15 Martie 1848
- repere ale Revolutiei din Transilvania –
Momentele marilor schimbari sunt liantul care pastreaza puternice, strat dupa
strat, faliile in care ne regasim pe noi insine, cu mosii si stramosii de un
neam si un sange. Revolutia de la 1848 este o asemenea piatra de temelie, una
dintre cele mai rezistente, caci isi pastreaza efectele si amintirea vie in
cugetarea noastra de astazi. Modelul gandirii popoarelor europene de astazi s-a
sistematizat la 1848. Marea „revolutie a ideilor”, cum o numea istoricul
Alexandru Xenopol a maturat spatiul european, a atins spatiul romanesc,
culminand pe plaiurile noastre in Transilvania.
Dupa izbucnirea revolutiei franceze (1789), miscarile de eliberare nationala au
luat amploare in toata Europa. Revolutia de la 1848, fenomen general european,
o continuare pe o treapta superioara a revolutiei franceze, a fost pregatita de
marile transformari din structura societatii, inaugurand o noua etapa in
dezvoltarea lumii moderne. Marile reforme care se produsesera la vremea
respectiva in Europa, in domeniul demografic, agrar, industrial, si in cele din
urma, social, au dat expresie procesului general de dezvoltare pe cale
capitalista. Destinul lumii se naste din ideologii. Revolutia franceza a
sistematizat si a aruncat in Europa ideologia/filosofia (preexistenta de
altfel) a dreptului natural. Acesta se contrapunea dreptului istoric, oferind o
sansa popoarelor asupra elitelor, celor asupriti asupra asupritorilor, si
natiunilor asupra imperiilor.
Prabusirea conceptului de drept istoric – la momentul 18 48 – a fost cea mai
mare atingere adusa status-quo-ului european din epoca postmoderna. Punctul
central al filosofiei dreptului istoric este libertatea individuala. Programul
revolutiei de la 1848, de inspiratie liberala, a fost pe placul Europei
democratice, mai ales pentru faptul ca viza slabirea Austriei. Popoarele
oprimate din Imperiul Habsburgic – cehi, slovaci, italieni, croati, romani si
maghiari – isi revendicau dreptul la libertate nationala si sociala.
Repere transilvanene ale Revolutiei de la 1848
La 1848, pentru romanii din Transilvania survenea scadenta unui secol si
jumatate de cugetare in sensul definirii nationale moderne. Dupa unirea cu
Biserica Romei de la 1700, curentul de gandire proprie s-a polarizat in jurul
noii constientizari a romanitatii, latinitatii si continuitatii neamului pe
aceste locuri. Noua constiinta s-a maturizat ca o ideologie corectoare de
istorie. Dupa cum sublinia Nicolae Balcescu, valul revolutionar european a fost
ocazia, nu cauza revolutiei romane, cauzele revolutiei transilvanene fiind cele
18 veacuri de asuprire.
Incepand cu sfarsitul secolului al XVIII-lea, in Transilvania miscarea de
emancipare in spiritul european initiat de revolutia franceza din 1789 ia
amploare la nivel oficial, pentru ca in 1791 sa apara – pornind de la teoria
lui Inochentie Micu – celebrul „Supplex Libellus Valachorum”. Documentul
sustinea vechimea asezarilor romanesti, superioritatea demografica si
contributia covarsitoare din punct de vedere financiar si al sarcinilor
militare a populatiei romanesti.
Izbucnita la Palermo (ianuarie 1848), Paris (22 februarie 1848), Viena (13
martie 1848), Berlin si Budapesta (15 martie 1848), revolutia de la 1848 a
cuprins toate provinciile romanesti, cu exceptia Dobrogei si a Basarabiei, care
se aflau sub aspra dominatie otomana, respectiv tarista.
Agitatiile revolutionare de la Viena si Budapesta s-au resfrant si asupra
Transilvaniei, unde in martie 1848 se declanseaza procesul revolutionar.
Revolutia din Ardeal a inceput in stransa dependenta de revolutia din Ungaria.
Programul celor 12 puncte de la Pesta din 15 martie a cucerit toate spiritele
liberale romanesti de partea acestei revolutii. George Baritiu va declara ca
ziua de 15 martie a fost cea mai fericita zi din viata sa. Dar peste numai zece
zile, la 25 martie, o vointa puternica a despartit pe romanii ardeleni de
revolutia ungurilor, si a intemeiat aici ol revolutie paralela, a romanilor.
Revolutionarii maghiari nu doreau sa aplice hotararile revolutiei maghiare, de
desfiintare a iobagiei in Transilvania, ceea ce a produs o mare agitatie in
satele transilvanene. La chemarea fruntasilor romani, se intruneste – la Blaj,
in 3-5 mai, pe Campia Libertatii – o mare adunare nationala care aproba
programul revolutiei transilvanene, „Petitia Nationala”. In document se
solicita timp, din motive tactice, romanii jura credinta imparatului
habsburgic. Dieta de la Cluj voteaza si ea „anexarea” Transilvaniei, iar
imparatul castiga timp, invrajbind cele doua natiuni, romana si maghiara.
Agitatia revolutionara se amplifica in vara anului 1848, ca urmare a starii de
asediu si a ciocnirilor ce au loc intre maghiari si romani.
In septembrie 1848, la Blaj are loc cea de-atreia adunare nationala la care
participa peste 60 de mii de romani, adunare ce adopta o rezolutie impotriva
anexarii Transilvaniei la Ungaria. Este momentul in care se trece la
organizarea politica si militara a Transilvaniei, care este impartita in 15
prefecturi, in care se regasesc cate o legiune condusa de prefecti si tribuni
(zona muntilor Apuseni a fost organizata de Avram Iancu ca o adevarata
republica romaneasca). Toamna anului 1848 aduce cu sine inceputul cuceririi
Transilvaniei de catre trupele maghiare in fruntea carora a fost numit
generalul Iosif Bem. Armata maghiara reuseste sa cucereasca mare parte a
Transilvaniei, cu exceptia zonei muntilor Apuseni, cu orasul Alba Iulia, unde
romanii condusi de Avram Iancu se apara cu eroism, inregistrand cateva victorii
impotriva armatei maghiare (la Marisel, Rosia si Fantanele). 20 februarie 1849,
noul imparat al Austriei – Franz Iosef – promulga o noua constitutie liberala,
prin care este
recunoscuta autonomia Transilvaniei. Acest document a imboldit si mai mult
lupta romanilor pentru autodeterminare. Intre revolutionarul maghiar Kossuth
Lajos si Avram Iancu incep tratativele, intermediate de deputatul roman de
Bihor, Ion Dragos. Dupa asasinarea acestuia, initiativa tratativelor este
preluata de Nicolae Balcescu, refugiat in Transilvania dupa esecul revolutiei
din Tara Romanesca. In urma tratativelor purtate la Debrecen, intre Balcescu si
Kossuth, se ajunge la incheierea unei intelegeri – „Proiect de Planificare” –
semnat la 14 iulie 1849, la Szegedin. Proiectul acorda romanilor dreptul de a
folosi limba romana si de a fi numiti in administratie.
La 1 august 1849 la Siria (langa Arad) armata revolutionara maghiara
capituleaza in urma interventiei trupelor tariste, chemate in ajutor de Austria.
Sfarsitul revolutiei maghiare a insemnat si sfarsitul revolutiei din
Transilvania.
Sfarsitul istoriei – inceputul propagandei
De la sfarsitul toamnei anului 1848, lupta revolutionara nu mai era dusa intre
Ungaria si Austria, ci intre Europa libera si Austria. Momentul „martie 1848”
apartine popoarelor europene, dornice de libertate. Romani, maghiari, cehi,
slovaci, croati, italieni, au deschis – prin revolutia europeana din 1848 –
calea modernizarii societatii europeane, stabilind directii noi de actiune si
evolutie. Modul in care sarbatorirea zilei de 15 martie 1848 este „insusita” de
unii reprezentanti ai etnicilor maghiari din Romania este o mistificare a
istoriei, o deturnare a firului si a realitatilor istorice. Supralicitarea
„aspiratiei la libertate” a maghiarilor (aspiratii pentru care si-au varsat
sangele mai multe popoare din Europa in 1848), modul in care s-a insinuat
„profanarea” unor monumente ale honvezilor maghiari – atribuite in subtext
armatei roman (in fapt un neadevar istoric cras, o jignire adusa memoriei
romanilor de la 1848) – sunt relevante in acest sens. La acestea se adauga
invocarea „fortei morale” a simbolurilor nationale ale statului ungar, afisate
ostentativ in Transilvania, an de an, cu ocazia sarbatoririi zilei de 15 martie
si permanentele acuza aduse autoritatilor romane pentru „interzicerea si
prigonirea acestor insemne”, gest care, in opinia formatorilor de opinie
maghiari, „se identifica cu cel mai josnic exclusivism si reprezinta un
siretlic ieftin prin care se incearca desfiintarea unei constiinte nationale
indestructibile”. Sarbatorirea zilei de 15 martie de catre etnicii maghiari din
Romania a fost folosita consecvent de unii reprezentanti ai etniei pentru
reiterarea unor teze federaliste. Activitatea publicistica se expresie
maghiara, dedicata zilei de 15 martie, cuprinde si asemenea abordari ale
realitatilor istorice, de pe pozitii neorevizioniste, revansarde, favorabile
optiunilor secesioniste pe criterii etnice.
Anul revolutionar 1848 apartine Europei, o Europa ce se doreste din ce in ce
mai unita si care nu trebuie sa accepte deturnarea reperelor sale istorice.
Istoria este cea dintai carte a natiunilor. Se cuvine sa o respectam si sa
invatam de ea.
---------------------------------
Do you Yahoo!?
Yahoo! Small Business - Try our new resources site!
[Non-text portions of this message have been removed]
------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~-->
Take a look at donorschoose.org, an excellent charitable web site for
anyone who cares about public education!
http://us.click.yahoo.com/O.5XsA/8WnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~->
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
