Reglementari UE in proiectarea si construirea imobilelor
Interviu Stefan Dumitrascu (MP3, 7213 kB) Descarca »
Asculta »
http://www.ziua.net/display.php?data=2007-01-15
-- Stefan Dumitrascu, arhitectul-sef al Primariei Sectorului 3, ne-a oferit
lamuriri asupra reglementarilor Uniunii Europene in domeniul proiectarii si
executarii constructiilor. Inregistrarea integrala a interviului poate fi
postata pe pagina de Internet a ziarului ZIUA.
Exista norme impuse de UE in proiectarea si construirea imobilelor?
Asemenea reglementari sunt deja in legislatia romana, compatibile - daca nu
chiar identice - cu cele din tarile europene. Ma refer aici la Legea locuintei
(114/1996), Legea autorizarii lucrarilor de constructii (50/1991 republicata in
2004), la Legea urbanismului (350/2001). Evident ca exista, pe langa acest
compendiu de legi, si reglementari specifice, precizate in ordine ale
ministerelor (Ministerul Mediului, Ministerul Sanatatii si Familiei). Sunt
norme referitoare la insorire, la suprafetele minime destinate unor anumite
functiuni s.a., care vor trebui respectate atat in proiectare cat si in
executie. De exemplu, norma de spatiu pentru un locatar este de 32 mp.
Vor fi permise modificarile din apartament?
Exista si posibilitatea executarii, in continuare, de modificari interioare in
spatiile de locuit. Nu exista nici un fel de reglementare legala - chiar la
nivel european - de interzicere a inchiderii balcoanelor sau de marire a
spatiului util al apartamentului cu cuprinderea balconului in interiorul
incaperii. Mai putin zonele care sunt protejate prin regulamente de urbanism.
Birourile firmelor raman la bloc?
Precum stim, si in orasele europene pot fi integrate in ansambluri de tip
condominiu (blocuri de locuit) cabinete de avocatura, birouri notariale, de
consultanta financiara, sau absolut tot ceea ce tine de hartii, sedii de firme.
Sunt permise in conditiile legii, cu acordul asociatiilor de proprietari -
evident cu contorizari si bransamente separate pentru persoane juridice. Vor
fi, evident, excluse functiunile generatoare de disconfort - cele de mica
productie, comert cu amanuntul - la etajele peste parter, dar nu vor fi excluse
cele de la nivelul parterului. Accesul, in schimb, trebuie sa se faca numai
prin holul comun al blocului, cu interfon separat. In ceea ce priveste
standardul catre care tindem, acesta ar fi existenta unor scari intregi care sa
cuprinda alte functiuni, flancate de scari special de locuit.
Comertul la parterul blocurilor va avea norme de functionare mai drastice?
La blocurile construite in perioada anterioara anului 1989, cele care
flancheaza bulevardele, s-au primit spatii cu alta destinatie, la parter.
Mentinerea acestora este utila, si pentru indepartarea, intr-un fel, a
apartamentului de locuit de la nivelul zero al strazii, care este generator
principal de zgomot, praf - tot disconfortul urban. (...) Evident ca sugeram
investitorilor sa asigure spatii cu alta destinatie la parterul de bloc, pentru
ca nivelul de distributie si densitatea serviciilor in Bucuresti sunt foarte
scazute fata de, sa zicem, bulevardele din Italia sau Franta, unde nu exista
strada care sa nu fie flancata de blocuri cu comert sau servicii la parter.
Normele de izolare acustica, de parcare si cele de utilizare a utilitatilor
urbane comune prevad o separare intre persoanele juridice si locatari.
n Magda SEVERIN
http://www.ziua.net/display.php?data=2007-01-15
---------------------------------
Ask a question on any topic and get answers from real people. Go to Yahoo!
Answers.
