Interventia Vitaliei Pavlicenco in cadrul intilnirii interparlamentare estono-moldovenesti
Pe data de 28 noiembrie, în cadrul vizitei efectuate de Grupul parlamentar estonian de prietenie Estonia Republica Moldova, a avut loc o întîlnire a acestora cu membrii Comisiei pentru politica externa si integrarea europeana a Parlamentului Republicii Moldova. În timpul întrevederii, Vitalia Pavlicenco, deputat PNL, a avut urmatoarea interventie: «Va salutam în Parlamentul Republicii Moldova. Eu am avut privilegiul sa particip, acum un an si jumatate, la congresul Partidului Estonian pentru Reforme. Am vorbit la Tallinn de la tribuna congresului în limba romana, fiind aranjata traducerea pe ecran in estona, spre deosebire de Chisinau, unde astazi, aici, vorbim în limba rusa. Cunoasteti ca locuitorii Republicii Moldova au avut mereu sentimente de adînca simpatie fata de Tarile Baltice. Daca aveam si noi vointa poporului estonian, daca elitele noastre politice nu ar fi fost influentate de Moscova, eram si noi aliniati statelor baltice, care sînt astazi membre ale UE si NATO. Sînt a doua oara deputat si am colaborat între 1998-2001 si 2005-2006 cu membrii estonieni ai Adunarii Parlamentare NATO, unde am fost, si eu, membru din partea Parlamentului de la Chisinau. Ne-am întîlnit cu unii colegi ai Dvs., prezenti astazi aici, atît la Tallinn, cît si la Bucuresti, la congresul extraordinar al PNL din Romania. Vorbesc, în special, de tînarul Silver Meikar, vicepresedintele grupului de prietenie. În calitatea noastra de deputati liberali am înaintat mai multe proiecte de legi si hotarîri care în Parlamentul de la Chisinau ori au fost respinse, ori nici nu au fost luate pîna acum în dezbatere. Este vorba de proiectul privind iesirea din CSI, de anularea unor documente semnate cu Transnistria si Rusia, cum ar fi Memorandumul din 1997 si Acordul de pace din 1992, a caror existenta contribuie si astazi la stationarea fortelor de pace ruse în zona de securitate si la activitatea economica externa a formatiunii separatiste din stînga Nistrului. Colectam, în continuare, semnaturi pe initiativele de modificare a articolelor 11 si 13 din Constitutie referitor la neutralitatea R.Moldova, negarantata de nimeni, si la limba moldoveneasca, ce trebuie schimbata prin limba romana, conform adevarului stiintific. Sîntem convinsi ca aderarea la NATO este o prioritate a politicii externe a R.Moldova, ca optiune, si a politicii interne, ca imperativ de reformare a societatii. Optiunile populatiei pentru aderarea la NATO sporesc în fiece an. Desi sîntem în opozitie, am votat toate documentele în Parlament, menite sa ne apropie de standardele europene si sa mentina o Republica Moldova unitara, conform Constitutiei. Pledam pentru a fi ajutati de Romania si de orice stat care doreste sa ne sprijine în drumul nostru spre NATO si UE. Consideram ca declaratiile proeuropene ale guvernantilor comunisti nu îsi gasesc aplicarea practica în Republica Moldova. Sîntem convinsi ca, urmînd exemplul poporului estonian si al elitei politice estoniene, am putea schimba situatia în Republica Moldova. Marianne Mikko, parlamentar european, conationala Dvs., exprima în repetate rînduri aprecieri care demonstreaza ca este informata despre ce se întîmpla la noi. Noi sîntem îngrijorati de nivelul înalt al coruptiei, de lipsa libertatii de exprimare si a presei, de liapsa justisiei, cunoasteti, probabil ca, zilele acestea, dosarele pierdute de Republica Moldova la CEDO a atins cifra 100. Sîntem preocupati de faptul ca, în Republica Moldova, nu este stabila orientarea politica a conducerii statului, ca ramînem, înca puternic, sub influenta Moscovei, care s-a împacat, se pare, cu pierderea, din zona sa de influenta, a Tarilor Baltice, dar nu doreste sa accepte pierderea din aceasta zona de influenta a Ucrainei, Georgiei si a Republicii Moldova. Avem foarte mare nevoie de ajtorul Dumneavoastra, al Parlamentului estonian, în iesirea de sub influenta Rusiei. Ati întrebat ce prioritati are Comisia externa din Parlamentul nostru va spun ca, de fapt, deciziile nu se iau la noi în Comisie, nici în Parlament, nici în Guvern, nici în Fractiunea comunita, ci doar în aparatul de consilieri al Presedintelui comunist Vladimir Voronin. Am vorbit în Parlamentul de la Chisinau despre pozitiile diferite ale Estoniei si Republicii Moldova fata de trecutul sovietic, despre atitudinea care se impunea în cazul monumentului ostasului sovietic de la Tallinn. Noi am depus în Parlament un proiect de hotarîre despre condamnarea crimelor regimului totalitar comunist, conform recomandarilor Consiliului Europei, dar înca nu a fost examinat de mai bine de un an. Speram ca asta va deveni posibil acum, cînd Partidul Comunistilor si-a revazut Programul si a început sa-si schimbe, cîte putin, viziunea asupra trecutului sovietic totalitar. Alegerile parlamentare din 2009 vor fi semnificative si daca fortele democratice le vor cîstiga, abia atunci vom avea nevoie de cel mai mare ajutor din partea prietenilor estonieni, ajutor care ar putea fi de un real folos. Speram sa fie asa!»
