http://www.ziua.ro/display.php?id=4462&data=2005-02-18&ziua=58a33b30567c7c915d775341f46caf42
EVENIMENT - Vineri, 18 februarie 2005
Solutia Severin: Guvern DA-PSD sau anticipate
Institutul de Studii Sociale "Ovidiu Sincai", condus de Adrian Severin, a
lansat ieri un raport de politica externa, in care analizeaza actiunile externe
initiate de administratia Basescu-Tariceanu, precum si impactul acestora,
pozitiv sau negativ, asupra promovarii intereselor nationale. Raportul
"Vulnerabili-tati ale politicii internationale a Romaniei sub administratia
Basescu-Tariceanu" analizeaza vizitele in strainatate facute de presedinte,
premier si de ministrul de Externe de la preluarea mandatului si formuleaza
critici legate de rezultatele acestora. Astfel, potrivit raportului, vizita lui
Traian Basescu la Londra poate fi considerata mai degraba un esec pentru
Romania. In raport cu Rusia, Basescu si-a asumat o identitate europeana, in
timp ce in raport cu Uniunea Europeana o optiune "atlanticista", conduita ce
intr-o lume globala poate cadea in oportunism. Cat priveste vizita lui Basescu
la Chisinau, autorii raportului arata ca dezghetarea relatiilor Romania-Moldova
era o
necesitate, insa aceasta trebuia facuta intr-un mod mai putin revolutionar.
Autorii documentului considera ca este urgenta si indispensabila realizarea
unui proces rapid de sincronizare a politicii externe romanesti cu politica
externa si de securitate comuna a UE. In raport se precizeaza si ca rolul de
vector de initiativa trebuie sa revina ministrului de Externe, iar la nivelul
Presedintiei se impune cresterea rolului consilierilor de politica externa.
Documentul mai arata ca o posibila criza in relatiile Romaniei cu UE se va
transforma intr-o criza interna. Aceasta ar putea fi dezamorsata fie prin
alegeri anticipate, fie "preferabil" printr-un guvern PNL-PSD sau DA-PSD.
(Carmen EPURAN)
Viziunea "securizare prin interventie"
Administratia Basescu-Tariceanu nu considera actuala implicarea Romaniei in
dezbaterile privind constructia viitoarei UE si nu are nici o opinie in
legatura cu alternativa uniune pe baze federale versus uniune pe baze
inter-guvernamentale ori alternativa Europa economica (Europa piata) versus
Europa politica (Europa putere). In lumina declaratiei Presedintelui Basescu
potrivit careia Romania isi va indeplini obligatiile fata de UE "in timp si in
conformitate cu interesul sau national" se poate ajunge la concluzia ca si
angajamentul fata de UE are o valoare relativa in conceptia Bucurestiului.
(...) Romania impartaseste punctul de vedere britanic cu privire la relatia cu
UE si SUA, prima fiind importanta sub aspect economic (UE este privita mai ales
ca o piata), iar a doua sub aspect politic si de securitate (SUA raman
partenerul privilegiat in politica globala). Aceste elemente arata clar o axare
mai mare a noii administratii pe relatia bilaterala cu Statele Unite decat pe o
relatie
cu partenerii europeni din cadrul UE si cu Uniunea in ansamblul sau. De
altfel, presedintele Basescu nu si-a ascuns predilectia pentru o asa-zisa "axa
Washington - Londra - Bucuresti". Actiunile de politica externa care au urmat
reflecta exact aceasta orientare noua.
Prin anuntarea hotararii de a promova o politica externa "activa si dinamica"
in zona Marii Negre administratia Basescu-Tariceanu subordoneaza politica
internationala a Romaniei viziunii "securizare prin interventie" (in speta,
interventia pentru exportul de democratie), definind Romania ca o "punte" spre
Est si Spatiul Pontic.
Vizita in Republica Moldova (21 ianuarie 2005)
Respectarea statalitatii Republicii Moldova este un principiu pe care este
construita identitatea internationala a Romaniei, care a permis integrarea in
NATO si a facut posibila incheierea negocierilor de aderare la Uniunea
Europeana. Orice derogare unilaterala din partea Romaniei de la acest principiu
poate avea consecinte nefaste pentru interesele nationale. Scopul Romaniei
trebuie sa fie, in continuare, consolidarea statalitatii Republicii Moldova si
sprijinirea democratizarii si occidentalizarii acesteia. O asemenea perspectiva
asupra relatiilor romano-moldovene este convergenta cu strategia Uniunii
Europene, care in noua politica de vecinatate pleaca de la principiul "totul in
comun, cu exceptia institutiilor". Pornind de aici, diplomatia romana ar trebui
sa insiste pentru transferul Moldovei de la capitolul privind relatiile de
vecinatate ale UE la capitolul privind extinderea UE. Formula utilizata de
Traian Basescu, "un popor, doua state independente", se bazeaza pe o definire
etnicista a natiunii, in timp ce prioritatea romaneasca fata de Chisinau (dar
si fata de ceilalti vecini ai sai precum Ungaria) ar trebui sa fie o definire
civica a natiunii, care sa permita integrarea diferitelor minoritati, simultan
cu democratizarea si modernizarea vecinului de la Est al Romaniei.
Problema transnistreana
Din chestiunea moldoveneasca nu poate fi omisa problema conflictului inghetat
transnistrean. In acest moment, Romania nu face parte din mecanismul
penta-lateral de negociere (Federatia Rusa, Ucraina, Republica Moldova, OSCE,
"Republica Transnistreana") in problema Transnistriei. Solutionarea acestui
conflict inghetat face parte din cadrul unor negocieri internationale mai
ample, in care Romania are - cel putin atat timp cat influenta sa in cadrul
NATO si UE este virtual nula, relatia cu SUA se centreaza pe lupta impotriva
terorismului si coruptiei, iar relatia cu Rusia este sterila - doar un rol
secundar. Rolul esential este jucat de Rusia, Statele Unite (deocamdata
actionand oficial prin OSCE) si, poate, Ucraina. (Daca Kievul ar adopta o
politica hotarata fata de regimul de la Tiraspol, acesta ar putea fi supus unei
blocade care ar avea capacitatea de a genera schimbari in raporturile de forta
dintre cei implicati in conflict ori interesati de solutionarea lui. Acest
lucru ar
determina insa cel mai probabil tensionarea relatiilor cu Federatia Rusa, care
si-ar vedea astfel afectate interesele in zona). Implicarea Romaniei in
negocierile legate de Transnistria presupune, printre altele, ca administratia
Basescu-Tariceanu sa decida daca este gata sa discute interesele sale privind
problema transnistreana direct cu Chisinaul si Moscova sau doar indirect prin
Washington. (...) Fara a avea limpede in minte unde vrea sa ajunga ori ce este
acceptabil si ce este inacceptabil din punctul de vedere al interesului sau
national, Romania nu are rost sa se amestece in discutie. Urmeaza sa vada cum
se conciliaza preferintele sale cu cele ale principalilor actori regionali si
globali.
Reorientarea lui Voronin
(...) Solutia aleasa de Vladimir Voronin a fost o reorientare brusca, deci
susceptibila de a fi considerata ca oportunista, spre Uniunea Europeana.
Aceasta reorientare, probabil conjuncturala, a starnit confuzie in randul
electoratului traditional al comunitatilor, aflat preponderent in mediul rural,
rusofil si conservator. Prezenta neasteptata la Chisinau a Presedintelui
Basescu a putut avea meritul de a intari, cel putin sub aspectul retoricii si
al simbolurilor, o atare orientare pro-europeana sau, chiar mai larg,
pro-occidentala. Unii analisti au apreciat ca o convertire la pro-occidentalism
a Presedintelui Voronin ar fi de natura sa impinga electoratul indecis spre
opozitie, confirmand justetea mesajului ei. Vizita a fost insa considerata
inoportuna chiar de catre o parte a liderilor partidelor moldovenesti. (...)
Dependent de stilul sau politic intempestiv, Traian Basescu a luat in doar 24
de ore decizia de a merge la Chisinau, probabil in dorinta de a da semnalul
deschiderii
"axei Washington - Londra - Bucuresti" fata de vecinii de la rasaritul
Romaniei. Dezghetarea relatiilor moldo-romane era o necesitate, insa acest
lucru se putea face intr-o maniera mai putin revolutionara, printr-o vizita
exploratorie a ministrului de Externe, care sa sondeze la fata locului
intentiile regimului Voronin. Abia intr-o etapa ulterioara ar fi urmat sa se
realizeze o deschidere politica atat de ampla cum este vizita unui sef de stat.
Consecinta indirecta a onorarii in acest moment a invitatiei presedintelui
Voronin de catre Traian Basescu este legitimarea aspiratiilor europene ale
comunitatilor moldoveni, inducand confuzia in randul electoratului emergent al
fortelor democratice din Republica Moldova. Ignorand politicile antiromanesti
ale administratiei comuniste de la Chisinau si incalcarile repetate ale
drepturilor omului, criticate de Uniunea Europeana, presedintele Basescu a
acceptat sa subrezeasca opozitia din Basarabia (lucru de nedorit, oricat de
"dubioasa" ar fi o anumita parte a ei) in schimbul unor relatii mai bune cu
Republica Moldova, indiferent de regim. (...) O alta consecinta a vizitei
intempestive a lui Traian Basescu ar putea fi punerea sub semnul intrebarii a
dezvoltarii unei alte "revolutii portocalii" in Moldova: cat de credibila ar
mai putea fi lupta impotriva unui regim nedemocratic atunci cand acesta a
primit promisiuni de sprijin in orice conditii.
Intr-un atare context, care ar fi raspunsul lui Traian Basescu daca Vladimir
Voronin i-ar solicita sprijin impotriva unei "revolutii portocalii"?
Vizita la Moscova (14-15 februarie 2005)
(...) Graba neobisnuita cu care presedintele Putin a acceptat sa il intalneasca
pe omologul sau roman, fara o agenda precisa, se situeaza, neindoielnic, pe
linia unei asemenea politici "de asalt". In astfel de imprejurari spatiul de
manevra al Romaniei se va limita drastic si instinctul politic pe care se
bazeaza doctrina Basescu se va dovedi insuficient spre a produce rezultatele
dorite. Convingerile si principialitatea va trebui, de aceea, sa ia locul
oportunismului si conjuncturismului.
Analiza rezultatelor vizitei lui Traian Basescu la Moscova si a intrevederii cu
presedintele Vladimir Putin scoate in evidenta cateva elemente importante:
Daca la Londra intrevederea Tony Blair - Traian Basescu a durat cca. 30 de
minute, la Moscova intalnirea cu presedintele Vladimir Putin a durat 1,15 ore,
depasind putin durata programata oficial, la care s-a mai adaugat o intrevedere
de o ora in cadrul dineului oficial. Chiar daca din intervalul de timp
mentionat se exclud minutele consumate cu formulele protocolare si cu
traducerea din limba romana in cea rusa si invers, comparatia privind durata
intalnirii probeaza ca, la Londra, importanta acordata vizitei a fost cea
specifica unei prime luari de contact, pe cand la Moscova, prezenta lui Traian
Basescu a fost privita ca ocazia pentru deschiderea unei perspective strategice
vizand contrabalansarea influentei occidentale in Romania. Acest fapt este
explicabil prin interesul rusesc sporit fata de Romania, in contextul in care
Moscova pare a fi pierdut competitia pentru Ucraina, iar relatiile cu Polonia
nu au putut inca depasi traditionala neincredere reciproca dintre cele doua
natiuni;
Daca premierul Blair s-a mentinut in limitele limbajului oficial, dialogul
Putin-Basescu a subliniat rolul si perspectivele luminoase ale relatiilor
interpersonale intre cei doi. Traian Basescu a incercat sa creeze o relatie de
tip personal cu presedintele rus, cerandu-i acestuia numarul de telefon
personal, pentru a transmite astfel un semnal al existentei unei relatii
personale. Acest gest trebuie insa coroborat cu simbolistica unui gest similar:
presedintele Comisiei Europene i-a oferit numarul de telefon personal
premierului Calin Popescu-Tariceanu. Sintetizand cele doua relatii, rezulta ca
la Bruxelles Romaniei i s-a oferit, in timp ce la Moscova Romania a cerut. Din
aceeasi sfera a gesturilor simbolice face parte si declaratia lui Traian
Basescu, in care a afirmat ca presedintele rus are in el un "prieten european".
Declaratia este foarte importanta, deoarece in raport cu Rusia presedintele
Traian Basescu si-a asumat o identitate europeana, iar in raport cu Uniunea
Europeana o
optiune atlanticista. O astfel de conduita, intr-o lume globala, poate repede
cadea insa in oportunism.
Acceptarea la negocierile transnistrene, o victorie semnificativa
Interesul manifestat de presedintele Traian Basescu pentru revenirea Romaniei
in mecanismul de reglementare a conflictului transnistrean este justificat, iar
exprimarea lui necesara. Acceptarea Romaniei in sistemul de negocieri ar fi o
victorie semnificativa pentru diplomatia romaneasca. Din tacerea, cel putin
oficiala, a partii ruse rezulta, asa cum era de asteptat, ca Moscova nu este
grabita sa accepte modificarea actualului format al negocierilor transnistrene,
cu atat mai mult cu cat includerea Romaniei ar putea deschide Cutia Pandorei in
favoarea implicarii UE si SUA (asa cum a sugerat presedintele Vladimir
Voronin). (...) Implicarea Romaniei in mecanismul de reglementare a chestiunii
transnistrene trebuie realizata, asadar, si prin consultari cu NATO si cu
Uniunea Europeana, pentru sincronizarea actiunilor romanesti cu actiunile si
viziunea acestea. Orice asumare unilaterala a unor actiuni in reglementarea
conflictului transnistrean poate afecta grav pozitia internationala a
Romaniei. Dupa cum, in situatia in care interesele nationale romanesti se vor
dovedi, in anumite privinte, mai apropiate de solutiile rusesti decat de cele
preconizate de aliatii euro-atlantici in conformitate cu strategia lor globala,
Romania se va afla intr-o situatie mai mult decat delicata. Poate tocmai de
aceea SUA nu au dorit sa includa pe agenda convorbirilor romano-americane
problema transnistreana cu ocazia recentei intalniri dintre ministrii de
Externe ai celor doua tari. Unii analisti sustin ca o atare conduita a
diplomatiei americane in raport cu conflictul inghetat transnistrean ar putea
indica faptul ca Statele Unite au transmis Romaniei semnalul de dezinteres fata
de aceasta problema si, corelat, indemnul implicit de rezolvare prin negociere
directa cu Rusia a unor chestiuni locale care tin de interesul Bucurestiului.
Esecul intrarii Romaniei in formatul de negociere a conflictului transnistrean
pare sa indice faptul ca Moscova a adoptat un joc de asteptare in relatia
cu Romania, in lipsa unei presiuni de la Washington, pentru a obtine la
capatul acestuia satisfacerea a cat mai multora din interesele sale economice,
politice si strategice.
Recomandarile ISS
Presedintele Romaniei trebuie sa-si gestioneze mai rational rolul de vector de
initiativa, punand un mai mare accent asupra functiei de mediator intern si de
vector de autoritate. El trebuie sa se limiteze la a personifica puterea, iar
nu sa tinda la a o personaliza. Intempestivitatea nu trebuie confundata cu
vizionarismul si curajul abordarilor. Acest lucru este cu atat mai important
pentru noua politica estica, Orientul Mijlociu Extins ingloband o serie de
pericole care trebuie evitate. Rolul esential in gestionarea acestei politici
trebuie sa revina diplomatilor de cariera. Rolul de vector de initiativa
trebuie sa-i apartina, preponderent Ministerului de Externe, Presedintele
Republicii avand rolul, in opinia noastra, de a conferi diplomatiei
guvernamentale si parlamentare o dimensiune nationala, transpartizana.
Se impune adoptarea unei politici transatlantice echilibrate si principiale,
bazata pe comunitatea de valori si interese. Aceasta ar urma sa-i permita
Romaniei inclusiv afirmarea unor dezacorduri cu partenerii sai strategici,
atunci cand anumite actiuni nu sunt suficient de puternic argumentate sau risca
sa produca tensiuni in comunitatea transatlantica. Indiferent de axele pe care
doreste sa evolueze Romania nu poate accepta rolul de satelit. Parteneriatul
strategic cu SUA se bazeaza pe ideea inserarii utile a Romaniei in politica
americana sub-regionala si are ca mecanisme consultarea, cooperarea si
concertarea. El nu presupune doar privilegiul de a primi explicatii mai
detaliate in legatura cu demersuri si initiative pe care trebuie sa le sustina
chiar si impotriva intereselor sale nationale. Ca tara de frontiera - de "prima
linie" - Romania poate fi deosebit de utila, dar este si deosebit de
vulnerabila. Aceasta diferenta de vulnerabilitate intre Romania si partenerii
sai
strategici trebuie avuta in vedere atunci cand se iau deciziile politice de
natura a implica Bucurestiul.
Romania trebuie sa-si asume vocatia europeana
Integrarea europeana trebuie sa fie o prioritate a politicii interne, dar
aceasta trebuie sa fie si principala preocupare de politica internationala.
Romania trebuie sa-si asume vocatia europeana si sa militeze pentru obtinerea
statutului de membru "co-fondator" al Uniunii Europene. Deoarece pe agenda
Uniunii Europene, dupa finalizarea actualului val de extindere, va redeveni
prioritara tema adancirii integrarii (extinderea trecand in plan secundar),
Romania va trebui sa se focalizeze pe participarea la acest proces.
Romania va trebui sa evite a se comporta ca un protagonist in cadrul disputelor
transatlantice ca si al celor ruso-occidentale. Ramanand in acelasi timp loiala
principiilor si aliantelor, va fi necesar ca politica ei sa se coreleze strict
cu mijloacele pe care le are la dispozitie si cu resursele pe care le poate
mobiliza pentru promovarea agendei sale. Aceasta in conditiile in care,
desigur, este recomandabil ca agenda si prioritatile sale sa fie definite in
sincronie cu procesele globale.
(n.r. - intertitlurile apartin redactiei)
» 10 comentarii
---------------------------------
Découvrez le nouveau Yahoo! Mail : 250 Mo d'espace de stockage pour vos mails !
Créez votre Yahoo! Mail
[Non-text portions of this message have been removed]
------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~-->
Give underprivileged students the materials they need to learn.
Bring education to life by funding a specific classroom project.
http://us.click.yahoo.com/4F6XtA/_WnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~->
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
