Re: [romania_eu_list] paduri de fag in Maramures
Stimate domnule Bouleanu, Multumesc pentru ca imi atrageti atentia asupra greselii, evident ca vroiam sa scriu jumatate de mileniu, dar... Cat priveste arborii exotici naturalizati in Romania (duglas verde, pin strob, salcam, nuc negru, pinul negru austriac, etc), acestea reprezinta cam 5% din suprafata padurilor din Romania. Introducerea acestor specii exotice 'in cultura', in teritoriul care actualmente este numit Romania, nu a depins de apartenenta administrativa a unui anumit teritoriu. Duglasul verde (Pseudotsuga menziesii), originar din America de Nord, a fost plantat prin Transilvania incepand cu 1890, iar mai apoi, prin 1960-1970, a fost extins in Moldova si Muntenia. Salcamul (Robinia pseudacacia), originar din America de Nord, a fost introdus in Romania in 1852, pentru stabilizarea nisipurilor din Oltenia. Pinul strob (Pinus strobus) este originar tot din America de Nord, la fel nucul negru (Juglans nigra), stejarul rosu (Quercus rubra) etc. Plopul euramerican (Populus X euramericana) este un hibrid dintre Populus nigra (de la noi) si Populus deltoides (din America). Cam atat in 5 cuvinte. Peter PS. Merci inca odata pentru atentionarea privind jumatate de secol Vasile Bouleanu [EMAIL PROTECTED] wrote: RE: Trunchiurile cilindrice, scoarta lor neteda, cenusie Fagul poate depasi 40 de metri inaltime, diametru de peste 1,5 metri, si o varsta de 300 de ani, exceptional putand sa traiasca si 500 de ani, jumatate de secol Cu tot respectul dar nu ma asteptam sa gasesc pe aceasta lista performanteliterare de genul 500 de ani jumatate de secol ... . :))) Oricum insa tare asi vrea sa aflu un raspuns calificat la intrbarea pe care am puso cu saptamani in urma. Ebste adevarat ca in timpul ocupatiei Austro-Ungare padurile din Transilvania au fost repopulate cu esente N. Americane ? Da ? sau NU ? Vasile Boulanu . Peter Lengyel [EMAIL PROTECTED] wrote: Multumesc lui Emanuel Baltag pentru comentariile facute: da asa este, acest material se adreseaza oamenilor de peste 16 ani. Vor fi doua variante, una pe web si alta publicata sub forma de carte, cu destul de multe fotografii. Lui Szodoray-Paradi Farkas ii multumesc pentru comentariul conform caruia ar fi bine de a utiliza un singur fel de abordare la denumirile speciilor. Banuiesc ca va fi denumirea latina in paranteza, scrisa cu litere italice. Voi face o revizie finala a textului, candva inainte de publicare. Lui Francisc Castiov ii multumesc pentru comentariul conform caruia textul acesta ar fi prea optimist. Mmmda. Poate ca stilul de aici nu seamana cu certurile cu vanatorii/RNP, dar chiar daca are o dominanta 'naturalistica', el va atinge si unele puncte sensibile... banuiesc. :) Astept comentarii de la voi, atat pe lista cat si pe personala. Peter Paduri de fag Trunchiurile cilindrice, scoarta lor neteda, cenusie Fagul poate depasi 40 de metri inaltime, diametru de peste 1,5 metri, si o varsta de 300 de ani, exceptional putand sa traiasca si 500 de ani, jumatate de secol In jurul fagilor se deruleaza o intreaga poveste, in care actorii sunt ursi si lupi, cerbii si mistretii, bufnite si sturzi, ori cerambicide, frumoase coleoptere dependente de lemnul din padure. In mod natural, in Maramures fagetele ar domina mare parte a peisajului. Fagetele pure sau in amestec, caracterizeaza mai cu seama etajul cuprins intre 550-1100 metri altitudine. Pe langa acest etaj al fagetelor, padurile de fag se extind atat in sus cat si in jos fata de aceste altitudini, in conformitate cu situatia climatica si edafica locala, in zonele unde conditiile de mediu le sunt favorabile: in Defileul Tisei fagetul coboara pe abrupturile racoroase si umede pana la cursul apei (care se afla la cca 300 m altitudine), in Muntii Maramuresului, spre exemplu 1. in zona Pop Ivan (exact pe granita Romania-Ucraina), fagii urca pe versantii insoriti pana spre etajul subalpin, ajungand pana la 1.621 m altitudine iar 2. in Muntii Tibles ajunge la 1.612 m alt. Fagetele ocupa arii extinse in Muntii Ignis, Gutai, Lapus, Tibles si Maramuresului, precum si in zona dealurilor tertiare ale Maramuresului, fiind mult mai slab reprezentate in teritoriile maramuresene ale Muntilor Rodnei. Fagetele ar fi partea dominanta a peisajului maramuresean, daca nu ar fi fost casapite/ defrisate pe parcursul secolelor cat omul si-a facut loc pentru fanate si pasuni, terenuri inierbate necesare cresterii animalelor domesticite. In muntii vulcanici (Ignis, Gutai, Lapusului, Tibles) exista intinse fanate si pasuni formate in poienile de pe locul fostelor fagete sau paduri de amestec, defrisate intre timp. Astfel, dintr-o matrice naturala dominata de padure, intrerupta doar de stancarii, mlastini si cursuri de ape, interventiile umane de-a lungul secolelor au produs
Re: [romania_eu_list] paduri de fag in Maramures
Eu sunt interesat de speciile exotice din pusta. Nu de alta, dar cu actuala labilitate a granitelor si avand in vedere natalitatile negative din Europa, sunt foarte interesat de niste proprietati forestiere in ceea ce deocamdata se mai cheama Ungaria. Cu stima, Dicu-Sava Cristian, www.dsclex.ro
Re: [romania_eu_list] paduri de fag in Maramures
Mmmda.. :) In puszta maghiara, cea mai raspandita specie introdusa este probabil salcamul, care este atat de integrat in mentalitatea traditionala incat majoritatea oamenilor simpli nici nu isi pun problema ca este o specie alohtona, introdusa din America de Nord, si care mai devine si invaziva, odata instalata intr-o zona, starpirea ulterioara a lor fiind... . Merita aruncata o privire la Global Invasive Species Database: http://www.issg.org/database/species/ecology.asp?si=572fr=1sts=sss Arhitectura [EMAIL PROTECTED] wrote: Eu sunt interesat de speciile exotice din pusta. Nu de alta, dar cu actuala labilitate a granitelor si avand in vedere natalitatile negative din Europa, sunt foarte interesat de niste proprietati forestiere in ceea ce deocamdata se mai cheama Ungaria. Cu stima, Dicu-Sava Cristian, www.dsclex.ro - Luggage? GPS? Comic books? Check out fitting gifts for grads at Yahoo! Search.
[romania_eu_list] paduri de fag in Maramures
Multumesc lui Emanuel Baltag pentru comentariile facute: da asa este, acest material se adreseaza oamenilor de peste 16 ani. Vor fi doua variante, una pe web si alta publicata sub forma de carte, cu destul de multe fotografii. Lui Szodoray-Paradi Farkas ii multumesc pentru comentariul conform caruia ar fi bine de a utiliza un singur fel de abordare la denumirile speciilor. Banuiesc ca va fi denumirea latina in paranteza, scrisa cu litere italice. Voi face o revizie finala a textului, candva inainte de publicare. Lui Francisc Castiov ii multumesc pentru comentariul conform caruia textul acesta ar fi prea optimist. Mmmda. Poate ca stilul de aici nu seamana cu certurile cu vanatorii/RNP, dar chiar daca are o dominanta 'naturalistica', el va atinge si unele puncte sensibile... banuiesc. :) Astept comentarii de la voi, atat pe lista cat si pe personala. Peter Paduri de fag Trunchiurile cilindrice, scoarta lor neteda, cenusie Fagul poate depasi 40 de metri inaltime, diametru de peste 1,5 metri, si o varsta de 300 de ani, exceptional putand sa traiasca si 500 de ani, jumatate de secol In jurul fagilor se deruleaza o intreaga poveste, in care actorii sunt ursi si lupi, cerbii si mistretii, bufnite si sturzi, ori cerambicide, frumoase coleoptere dependente de lemnul din padure. In mod natural, in Maramures fagetele ar domina mare parte a peisajului. Fagetele pure sau in amestec, caracterizeaza mai cu seama etajul cuprins intre 550-1100 metri altitudine. Pe langa acest etaj al fagetelor, padurile de fag se extind atat in sus cat si in jos fata de aceste altitudini, in conformitate cu situatia climatica si edafica locala, in zonele unde conditiile de mediu le sunt favorabile: in Defileul Tisei fagetul coboara pe abrupturile racoroase si umede pana la cursul apei (care se afla la cca 300 m altitudine), in Muntii Maramuresului, spre exemplu 1. in zona Pop Ivan (exact pe granita Romania-Ucraina), fagii urca pe versantii insoriti pana spre etajul subalpin, ajungand pana la 1.621 m altitudine iar 2. in Muntii Tibles ajunge la 1.612 m alt. Fagetele ocupa arii extinse in Muntii Ignis, Gutai, Lapus, Tibles si Maramuresului, precum si in zona dealurilor tertiare ale Maramuresului, fiind mult mai slab reprezentate in teritoriile maramuresene ale Muntilor Rodnei. Fagetele ar fi partea dominanta a peisajului maramuresean, daca nu ar fi fost casapite/ defrisate pe parcursul secolelor cat omul si-a facut loc pentru fanate si pasuni, terenuri inierbate necesare cresterii animalelor domesticite. In muntii vulcanici (Ignis, Gutai, Lapusului, Tibles) exista intinse fanate si pasuni formate in poienile de pe locul fostelor fagete sau paduri de amestec, defrisate intre timp. Astfel, dintr-o matrice naturala dominata de padure, intrerupta doar de stancarii, mlastini si cursuri de ape, interventiile umane de-a lungul secolelor au produs un mozaic de habitate, in care padurile se intercaleaza cu poieni mai mici sau uriase (de mii de hectare), cu pasuni/ fanate (denumite pajisti secundare), terenuri arabile, si mai la vale suprafete coplesite de infrastructura de betoane. Deoarece se inradacineaza bine in solul mai gros, iar radacinile exemplarelor invecinate se intrepatrund, comparativ cu molidul fagul rezista mult mai bine la forta vanturilor. Inaltimea medie a arborilor in fagete este de 22-25 m iar acoperirea cu Fagus sylvatica este de cca 80-90%. Fructele fagului, jirul, se matureaza si cad din arbori in lunile de toamna, prin octombrie; sunt protejate de o cupa cu ghimpi, colorata roscat-cafeniu. Productia de jir a fagilor este impredictibila, uneori aceasta hrana pentru diverse animale (mistreti ) fiind disponibila in cantitati de neconsumat, in alti ani instaladu-se o lipsa totala. In anii cu buna fructificatie, in general odata la 4-6 ani, jirul neconsumat de animale are posibilitatea de a produce puieti de fag, garantand completarea locurilor unde arborii batrani au fost doborati de vreme. S-a constatat ca puietii de fag sunt sensibili la ger, iar regenerarea padurii se face doar daca exista destule exemplare care sa schimbe microclimatul terenului respectiv, asigurand protectie exemplarelor tinere. Fagetele pure aflate in stadiul de climax, populeaza etajul montan mijlociu, unde pe langa fag (Fagus sylvatica), specia dominanta apar si exemplare izolate sau grupuri apartinand altor specii, cum ar fi: paltin (Acer pseudoplatanus), plop tremurator (Populus tremula), jugastru (Acer campestre), ulm de munte (Ulmus glabra) etc. La limita inferioara a etajului fagetelor este prezent gorunul (Quercus petraea) si carpenul (Carpinus betulus), pe cand la limita superioara a fagetelor exista exemplare de molid (Picea abies) si brad (Abies alba), care au o proportie din ce in ce mai insemnata odata cu cresterea altitudinii. Exista o arie a padurilor de amestec fag si
