Stimata doamna presedinte a sedintei,
Stimati colegi, 

Astazi se examineaza inlocuirea deputatilor exclusi, adica deveniti 
de nevoie neafiliati, din delegatiile Legislativului nostru in 
diferite foruri interparlamentare. 

Am decis sa spun citeva cuvinte, cu ocazia excluderii mele din 
delegatia asociata la Adunarea Parlamentara a NATO nu pentru a 
solicita, doamne fereste, sa nu votati inlocuirea mea, nici pentru a-
mi exprima regretul pentru ce veti vota peste citeva minute. Nu, nu 
pentru asta. Fiecare voteaza cum ii dicteaza constiinta, ar fi si 
cazul sa depasim aici interesele mai inguste, nu precizez care.
 
Este o problema, cred eu, nediferentierea, ce s-ar impune intre 
deputatii ce pleaca si deputatii exclusi din Fractiuni. Desigur, 
pentru a privi altfel lucrurile ar fi nevoie de discutii si de multa 
disponibilitate de a valorifica energia si capacitatile 
parlamentarilor care, conform Constitutiei, au un mandat imperativ 
si ramin cu obligatii in fata alegatorilor. Cred ca, in acest sens, 
ar trebui sa solicitam si opinia Consiliului Europei. La noi, din 
pacate, nu exista astazi o asemenea disponibilitate. M-ar intrista, 
insa, daca ar exista, in schimb, mai multa solidaritate fata cu 
deputatii deveniti, de voie sau de nevoie neafiliati, sau care si-au 
schimbat apartenenta politica. Insa numarul de vreo 15 deputati, ce 
nu fac parte din grupurile politice anuntate in primele zile ale 
constituirii organelor de lucru ale Parlamentului, pun un semn de 
intrebare privind valabilitatea Regulamentului si raspunderea in 
fata alegatorilor.

Revin, insa, la participarea in forurile interparlamentare. Am facut 
parte din delegatia asociata la AP NATO in Parlamentul din 1998-
2001, apoi si in actualul Parlament, probabil pina azi. Sunt mindra 
de acest lucru si, in special, pentru ca mi-au fost de folos 
cunostintele acumulate la Facultatea de Limbi Straine a 
Universitatii de Stat, unde am invatat cultura si civilizatiile 
altor tari, la diferite stagieri importante pentru hotare, printre 
care la Centrul de studii strategice Marshall din Germania, in 
cadrul altor programe americane.

Am fost si ramin adeptul ideii ca Republica Moldova trebuie sa adere 
cit mai repede la NATO, o garantie pentru a asigura si o crestere 
economica, prin investitii protejate, prin edificarea unui stat de 
drept – valori promovate intens si de statele membre ale NATO. 
Tocmai de aceea am si colectat deja 12 semnaturi ale deputatilor din 
Parlamentul nostru, pentru a modifica art.11 din Constitutie, ca sa 
putem renunta la neutralitatea incalcata grav prin stationarea in 
continuare a trupelor si a arsenalelor rusesti pe teritoriul 
statului nostru suveran. Ii astept pe adeptii ideii de a renunta la 
neutralitate sa semneze si ei initiativa, pentru a o putea depune la 
Curtea Constitutionala. Salut semnarea de catre R.Moldova a Planului 
Individual de Actiuni NATO-Republica Moldova si sper sa aiba o mai 
buna realizare decit Planul de Actiuni UE-R.Moldova.  

Deoarece la noi nu s-a prea instituit modalitatea de a se prezenta 
rapoarte despre activitatea in forurile parlamentare internationale, 
desi am informat mereu presa, sau de a se elabora mandate ale 
delegatiilor ce reprezinta statul si Parlamentul, poate ca nu ati 
stiut ce am reusit acolo, unde, personal, am fost intotdeauna 
activa. 

De aceea, acum, cind voi parasi, nu prin voia mea, acest for, vreau 
sa le spun cetatenilor nostri doua realizari ale mele, ca 
parlamentar. Prima a fost in anul 1999, la sesiunea din toamna de la 
Amsterdam a Adunarii Parlamentare NATO, unde am obtinut, in 
Rezolutia intitulata „Cu privire la relatiile dintre NATO si Rusia", 
doua mentionari importante pentru independenta si integritatea 
teritoriala a statului nostru. In partea constatativa este condamnat 
regimul violent de la Tiraspol si cercurile politice rusesti ce 
sprijina acest regim neconstitutional, iar in partea rezolutiva  se 
dispune retragerea imediata si neconditionata a trupelor si a 
arsenalelor rusesti de pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta 
rezolutie a fost adoptata cu peste 200 de voturi ale celor pe atunci 
19 tari membre ale NATO cu numai doua zile inainte de faimoasele 
decizii ale summit-ului OSCE de la Istanbul, care nu au fost 
indeplinite inca. Lupta in Comisia politica a AP NATO si in sedinta 
plenara a fost dura, discutiile cu parlamentarii din Rusia – foarte 
grele, dar s-a votat si le-am multumit tuturor, in primul rind 
congresmanilor americani, cu care am inaintat impreuna amendamentele 
la Rezolutie. A doua zi remiteam aceasta Rezolutie delegatiei 
Guvernului nostru, care pleca la Istanbul. In activitatea mea la AP 
NATO am avut o buna cooperare cu deputati din diferite tari, in 
primul rind cu deputatii din Romania. 

A doua realizare e seminarul international Rose-Roth, organizat de 
AP NATO recent la Chisinau, despre care am vorbit in perioada 1998-
2001 si asupra caruia am insistat si dupa anul 2005. Si colegii mei 
din delegatia acestui Parlament, in special dl Iurie Rosca, a 
insistat asupra prezentei AP NATO, intr-o forma sau alta, la 
Chisinau. De asemenea, am cerut mereu o vizita a Comisiei politice a 
AP NATO, ca sa se documenteze la fata locului asupra situatiei si sa 
transmita mesajul tuturor Guvernelor tarilor membre ale NATO, iar 
Adunarea Parlamentara si Secretarul General sa caute aplicarea 
Rezolutiei din anul 1999. In acest sens, am pregatit in 1999-2000 
documente ample privind conflictul transnistrean, pe care le-am 
difuzat in cadrul AP NATO. La ultima sesiune a AP NATO, de la Paris, 
a fost, desigur, regretabil ca, printre invitatii speciali ai AP 
NATO – Presedintele georgian Mihail Saakasvili, ministrul ucrainean 
de externe Boris Tarasiuk si ex-prezidentiabilul bielarus Alexandr 
Milinkevici -, nu a fost si Presedintele Voronin, sa le vorbeasca 
parlamentarilor NATO, la fel de frumos si convingator, in franceza 
si in engleza, precum au vorbit acesti inalti demnitari de stat si 
politicieni apreciati in Occident. La aceasta sesiune s-au adoptat 
documente importante privind relatiile dintre NATO si Georgia, NATO 
si Albania, Croatia, ex-republica iugoslava Macedonia, in vederea 
aderarii lor la NATO. 

De fiecare data, beneficiind de cunoasterea limbilor straine si de 
curajul de a vorbi in foruri internationale, am adus mesajul nostru 
statelor membre ale AP NATO si doresc sa constat o imbunatatire si 
un interes subliniat fata de sfidarile Republicii Moldova, dorinta 
de a ne ajuta. Sunt convinsa ca numai prin consecventa si activitate 
energica vom putea sa rezolvam aceste sfidari geopolitice.

In final, vreau sa-l indemn pe deputatul Veaceslav Untila, ce ma va 
succeda la AP NATO, sa depuna toata straduinta sa multiplice 
rezultatele obtinute prin efortul si implicarea mea. Vom vedea daca 
ii va reusi, insa o elita moderna inseamna azi, cum spunea un prim-
ministru roman, si o echipa de adevarati intelectuali, care pot 
vorbi de la egal la egal, inclusiv in sensul limbii, cu cei pe care 
ni-i dorim parteneri occidentali. 

Va multumesc!
 
Vitalia Pavlicenco, deputat liberal

Chisinau, 16 noiembrie 2006
  




Raspunde prin e-mail lui