Iata ca in sfarsit psihiatrii si-au dat seama ca asa zisa EMANCIPARE a FEMEILOR combinata cu politicile FEMINISTE duse la EXTREM au dus la cresterea VIOLENTELOR intre FEMEI. Este scandalos cum MADAM MIROIU isi da cu parerea despre PARVENIRE,tocmai ea care impreuna cu BARBAT-SAU a reusit in 5 ani sa se mute dintr-un apartament modest cu 3 camere din Piata Sudului intr-o vila din cartierul Pipera,asta cu banii luati din spagile masive de pe vremea cand barbat-sau era seful Universitatilor (secretar de stat pe probleme UNIVERSITARE in vremea CDR ului),in timpul MANDATULUI lui deschizandu-se cel mai mare numar de UNIVERSITATI private care a facut ca o MARE PARTE din PROSTIMEA din provincie si in mare dorinta de parvenire, sa migreze catre Bucuresti.Bineinteles ca de la inaltimea MUNTELUI de BANI pe care i-a acumulat in cei 18 ani,ca orice MAFIOT al tranzitiei,aceasta infractoare ORDINARA precum MADAM MIROIU isi permite in fiecare duminica la postul altui MAFIOT al Tranzitiei ,Sorin Ovidiu Vantu,REALITATEA TV,la emisiunea "10 pentru Romania",sa dea gata un popor intreg cu ETICA EI bine gandita si care manipuleaza mase intregi de prosti.Ca se stie ca cei mari "specialisti" in ETICA sunt INFRACTORII NEPRINSI care vor sa para cei mai onorabili cetateni pentru a-si ascunde trecutul compromis.Oare ma intreb:pana cand aceasta INFRACTOARE securisto-comunista reconvertita in FEMINISTA va da lectii de ETICA poporului asta? Caci nu ne mira ca o infractoare si o impostoare universitara ordinara,care se bate in piept cu diploma de PROFESOR UNIVERSITAR (cu doctorat luat in vremea cand era barbat-sau DECAN) ca MADAM MIROIU da lectii de ETICA intr-o tzara in care HOTZII si SMECHERII fac legea. Dar iata ca in sfarsit cineva are curajul sa plaseze FEMINISMUL acolo unde este locul.Nu in politica,ci in tratatele de PSIHIATRIE. A sa nu-l uitam pe "SOCIOLOGUL" Marius Pieleanu.Acesta,de la scandalul Ana Birchall a disparut de pe STICLA,cel putzin la REALITATEA TV,unde aparea cam in fiecare zi.In schimb apare saptamanal ca invitat permanent la o emisiunea la ANTENA 2 din trustul lui Voiculescu intitulata culmea "TARA CARE O MERITAM".Eu zic ca cu oameni ca MADAM MIROIU sau MARIUS PIELEANU cocotzatzi pe NEPOTISM in fruntea Universitatilor avem TZARA CARE O MERITAM din plin.In nici un caz nu e buna. http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/816005/Bucuresti-cazanul-cu-nervi/
Bucureºti, cazanul cu nervi Livia Cimpoeru Luni, 11 August 2008 Aglomeraþia, traficul infernal, grija pentru ziua de mâine ºi lipsa de educaþie adâncesc conflictele dintre locuitorii Capitalei. Ton certãreþ, priviri aprige, claxoane insistente, ghionturi, coate-n burtã ºi o lipsã crasã de bunã- voinþã. Pentru cineva din provincie aterizat fãrã avertisment în „Micul Paris“, „ºarpele uman“ care se îndreaptã în fiecare dimineaþã spre serviciu, în autobuze, metrou sau cu maºinile personale are o dozã de agresivitate demnã de un oraº sub asediu. Aparent apatic, reacþioneazã rapid la orice sursã de nervi, hrãnindu-se parcã din energia acestora. Pentru bucureºteni, irascibilitatea a devenit o reprezentaþie cotidianã, deja emblematicã prin omniprezenþa ei. În clocotul oraºului, mulþi oameni - altminteri binevoitori ºi politicoºi - se trezesc înjurând, apostrofând, ripostând sau împãrþind pumni. Politeþea, o bizarerie demodatã, se stinge încetul cu încetul sub nevoia imperioasã de a reacþiona la presupuse jigniri sau încãlcãri ale spaþiului personal. Din ce în ce mai rar, un bãtrânel jovial, elegant ºi cu maniere din alte timpuri ne coloreazã ziua ºi subliniazã adâncimea încruntãrii noastre cotidiene. În copilãrie, mama ne pisãlogea sã fim respectuoºi. Astãzi, nimeni nu pare sã aibã dreptul de a ne spune cum sã ne comportãm. Însuºi apelul la calm e un afront. Blocurile gri sunt de vinã De unde atâta agresivitate? Dintr-o infinitã lipsã de educaþie, crede psihiatrul Florin Tudose. Ceea ce þi se poate întâmpla în Bucureºti cu siguranþã nu þi se poate întâmpla în alt mare oraº al Uniunii Europene, spune el. Sociologul Mihaela Miroiu leagã agresivitatea de peisajul urban mohorât al Capitalei. „Blocurile sunt terne, mohorâte, descompuse. E o lipsã generalã de frumuseþe ºi vegetal. Ai impresia cã mare parte a Bucureºtiului este veche, dar în sens negativ. Nu e vechimea aia pe care o comtempli cu drag când te uiþi la clãdiri de secolul 18 sau 19. E aspectul unei haine nici mãcar cârpite. Cea mai mare parte a Bucureºtiului este, dacã nu urâtã sau neigienicã, pur ºi simplu anostã“, afirmã sociologul. În opinia sa, Capitala, în special pentru oamenii care lucreazã mult, nu oferã în primul rând posibilitatea de a-þi reîncãrca bateriile. Anxietatea, boalã de oraº Din punct de vedere urbanistic, Bucureºtiul este, în opinia lui Florin Tudose, mai dezorganizat decât alte capitale: în unele zone se ajunge pânã la haos, altele sunt caracterizate de o dezarmantã ruralitate. „Cauzele agresivitãþii crescute, pe care locuitorul sau un simplu vizitator al oraºului o resimte în Bucureºti, sunt foarte complexe ºi þin atât de infrastructura oraºului, cât ºi de dificultatea de a te informa ºi orienta rapid, deopotrivã cu nivelul foarte redus al educaþiei comunitare. Aº spune cã Bucureºtiul, prin absenþa unei civilizaþii urbane, devine un spaþiu neplãcut sau chiar periculos“, considerã el. Florin Tudose, psihiatru: "Bucureºtiul, prin absenþa unei civilizaþii urbane, devine un spaþiu neplãcut sau chiar periculos." Ideea e împãrtãºitã ºi de sociologul Marius Pieleanu, potrivit cãruia, datoritã urbanitãþii, oamenii se confruntã cu anxietatea, cu un soi de anomie (lipsa legilor, dezorganizare) resimþitã la nivel individual, cu un comportament nefiresc pe stradã. ªi Tudose, ºi Pieleanu sunt însã de acord cã irascibilitatea este proprie majoritãþ ii capitalelor europene, precum Parisul sau Roma. Zonele urbane aglomerate ºi nevoia de a-þi asigura ziua de mâine îþi induc implicit un sistem de protecþie, de autosupravieþuire ºi un tip de comunicare mai agresiv cu ceilalþi. Capitala de la porþile Orientului Pe de altã parte, subliniazã Pieleanu, existã ºi caracteristici specifice, mai degrabã de origine orientalã. Avem o interpretare mai lejerã a regulilor de convieþuire socialã, o lipsã de acceptare a acestor norme mai pregnantã, un comportament mai invaziv faþã de ceilalþi. Puþin ne pasã cã trecem pe roºu, cã n-avem voie sã aruncãm þigãrile pe geam, la semafor. E specific zonelor orientale. Astfel de lucruri le vedem ºi la Atena, ºi la Sofia, ºi la Istanbul. „E un dezinteres leneº ºi indolent“, întãreºte Mihaela Miroiu. „Noi nu punem în niciun fel umãrul la treabã pentru binele comun, sã facem bunuri comune. Oamenii cu posibilitãþi s-au izolat, ºi-au fãcut ghetouri de lux, în afara oraºului, ºi chiar ºi în aceste ghetouri de lux partea comunã aratã jalnic. Ãsta e un viciu de fond la noi, nu suntem în stare sã punem resursele la comun. În alte þãri europene se fac tot felul de concursuri între asociaþiile de locatari, adevãrate competiþii între blocuri. Care are mai multe flori, care are cel mai îngrijit parc.“ În opinia Mihaelei Miroiu, în România încã nu s-a instaurat regula meritului: „Noi am arãtat, în ultimii 18 ani, cã ºtim doar sã dispreþuim, nu sã ºi preþuim. Când oamenii nu au exemple despre ce e preþios, valoros, nu au motivaþie sã copieze“. BABEL CULTURAL Migranþii ºi conflictele Dupã Revoluþie, marele oraº a înghiþit sute de mii de români migraþi din Moldova, Transilvania, Banat sau Oltenia. Aceºtia acuzã „miticismul“ bucureºtenilor ºi aspectul Capitalei, dar nici nu prea pun umãrul la înfrumuseþarea ei. Nu le place Bucureºtiul, dar nici nu se pot hotãrî sã plece, pentru cã nu mai gãsesc nicãieri salarii ca aici. „Existã un efect al dezrãdãcinãrii, cauzat de faptul cã Bucureºtiul, ca ºi Constanþa, Craiova sau Timiºoara, a fost un oraº închis pânã la Revoluþie, iar masiva migraþie de dupã a determinat brusc apariþia unei multitudini de comportamente culturale“, explicã Pieleanu. El crede cã Bucureºtiul nu are un model cultural consacrat ºi valori clare de comportament, de unde ºi apariþia acestor conflicte. LA RÃZBOI 80% din actele de violenþã, în trafic În ultimele ºase luni, poliþia a avut de rezolvat 3.000 de cazuri de infracþiuni din categoria agresiunilor stradale ºi a furturilor. Majoritatea covârºitoare a infracþiunilor cu violenþã, respectiv 80%, sunt cele consumate în trafic, aratã Mihai Stoian, adjunct în cadrul Serviciului de Investigaþii Criminale din Poliþia Capitalei. Micile tâlhãrii ºi agresiunile afecteazã în special zonele din centrul Bucureºtiului (Cocor, Hala Traian, Unirii ºi Piaþa Romanã). Agresaþii nu se plâng Peste o treime dintre bucureº teni sunt nemulþumiþi de viaþa lor, aratã un studiu realizat în 2005 de studenþii de la ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative. Potrivit studiului „Violenþa urbanã ºi toleranþa“, 34% dintre bucureºteni mãrturisesc cã au fost agresaþi verbal sau fizic în decurs de ºase luni, însã numai 10% au depus plângere la poliþie. În proporþie de 68%, respondenþii au indicat cã bãrbaþii sunt cei mai violenþi, în special cei tineri ºi „de altã naþionalitate“. La întrebarea „În ce mãsurã e justificat sã înjuri/jigneºti pe cineva la supãrare“, 3% dintre bucureºteni au rãspuns cã „întotdeauna“, 25% - uneori, iar 24% - rareori. Violenþa fizicã în cazul unei agresiuni e vãzutã ca soluþie „întotdeauna“ de 33% dintre respondenþ i, iar „uneori“ - de 35% dintre ei. Cauzele violenþei sunt, în opinia bucureºtenilor, sãrãcia (31%), lipsa de fermitate a autoritãþilor (28%) ºi consumul de alcool sau de droguri (23%). SCANDAL. Agitarea pumnilor, tricourile rupte, ameninþãrile cu exterminarea între ºoferii nervoºi sporesc adrenalina în trafic MODELE SUBURBANE „Eva“, din ce în ce mai irascibilã Dar nu numai bãrbaþii sar la bãtaie în Capitalã. Sociologii remarcã o tendinþã de masculinizare, tradusã ºi prin agresivitate, a comportamentului feminin. „E firesc, pentru cã, din ce în ce mai mult, sexul frumos a dobândit independenþã ºi îºi asigurã prin propriile forþe cele necesare traiului. Este un fenomen pervers, un rezultat rezidual al politicilor feministe duse la extrem“, considerã Florin Tudose. În aceeaºi direcþie se înscriu apariþia sporturilor dure sau violente la femei, folosirea de cãtre „Eve“ a automobilelor din clasa SUV, a motocicletelor, a ATV-urilor. De remarcat cã limbajul ºoferiþelor ºi agresivitatea lor stradalã depãºesc de multe ori atitudinea prea puþin paºnicilor lor tovarãºi de trafic, bãrbaþii, subliniazã Tudose. Agresivitatea, vedetã TV Din pãcate, deplânge psihiatrul, ºi „modelele culturale“ impuse de televiziune sunt suburbane: o Zãvoranu, un Piedone, un Becali, clubul otevist, omul cu laptopul sunt exemple la întâmplare de „elite“ vizibile în Bucureºti, prin care agresivitatea este mereu stimulatã sã se exprime. De altfel, simptomatic este faptul cã audienþa maximã în Bucureºti o are jurnalul de la ora 17.00, de la Pro TV, postul „miticilor“, aratã Tudose. Nu existã o soluþie universalã pentru reducerea acestei violenþe. Ea presupune reguli mai clare ºi actualizate, educaþie la toate vârstele si nivelurile, respect din partea autoritãþii, comunicare, responsabilitate din partea cetãþenilor ºi, fãrã niciun dubiu, un suport mediatic de calitate, o presã care, în locul descrierilor adesea pesimistsenzaþ ionaliste, sã ofere analize, opinii ºi chiar modele în rezolvarea situaþiilor conflictuale, considerã specialiºtii. „Biciul ºi zãhãrelul“ Dar soluþiile sunt, deocamdatã, doar la nivel de teorie. Pentru Mihaela Miroiu, specia umanã de Bucureºti merge, din pãcate, cu „biciul ºi zãhãrelul“. O primã soluþie directã ar fi amenda ºi pedeapsa. Soluþia pe termen lung este schimbarea sistemului de educaþie. O pregãtire pentru viaþa privatã ºi cea comunitarã, fãcutã de la grãdiniþã ºi pânã la facultate. În opinia sociologului, comportamentele mizerabile continuã pentru cã nu sunt sancþionate nici de morala socialã, nici de autoritãþi. „În ºcoalã nu te mai învaþã cum sã fii un om bun, un bun vecin. Din ºcoalã ieºim analfabeþi din punct de vedere al vieþii noastre sociale“, spune ea. „Din pãcate, tinerii nu mai dispun de un suport cultural care sã le atenueze pornirile instinctuale agresive. Modelele de reuºitã socialã promovate de televiziuni, în special cele feminine, au fost în totalitate sufocate de modelul de fâþe, amante, inclusiv în politicã“, conchide Mihaela Miroiu.
