Comunicat de presă

Moriştile, gloanţele şi administraţia publică – coruptibilitatea politicilor 
publice pentru promovarea energiei eoliene
 
 
12 august 2010
 
 
Astăzi, 12 august 2010, Asociaţia ALMA-RO a lansat studiul „Coruptibilitatea 
legislaţiei.  Studiu de caz – utilizarea energiei eoliene în România”. Studiul 
identifică o serie de probleme majore legate de modul în care este construită 
şi 
implementată politica publică privind utilizarea surselor regenerabile de 
energie, crescând riscul apariţiei corupţiei şi reducând astfel eficienţa 
politicii publice. Analiza este realizată folosind un set de indicatori de 
coruptibilitate a legislaţiei, care includ: transparenţa deciziilor 
guvernamentale, eficienţa cadrului legal, eficacitatea normei legislative, 
favoritismul guvernamental şi impactul asupra părţilor interesate.
 
La nivel naţional politica publică de utilizare a energiei eoliene presupune o 
legislaţie necorelată cu directivele Uniunii Europene, mecanisme de 
implementare 
şi proceduri neclare şi/sau contradictorii şi practici ce demonstrează atât 
incapacitatea de colaborare instituţională (la nivel central şi/sau local), cât 
şi lipsa de voinţă în sprijinirea imparţială a dezvoltatorilor de centrale 
eoliene pe piaţă. Nu există un ghid oficial pentru dezvoltatori şi, în cele mai 
multe cazuri, aceştia fie se folosesc de ambiguitatea legislaţiei pentru a pune 
autorităţile în faţa faptului împlinit (realizând parţial investiţiile şi apoi 
căutând soluţii pentru problemele legale), fie renunţă să mai investească. 
Unele 
companii recurg şi la acţionarea în instanţă a diverselor instituţii publice, 
ceea ce nu rezolvă însă problema sistemică.
 
Accesul la informaţii şi transparenţa decizională sunt eludate frecvent, 
părţile 
interesate fiind puse în situaţia de a opera cu date uneori neoficiale 
(vehiculate în presă sau pe alte canale), deşi sunt esenţiale pentru 
planificarea investiţiilor. Un exemplu în acest sens este varietatea datelor şi 
declaraţiilor privind capacitatea reţelei de transport al energiei electrice. 

 
De asemenea, domeniul protecţiei mediului este cel mai frecvent ignorat, 
întrucât nu există acces direct la o bază de date/hartă care să suprapună 
ariile 
protejate cu potenţialul de utilizare a energiilor regenerabile. Deşi ar trebui 
să fie primul aspect verificat de către un dezvoltator, se întâmplă frecvent ca 
problema respectării legislaţiei de mediu să fie luată în calcul abia după ce o 
parte a investiţiei a fost începută. De aici şi diverse conflicte în care sunt 
angrenate autorităţile de mediu, ONG-urile şi companiile.
 
La nivelul autorităţilor publice locale, investiţiile în domeniul energiei 
eoliene subliniază o abordare necorelată între primării, consiliul judeţean şi 
instituţia prefectului, generatoare de conflicte şi de nenumărate procese în 
instanţă. În acelaşi timp, o bună parte din problemele locale aferente 
construirii unui parc eolian se referă la statutul proprietăţii asupra 
terenului. Aceste probleme nu sunt generate de legislaţia din domeniul 
energiei, 
ci de practici viciate şi uneori ilegale ale administraţiei locale, ale căror 
efecte se propagă pe perioade mari de timp (de ordinul anilor). 

 
Conflictele recente privind parcul eolian de la Cogealac vin să sublinieze 
rezultatele studiului sus menţionat, fiind o consecinţă a cadrului legislativ 
interpretabil, lipsit de coerenţă şi exagerat de birocratic.
 
Toate cele de mai sus sunt potenţiale cauze pentru corupţie: în condiţii de 
ambiguitate şi incoerenţă, actele de corupţie sau traficul de influenţă pot fi 
utilizate pentru a „scurta” calea de soluţionare a problemelor sau pentru a 
asigura că ele nu vor apărea şi că sunt întrunite condiţiile pentru ca un 
proiect să devină profitabil.
 
Prin urmare, pentru îmbunătăţirea utilizării energiei eoliene în România şi 
scăderea riscului de coruptibilitate a politicii publice în domeniu, recomandăm:
        * Transpunerea în literă şi spirit a directivelor europene în domeniul  
    
utilizării surselor regenerabile de energie;
        * Realizarea unor strategii naţionale / regionale (de ex. pentru      
Dobrogea) 
/ locale corelate pentru implementarea energiei eoliene;
        * Realizarea şi publicarea de către Ministerul Mediului şi Pădurilor a  
    
unei hărţi cadastrale care să cuprindă zonele unde nu pot fi amplasate      
turbine eoliene, din cauza restricţiilor impuse de legislaţia de mediu;
        * Suprapunerea hărţii elaborate de Ministerul Mediului şi Pădurilor     
 peste 
cea realizată de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie      privind 
potenţialul de energie eoliană la nivelul României;
        * Realizarea unui Ghid pentru dezvoltatori şi a unui Ghid al      
autorităţilor 
publice locale, care să cuprindă etapele logice de      autorizare, 
instituţiile 
implicate şi termenele de autorizare până la      momentul apariţiei ghişeului 
unic; 

        * Consultarea reală a părţilor interesate în general şi a societăţii    
  
civile în special, în toate demersurile ce vizează politica privind      
utilizarea şi promovarea energiei eoliene în România;
        * Dezvoltarea de campanii de conştientizare a părţilor interesate în    
  
domeniul energiei eoliene. 

 
Pentru a asigura scăderea riscului de apariţie a corupţiei cauzat de forma, 
conţinutul şi procesul de adoptare ale legislaţiei, recomandăm: 

        * Introducerea în fişele de politică publică a unei noi rubrici      
privind 
“Riscul de coruptibilitate”;
        * Monitorizarea de către societatea civilă a legislaţiei din      
perspectiva 
indicatorilor de coruptibilitate;
        * Monitorizarea de către autoritatea publică a efectelor aplicării      
legislaţiei existente din perspectiva indicatorilor şi operarea      
modificărilor necesare.
 
Studiul a fost realizat de Asociaţia ALMA-RO în cadrul proiectului 
„Coruptibilitatea legislaţiei; Studiu de caz – utilizarea energiei eoliene în 
România”, derulat în parteneriat cu Fundaţia pentru Pluralism şi finanţat de 
Uniunea Europeană prin Facilitatea de Tranziţie 2007, Consolidarea sprijinului 
societăţii civile în lupta împotriva corupţiei.
 
Studiul este accesibil în format electronic pe pagina web a ALMA-RO, secţiunea 
Publicaţii, la adresa:
http://alma-ro.ngo.ro/date/665ffb92c80b65842c4c15f52304a0df/studiu%20coruptibilitate.pdf
 
 
Pentru informaţii suplimentare, persoana de contact este Eliza Teodorescu, 
director executiv, tel. 0724 209 057, e-mail el...@alma-ro.ngo.ro.  


      

Raspunde prin e-mail lui