Zaganul reapare dupa 75 de ani Alexandra Badicioiu S-a crezut ca ultimul exemplar a fost impuscat in decembrie 1929. Totusi, acum o jumatate de an, silvicultorii au semnalat aparitia lui in Muntii Vrancei. Dupa luni de cercetari, expertii declara, cu certitudine, ca nu este vorba de un exemplar ratacit.
Este o specie uriasa, de peste un metru inaltime, cu aripi lungi de trei metri si care poate trai fara hrana zile intregi. Descoperit de padurari Zaganul sau vulturul cu barba (gypaetus barbatus), dupa denumirea lui stiintifica, a fost observat, in urma cu aproximativ sase luni, de angajatii unui ocol silvic din judetul Covasna. Acestia au anuntat Asociatia Rara Avis, care a inceput imediat cercetarile. Kelemen László, presedintele asociatiei, povesteste ca mai multi specialisti au vazut pasarea uriasa la locatia semnalata de padurari, iar cercetarile au durat aproape o jumatate de an. "Pentru ca existenta zaganului sa fie inclusa in cartile de specialitate ornitologice, pasarea trebuie sa fie vazuta in acelasi timp, in aceeasi locatie de cel putin doi specialisti, ceea ce s-a si intimplat. Au fost gasite si urme lasate de acesta", explica Kelemen László. Specialistii spun ca nu este vorba despre un exemplar ratacit si ca zaganul vazut la Covasna este unul tinar. De asemenea, in urma cu 20 de ani, padurarii covasneni au mai gasit cadavrul unui alt exemplar. In urma acestor descoperiri, o serie de ornitologi din Franta si Ungaria si-au anuntat dorinta de a veni in Covasna pentru a se documenta in privinta vulturului cu barba reaparut in Romania. Disparut in 1929 Din documentele Muzeului National Secuiesc reiese ca, intre anii 1900 si 1930, in judetul Covasna au trait doua specii de vultur: cel plesuv brun si cel sur. Despre existenta zaganului nu exista aici nici o evidenta. Toate documentele care ii atesta prezenta in Romania, atit cele autohtone, cit si cele ale organizatiilor de mediu internationale, spun ca aceasta pasare rapitoare a pierit in 1929. Un vultur neobisnuit Zaganul poate trai chiar si 50 de ani. Aripile foarte lungi si talia subtire ii dau mai mult forma unui uliu, decit a unui vultur. Culoarea galbena a penelor vine de la zona in care traieste: roci calcaroase, care contin oxid de fier. Penajul lor este, de obicei, portocaliu inchis si alb-murdar. Aproape de cioc, zaganul are citeva pene negre, care seamana cu o barba, de unde si denumirea sa stiintifica. Zaganul traieste numai la altitudini de pina la 4.000 de metri, dincolo de linia padurilor, in zonele de pasuni alpine. In timpul iernii, pasarile coboara la inaltimi mai mici si traiesc in pesteri sau in scobiturile rocilor. Perioada de inmultire a zaganilor dureaza cel putin cinci ani. Femela face doua oua, pe care le cloceste timp de 55 de zile si din care supravietuieste un singur pui. Exemplarele tinere zboara pe un teritoriu foarte larg - intre 200 si 400 de km patrati, dar se intorc intotdeauna in locul unde s-au nascut. Adultii, insa, nu isi parasesc niciodata teritoriul. "Mincatorul de oase" Zaganul este singura pasare din lume care se hraneste cu oase si schelete de animale in proportie de 90%. Din aceasta cauza, ciobanii din Creta il denumisera "mincatorul de oase". Vulturul arunca oasele mari de la inaltimi de sute de metri, pentru a se sparge de roci si apoi coboara in spirala, pentru a le recupera. Urmind aceste obiceiuri, zaganii nu concureaza pentru hrana si nu au un comportament de pasare rapitoare. Momeala ilegala pentru ursii din Secuime Pe 15 martie a inceput sezonul de vinatoare. O data cu el, au aparut si ilegalitatile, una dintre ele fiind semnalata zilele acestea in Harghita. Folosirea unui cal mort ca nada pentru ursi in Tusnad-Sat i-a alertat pe localnici, care au cerut ajutorul Fundatiei AVES pentru solutionarea cazului. "Aceasta practica e mostenita de pe vremea lui Ceausescu si constituie o incalcare flagranta a legii", spune Laszlo Szabo-Szeley, presedintele fundatiei. "Un efect secundar e ca ursii, obisnuiti cu momeala, vin sa manince si animalele din gospodarii", adauga Szabo-Szeley. Folosirea ca momeala a animalelor moarte este interzisa atit de legislatia cinegetica, cit si de cea sanitar-veterinara. "Vinatul la nada prezinta in primul rind riscuri de infectie. El poate fi acceptat doar cind vinatul produce anumite pagube. Amenzile pentru incalcarea acestei reguli se ridica la 15 milioane de lei", spune Marius Barbulescu, comisar-sef la Garda de Mediu. Asociatia Vinatorilor, cea care gestioneaza fondul cinegetic al zonei, este principalul suspect pentru aceasta ilegalitate. Endre Rafain, presedintele Asociatiei si primarul orasului Tusnad, declara ca, legat de aceasta chestiune, nu stie nimic. "Nu pot sa va dau nici un detaliu, poate fi o diversiune. Toti avem dusmani, mai ales vinatorii", incheie Endre Rafain. Cotidianul [Non-text portions of this message have been removed] ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> Give the gift of life to a sick child. Support St. Jude Children's Research Hospital's 'Thanks & Giving.' http://us.click.yahoo.com/lGEjbB/6WnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM --------------------------------------------------------------------~-> Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
