Pentru cei carora le pasa de orasul nostru Bucuresti
- haideti sa strangem dovezile nimicirii acestui oras prin ne-existenta unor
planuri urbanistice, prin acordarea de PUZ-uri care schimba padurile in vile,
care schimba parcurile in cartiere de blocuri (exemple cu parcuri distruse sau
pe cale de a fi distruse nu sunt numai Parcul Bordei), acordarea de PUZ pentru
distrugerea patrimoniului cultural, al monumentelor de pe lista nationala a
monumentelor istorice protejate.
Toate aceste dovezi sa le punem pe o lista.
Lista distrugerilor din cauza primarilor veniti "la furat, la luat spaga, la
incalcat legea".
Lista distrugerilor care afecteaza mai devreme sau mai tarziu, direct sau
indirect pe toti bucurestenii (chiar daca poate ca multi sunt in continuare
inconstienti).
Tocmai de aceea facem aceasta lista a distrugerilor - ca sa deschidem ochii
vecinilor nostri, comunitatii din Bucuresti.
Lista poate incepe desigur cu distrugerea pepinierelor, a livezilor si
viilor, a terenului lasat de Familia Regala Universitatii de Agronomie pentru a
cerceta, pentru a avea soiuri mai bune de pomi fructiferi, etc.
Vina nu este numai a Rectorului ci si a Primariei care a schimbat destinatia
terenului din teren de cercetari, din pepiniera, cercetari pomi
fructiferi/livada si cercetari vita de vie - in ce? in teren destinat
hipermarketurilor si blocurilor si vilelor.
Vina este de cele mai multe ori in schimbarea destinatiei terenurilor, in
PUZ-uri date pe relatiui si spagi contrar oricarei ratiuni, contrar intereselor
cetatenilor si a natiunii (distrugeri de monumente istorice).
Va rog sa incercati sa va aduceti aminte fiecare despre distrugeri de
parcuri, demolari de monumente istorice - cladiri de patrimoniu - pentru a crea
aceasta lista a distrugerilor, pentru a spune STOP inexistentei unui plan
urbanistic coerent si care sa fie respectat.
http://www.gandul.info/reportaj/universitatea-multimiliardara.html?3931;904541
Universitatea multimiliardară
de Daniel BEFU | 06 SEPTEMBRIE 2007
Universitatea multimiliardară
Mai multe imagini...
Să faci agricultură în România nu-i mare sfârâială. În ciuda
climatului ostil agriculturii, Universitatea de Ştiinţe Agronomice
din Bucureşti a înfiinţat o plantaţie de 3 miliarde de euro,
care, când va intra pe rod, îi va aduce profituri de peste 20 milioane euro
anual.
Universitarii au cercetat, au studiat şi în 2000 au concluzionat:
culturile de câmp care se pretează cel mai bine la structura solurilor din
Bucureşti sunt blocurile, vilele, spaţiile de birouri şi
hipermarketurile. Având un teren de 220 de hectare cultivat cu pomi şi
viţă-de-vie, dar amplasat cum nu se poate mai prost pentru
agricultură, chiar în zona de boom imobiliar Băneasa, rectorul
Agronomiei a propus: Haideţi să facem un oraş.
if(typeof(ord)=="undefined")ord=Math.random()*10000000000000000;
document.write(''); dcmaxversion = 9 dcminversion = 6 Do On Error
Resume Next plugin = (IsObject(CreateObject("ShockwaveFlash.ShockwaveFlash." &
dcmaxversion & ""))) If plugin = true Then Exit Do dcmaxversion = dcmaxversion
- 1 Loop While dcmaxversion >= dcminversion
Ioan Alecu propunea conceptul de universitate antreprenorială, despre
care românii citiseră din cărţi: Personal, vizitasem 7-8
universităţi de stat din Europa şi Statele Unite ale Americii,
care pentru mine au fost un miraj, un miracol, în condiţiile în care
veniturile proprii erau mult mai mari decât cele obţinute de la statul
respectiv. De multe ori, reprezentau chiar 70% faţă de tot bugetul
lor.
Aşa s-a născut cel mai mare proiect imobiliar din Europa de
Sud-Est, însumând un milion de metri pătraţi construiţi.
Proiectul, în ultimii şapte ani, a adus Agronomiei 3,5 milioane dolari,
iar începând din 2010, îi va aduce dividende anuale de 10 milioane euro, ce vor
sălta din 2015 la peste 20 de milioane, sumă ce va reprezenta 35% din
bugetul total al USAMVB. Ideea părea nebunească la început. Nu sunt
prea multe situaţii în care pe 220 de hectare să dezvolţi un
proiect unitar: Era aproape imposibil. Am inventariat şi n-am găsit
nicăieri în Europa, lângă nici o capitală, aşa ceva.
Curajosului proiect i s-a adăugat ingredientul românesc. Partenerul care
finanţează proiectul este desigur unul controversat. Gabriel
Popoviciu, ginerele fostului demnitar ceauşist Ion Dincă şi
cumnatul lui Nicolae Badea de la Dinamo, considerat în mediul de afaceri cel
mai mare multimilionar necunoscut opiniei publice. Popoviciu s-a asociat cu
Agronomia în firma Băneasa Investments SA, aducând 35 milioane dolari în
urmă cu şapte ani, pentru un pachet de 50,13% din acţiuni. Din
cauza lui Popoviciu, proiectul Băneasa a fost dur atacat în presă ca
fiind hoţia secolului.
Autorităţile n-au putut însă descoperi până acum nici un
element incriminant. Rectorul Alecu crede că, pentru Gigi Becali,
tentativa eşuată de-a pune mâna pe terenurile Agronomiei a fost cea
mai mare nerealizare a lui. Cu buza umflată, Gigi Becali a ieşit la
televizor, la presă şi ne-a atacat pe faţă, spunând
că e hoţia secolului. Eu îl înţeleg omeneşte, că
prezenţa noastră în preajma proprietăţilor sale l-a afectat
foarte mult, pentru că noi făceam altceva decât dânsul. Noi ridicam
un oraş, în timp ce la el era o dezvoltare haotică. Asta i-a
scăzut valoarea terenurilor, care au cam stagnat la vânzare o vreme.
Rectorul Ioan Alecu, prin rectorul Arhitecturii, l-a adus drept consultant pe
unul din cei mai buni arhitecţi din lume, românul Mihai Radu, proiectantul
piramidei de la Luvru şi câştigător al proiectului de renovare a
sediului ONU din New York. Cu toţii au fost de acord că în prima
etapă e bine să închirieze terenuri pentru marile supermarketuri din
România, idee care nu s-a pus în practică uşor, pentru că
negocierile cu aceşti mamuţi nu sunt uşoare. Ei au
experienţă multinaţională şi încep considerând că
eşti un nimeni, dar le-am căpătat respectul, pentru că n-am
fost în postura de oameni înecaţi, care să cedăm pentru că
nu mai aveam ce să mâncăm.
Multinaţionalele au închiriat 20 de hectare cu 7 euro pe metru
pătrat, în condiţiile în care atunci Băneasa era câmp.
Hipermarketurile au făcut posibilă trecerea la faza a doua a
proiectului: Chiriile ne-au permis să ridicăm primele 800 de
apartamente şi 16.000 mp de birouri. Multinaţionalele au fost şi
promotoare pentru infrastructură, aducându-ne totul la botul calului pe
banii lor, de la alimentarea cu energie electrică, căile de acces
interioare, apă şi canalizare. Inclusiv au forţat comunitatea
locală şi guvernul să investească cât mai rapid în
modernizarea DN1 pentru că se produceau blocaje în circulaţie.
În prezent, proiectul din care Agronomia deţine jumătate este
estimat la 800 milioane euro, ajungând în 2015 un oraş de trei miliarde de
euro, cu 100.000 m² birouri, cu 6000 apartamente de lux, 2000 de vile, un hotel
de 4 stele cu 300 de camere, spital, policlinici şi şcoli în care vor
locui 25.000 oameni. Nivelul de securitate al zonei Băneasa va spori,
odată cu inaugurarea noului sediu al Ambasadei Statelor Unite, întins pe
4,5 hectare, iar rectorul Alecu este în negocieri cu câteva
universităţi americane care vor să-şi deschidă filiale
în România.
Ştiind că-i intră bani la puşculiţă, rectorul
Agronomiei e mână largă în proiecte generoase: Primii bani
intraţi în vistieria Agronomiei din proiect ne-au permis, ca o
premieră în învăţământul universitar de stat românesc de
după 89, ridicarea de la temelie a unei facultăţi. Este vorba
de Facultatea de Management, proiect de 3 milioane de euro, din care
jumătate sunt bani proveniţi din proiectul Băneasa, care va fi
finalizată în două săptămâni.
La anul se va finanţa 25% din noul sediu întins pe 6000 m², al
Facultăţii de Biotehnologii. Grosul banilor de la Băneasa în
următorii 2-3 ani va merge în ridicarea unui cămin cu 400 de camere
tip garsonieră, de 20 m² fiecare, şi în asfaltarea reţelei de
circulaţie, veche de peste 50 de ani.
Când dividendele anuale vor urca la 20 milioane euro, cheltuirea banilor va
deveni o problemă. În primă fază, banii vor fi
direcţionaţi în achiziţia de utilaje pentru lucrat pământul
şi modernizarea fermelor din ţară, deoarece Agronomia are un
patrimoniu de 8000 ha de teren agricol. Dar e păcat să ţii 20
de milioane-n cont. Trebuie investiţi în alte proiecte care să
aducă profit. Deja, firma la care e acţionară Agronomia
deţine 10% din proiectul Obor Mall şi Hotelul Păltiniş din
Sinaia, achiziţionat în 2001 cu 1 milion de euro, acum cu o valoare de
piaţă de 10 milioane euro.
În afara proiectelor imobiliare de 3 miliarde de euro, Agronomia este
coacţionară şi la societatea City Utilities, un fel de
băieţi deştepţi de cartier, care va distribui energia
electrică în noul oraş-satelit din Băneasa. În plus, pune la
cale înfiinţarea unei firme care să se ocupe de întreţinerea
grădinilor celor 2000 de vile şi a spaţiilor verzi din complex,
ca să mai salte profitul un pic.
[EMAIL PROTECTED]
http://www.gandul.info/reportaj/universitatea-multimiliardara.html?3931;904541
---------------------------------
All new Yahoo! Mail
---------------------------------
Get news delivered. Enjoy RSS feeds right on your Mail page.
