi", "vreau ca oamenii sa se plimbe cu metroul", "am iesit sa-mi cumpar tampoane". 15. O aglomerare spontana reusita nu este aceea care aduna un mare numar de persoane, ci care reuseste sa respecte regulile. O singura persoana poate crea o aglomerare spontana. Desigur, cu cat mai multi oameni, cu atat mai bine. In timp, chiar cei care se afla cu adevarat intamplator in locul unei aglomerari spontane vor intra in joc. Aceasta este frumusetea aglomerarilor spontane. Daca intelegeti sa respectati aceste reguli putem forma o comunitate foarte puternica: fara scop, fara violenta, fara discriminare. -- "Let me, at least, to know that she'll try Then she'll be a true love of mine" www.nuclearinfo.ro ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> Make a clean sweep of pop-up ads. Yahoo! Companion Toolbar. Now with Pop-Up Blocker. Get it for free! http://us.click.yahoo.com/L5YrjA/eSIIAA/yQLSAA/DXOolB/TM --------------------------------------------------------------------~-> Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
