http://www.gandul.info/2005-07-19/magazin/in_2070_turistii
Înainte de sfârsitul secolului, vom face plaja la Marea Nordului, vom vedea
zapada la fel de rar ca în Orientul Mijlociu si vom avea din ce în ce mai multe
zile secetoase pe an, daca încalzirea climei continua în ritmul actual.
Furtunile si inundatiile care ravasesc o parte a Europei de câteva saptamâni
sunt un efect secundar care va însoti, de acum înainte, tendinta generala de
încalzire a climei continentului, avertizeaza oamenii de stiinta din opt tari
(Suedia, Italia, Portugalia, Grecia, Polonia, Elvetia, Germania si Marea
Britanie). O echipa mixta de cercetatori a creat un model computerizat de
previziune meteorologica, denumit MICE (Modelling the Impact of Climate
Extremes), care înregistreaza toate schimbarile din atmosfera, oceanul planetar
si scoarta terestra, facând prognoze pe termen lung. Datele relevate par
socante, desi cercetatorii se plâng ca mediul de afaceri si cel politic ignora
previziunile, considerându-le pe nedrept ca exagerate. Totusi, dupa ce sase
dintre cele mai fierbinti veri înregistrate vreodata s-au consemnat din 1997
încoace, seceta de anul acesta din vestul Mediteranei se va extinde si înspre
est în anii urmatori. Valurile de caldura vor deveni si mai greu de suportat,
cuprinzând toata Europa pâna la Marea Nordului. În Scandinavia, iernile nu vor
mai depasi 4 luni în 2070, cu tot mai putine zile cu temperaturi sub zero grade
Celsius. Sudul Europei se va confrunta cu seceta si desertificarea în cea mai
mare parte a anului, iar faptul ca zapada va deveni o raritate în putinele luni
de iarna nu trebuie sa ne bucure. Iernile vor fi marcate de furtuni violente,
îndeosebi în Vestul Europei, care vor provoca inundatii repetate si, în cele
din urma, poluarea iremediabila a resurselor de apa potabila.
Agricultura si turismul, primele si cele mai grav afectate ramuri economice
Primele efecte ale secetei se vor cunoaste, înca de anul acesta, în recoltele
slabe anuntate în peninsula Iberica si Nordul Africii si în descresterea
numarului de turisti. În Portugalia, nu a mai plouat serios din toamna anului
trecut si primele ploi sunt anuntate de-abia pentru octombrie. În viitor,
agricultorii de pe tot continentul trebuie sa tina seama ca perioada în care
plantele înfloresc va fi tot mai fierbinte si va ploua tot mai des în timpul
recoltei. Padurile vor continua sa se aprinda usor din pricina uscaciunii si a
aerului fierbinte, aducând pierderi între 1.000-5.000 euro pentru fiecare
hectar distrus, care vor creste pe masura ce mai multe zone forestiere vor fi
lovite de canicula. Incendiile spontane în paduri vor atinge si nordul Europei,
molidul, cea mai valoroasa specie din punct de vedere economic pe continent,
fiind amenintat cu distrugerea de vânturile fierbinti, care vor aduce si
daunatori ce îi macina coaja. Si industria turismului va trebui sa se
restructureze rapid. Sporturile de iarna vor fi în declin, pâna în 2020 urmând
ca zapada sa scada cu 20-30 la suta în Alpi. În multe statiuni mediteraneene
caldura va deveni de nesuportat sau nu se vor mai putea asigura facilitatile
necesare din cauza lipsei de apa, încât cercetatorii considera ca noul boom
turistic al decenilor urmatoare va avea loc pe coastele Scandinaviei, pe
litoralul britanic si pe cursul inferior al Rinului. În cele din urma, toate
ramurile economice vor fi lovite de efectele încalzirii climei, dar cel mai
grav afectata va fi industria energetica, care sustine practic societatile
moderne. Hidrocentralele vor lucra la minimul capacitatilor, iar centralele
nucleare vor fi fortate sa îsi reduca si ele activitatea în lipsa unor
cantitati suficiente de apa pentru racirea reactoarelor. În august 2003,
centrale atomice germane si-au redus activitatea cu 20 la suta, deoarece apa
râurilor Neckar si Rin atinsese 26 grade Celsius, situatie ce s-ar putea repeta
chiar în acest an. Energia ieftina obtinuta din surplusul de apa din iernile
tot mai umede va fi nefolosita, câta vreme cererea de caldura va scadea
considerabil în ceea ce numim acum sezonul rece. În schimb, va creste cererea
de energie pentru racirea cladirilor în timpul verii. În fine, nu trebuie
uitate costurile în vieti omenesti si ale distrugerilor provocate de caldura si
de furtuni, asupra carora creatorii MICE nu pot face previziuni, apreciind doar
ca vor creste în mod inevitabil.
Bogdan MUNTEANU
--
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.arin.ro
[Non-text portions of this message have been removed]
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
