Un inalt Reprezentant FMI a vorbit in Parlamentul de la Chisinau in 
limba rusa, fapt care a provocat parasirea salii de catre citiva 
deputati, care au dorit ca domnia sa sa vorbeasca in engleza. 

Iata scrisoarea asdresata Reprezentantilor FMI de catre deputatul 
Vitalia Pavlicenco, presedintele Partidului National Liberal din 
Moldova.
wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww
Dlui Thomas Richardson, 
Negociatorul-Sef al FMI in relatia cu R.Moldova
Dlui Johan Mathisen, Reprezentant permanent al FMI in R.Moldova 

Stimati domni,

Am decis sa va adresez aceasta scrisoare pentru a incerca sa va retin 
atentia asupra unor aspecte importante, in opinia mea, in legatura cu 
incidentul produs in Parlamentul Republicii Moldova pe data de 1 
martie 2007, cind a avut loc o prezentare in limba rusa.

Nemultumirea mea, dar nu numai - pentru ca au mai parasit citiva 
deputati sedinta in semn de protest ca nu s-a organizat discursul 
Dvs. intr-o alta limba -, a fost generata de faptul ca persoanele din 
conducerea Parlamentului, cu care Misiunea FMI in Republica Moldova a 
coordonat aparitia Dvs. in fata deputatilor, au acceptat, probabil, 
sa se vorbeasca in limba rusa in ideea ca aceasta limba mai este 
inteleasa in R.Moldova. 

In acest sens, in opinia mea, pentru a nu lasa loc unor frustrari, 
pentru a respecta Constitutia si demnitatea statului, prin a respecta 
atributele sale fundamentale, inclusiv limba, era bine daca li se 
sugera celor ce conduc azi Parlamentul, sa se vorbeasca in limba 
engleza, sa se pregateasca titrajele mobile pe monitorul 
televizorului, in rusa si in romana, cu textul tradus de interpretii 
Misiunii FMI, iar deputatilor sa li se traduca la casca sau sa li se 
remita foile cu textul tradus in limba de stat si rusa, cu atit mai 
mult cu cit textul interventiei Reprezentantului FMI a fost unul fix, 
stabilit din timp, si nici nu a fost vreo runda de intrebari-
raspunsuri. 

Nu stiu daca ati aflat ca deputatilor romanolingvi nu li s-a asigurat 
traducerea in limba romana. Ar fi bine sa va subliniez, insa, cit de 
mare avea sa fie nemultumirea daca deputatilor rusolingvi, 
necunoscatori ai limbii de stat, nu avea sa li se asigure traducerea 
in limba rusa! 

Sper sa nu va supere aceste sugestii, chiar facute post-factum. Nu 
exclud sa mai veniti in Parlament si cred ca o revedere a modului de 
prezentare a mesajului Dvs. ar fi spre binele tuturor. In viata mea 
politica, de parlamentar, am participat la o serie de seminare, 
cursuri, conferinte, reuniuni, foruri internationale etc., unde am 
vazut forme de prezentare a interventiilor ce nu trezesc nici un fel 
de susceptibilitati. 

Nu stiu daca sinteti la curent ca avem deja o generatie care cunoaste 
engleza, dar nu mai cunoaste rusa. Totodata, poate nu v-a venit ideea 
ca acceptarea sau chiar oferta din partea conducerii Parlamentului de 
a vorbi in limba rusa – ca nu stiu exact ce coordonari s-au facut - a 
avut un subtext politic si electoral: votantii Partidului 
Comunistilor sint, in mare parte, vorbitori de limba rusa. 
Bineinteles, sint si vorbitori de limba romana, care inca platesc 
tributul deznationalizarii antiromanesti/antimoldovenesti din 
perioada sovietica. 

Prin aparitia Reprezentantului FMI, care sa vorbeasca in limba rusa, 
s-a mizat pe transmiterea unui mesaj catre votantii comunistilor 
precum ca FMI sprijina si apreciaza modul de guvernare de catre 
comunisti, ceea ce, cred eu, nu corespunde, realitatii. In opinia 
mea, Dumneavoastra, acceptind sa vorbiti ruseste, ati oferit un motiv 
pentru o interpretare de sprijin electoral in favoarea PCRM, care 
afirma continuu ca organismele internationale dau o apreciere foarte 
inalta activitatii Guvernului. Eu nu-mi propun sa judec ce parere 
aveti Dvs. despre aceasta.

Am tot respectul fata de activitatea Misiunii FMI in R.Moldova. Este, 
insa, tot atit de adevarat ca, in pofida activitatii Dvs. si a 
predecesorilor Dvs., R.Moldova ramine cea mai saraca tara din Europa. 
Bineinteles, aceasta depinde de capacitatea de guvernare a statului 
pe care il asistati. Incepind cu anul 1999, cum bine stiti, R.Moldova 
a avut un Guvern votat de PPCD-PCRM sau de numai PCRM. Nu cred ca 
sprijinul oferit de FMI a schimbat prea mult conceptul de promovare a 
reformelor de catre guvernantii comunisti, insa inteleg tot atit de 
bine ca Dvs. faceti ce puteti, restul trebuie sa facem noi. Nu 
accept, insa, argumentul formulat de unii colegi ca „FMI ne ajuta, de 
aceea trebuie sa acceptam sa vorbeasca si in limba rusa in 
Parlament". 

De asemenea, nu cred ca - dupa o relatie de citiva ani cu R.Moldova, 
unde s-ar putea sa doriti sa invatati frumoasa limba romana sau 
cea „de stat", cum ii spun unii - ati reusi sa mergeti in Duma de 
stat a Federatiei Ruse si sa vi se accepte  argumentul ca „aveti o 
experienta de relatie cu R.Moldova, unde ati invatat si limba romana, 
si le-ati putea vorbi parlamentarilor rusi in limba romana". Nu cred 
nici ca speakerul moldovean comunist Marian Lupu are dreptate cind 
afirma public precum ca Dvs., ca inalti functionari si diplomati 
international, decideti asupra limbii in care sa vorbiti in 
Parlamentul de la Chisinau.

Problema limbii si a identitatii romanesti in Republica Moldova este 
una sensibila. Conform ultimului recensamint, aici sunt circa 80 la 
suta romani/moldoveni, adica doar 20 la suta sint 
neromani/nemoldoveni. Asta nu inseamna, insa, ca acestia sint  rusi, 
pentru ca si grupurile etnice neromanesti/nemoldovenesti, exceptind 
grupul rusesc, au fost supuse, contrar vointei lor, deznationalizarii 
sovietice, devenind rusolingve in mod fortat. Insa intr-un stat 
democratic si de drept nu putem persevera in practicile de rusificare 
a comunitatilor etnice. 

Stim cu totii ca Republica Moldova are trupe militare ale Federatiei 
Ruse pe teritoriul sau, de aceea limba rusa este perceputa la noi si 
ca limba statului ce nu ne respecta suveranitatea, independenta, 
integritatea teritoriala, adica e limba statului care ne tine, prin 
armata sa, sub ocupatie ruseasca. 
  
Din pacate, in virtutea istoriei vitregi a teritoriului romanesc de 
pe malul sting al Prutului, deznationalizat secole si decenii de 
Imperiul Rus si de URSS, populatia majoritara 
romaneasca/moldoveneasca a ramas, sub aspectul tratamentului oficial, 
pe post de „majoritate minoritara" chiar si dupa 15 ani de la 
proclamarea Independentei statului Republica Moldova.  

Domnule Richardson, 

Guvernarea comunista a dezbinat si dezbina mereu etnic societatea din 
Republica Moldova. Aceasta, daca vreti, este una dintre cauzele 
principale ale saraciei si stagnarii noastre economice. Un fost 
Ambasador in statul nostru mi-a spus - si ii dau dreptate – ca  „voi, 
Republica Moldova, nu veti avea niciodata crestere economica, daca nu 
va veti edifica cine sinteti si incotro mergeti".

Am avut o emisiune acum opt ani cu participarea unui sef al Misiunii 
FMI in R.Moldova, Mark Horton, in care, inainte de plecare, domnia sa 
a spus: „R.Moldova trebuie sa decida: ori vrea sa devina un stat 
adevarat, ori vrea sa devina un stat-bananiera, fara perspectiva". Nu 
vi se pare ca lucrurile merg spre a doua varianta sau din rau in mai 
rau, confirmind cele spuse de functionarul FMI?

Pentru ca teritoriul Republicii Moldova a fost de-a lungul secolelor 
si deceniilor teren de experimentare istorica, neavind statalitate, 
raminind un orfan al razboiului rece, ma tem ca si un orfan al 
Europei, noi avem aici probleme specifice, zbatindu-ne, in 
continuare, in dilema Est-Vest, intre spatiul eurasiatic, dominat de 
cercurile imperiale rusesti, si spatiul euratlantic, „dominat" de 
democratie. In R.Moldova populatia bastinasa, majoritara, de 80 la 
suta de romani/moldoveni, e cea care sincer se doreste in UE si NATO, 
alaturi de Romania, dincolo de lipsa de informare obiectiva din 
partea radioteleviziunii publice si dincolo de manipularile operate 
de guvernarea comunista. Poate cindva veti avea ocazia sa va 
convingeti mai clar de acest lucru. Iar in acest proces conteaza si 
respectul din partea misiunilor diplomatice, unde diplomatii adesea 
cunosc mai multe limbi, dar nu si pe cea oficiala a statului in care 
sint acreditati. Trebuie sa recunosc, totodata, ca membrii Misiunii 
Permanente a FMI la Chisinau, din cite am stiu, au invatat mereu 
limba romana, fapt pe care il apreciez. In aceasta ordine de idei, 
convingerea mea ferma este ca atunci cind in Ambasadele si in 
Misiunile straine, acreditate la Chisinau, vor fi diplomati si 
angajati locali care vor cunoaste si limba romana, vom putea spune 
ca, dupa 15 ani de independenta, aceasta independenta a R.Moldova 
este recunoscuta cu adevarat si de Occident. 

In speranta ca aceasta scrisoare sincera din partea mea va va ajuta 
sa intelegeti mai bine aspiratiile nationale ale unei populatii 
manipulate de un partid comunist antinational, aflat ilegal in viata 
politica a Republicii Moldova si care este frina mersului nostru spre 
democratie prin reforme, primiti, domnule Thomas Richardson, expresia 
respectului meu.

Desigur, intr-o singura scrisoare – chiar destul de ampla precum este 
prezenta - nu poti reda drama acestei parti de natiuni, de aceea 
accept cu placere o discutie cu Dvs., daca sunteti interesat sa o 
avem.

Vitalia Pavlicenco, 05.03.07

Telefoanele mele sint - s.232267, d.276757546353, tel./fax 546353, 
mob.069111682
E-mail: [EMAIL PROTECTED], [EMAIL PROTECTED] 
Site: www.pavlicenco.eu
 

Raspunde prin e-mail lui