[Bucuresti] Videanu mutileaza si Bulevardul Magheru !!! +Piata Revolutiei+orasul gardinilor

Tue, 26 Sep 2006 08:39:01 -0700

Arhitectii, pro si contra demolarilor de pe Magheru
http://www.adevarulonline.ro/2006-06-05/Bucuresti/arhitectii-pro-si-contra-demolarilor-de-pe-magheru_187060.html
articol Adevarul de Georgiana BACIU
 
Dispute intre arhitectii bucuresteni, pe tema modificarii urbanistice a celui mai populat bulevard din Capitala. Pe vremea cand era presedinte al Ordinului Arhitectilor Bucuresti, arhitectul Viorel Hurduc, afirma ca, pentru a elimina posibilitatea ca imobilele de pe Magheru sa cada pe bucuresteni la un cutremur, autoritatile trebuie sa darame o treime din cladiri si sa le construiasca la loc, mai rezistente. Profesorul Nicolae Lascu, de la Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" Bucuresti, vicepresedinte al Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, se opune acestei idei. Reprezentantul CNMI atentioneaza municipalitatea sa tina cont de valoarea istorica a cladirilor. "Celebrele buline rosii din timpul ministeriatului prof. ing. Nicolae Noica trebuiau sa fie urmate de actiuni rapide de consolidare a cladirilor cu risc sporit in caz de cutremur", a precizat, pentru Adevarul, prof. dr. arh. Nicolae Lascu. "Imobilele trebuie sa fie restaurate cu grija pentru a li se mentine calitatile arhitecturale remarcabile", sustine Nicolae Lascu. Cladiri- monumente istorice Starea fizica precara a structurii de rezistenta a unora dintre aceste imobile este cunoscuta de mai multi ani. "Bulevardul Magheru nu este o strada oarecare a orasului. Fragmentul din axa nord-sud de circulatie a orasului dintre Piata Romana si Piata Universitatii a fost deschisa integral traficului auto – si, implicit, a devenit spatiu public al centrului – dupa 1920. Acest fapt explica de ce marea majoritate a cladirilor apartin deceniilor 3 si 4", a spus profesorul Nicolae Lascu. Cateva dintre imobile sunt inscrise pe lista monumentelor istorice si de arhitectura a MCC din 2004, iar ansamblul bulevardului este definit ca zona protejata prin documentatiile aferente Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti. Edilii nu au inca o idee cu privire la protejarea cadirilor de pe Magheru, si nici de protejare a pietonilor din aceasta zona centrala. Magheru este artera pe care sunt concentrate cladiri fundamentale ale arhitecturii moderne a anilor ‘30. Sunt parte esentiala a operei unor arhitecti de prima marime ai arhitecturii interbelice precum Horia Creanga (imobilul si Cinematograful "ARO / Patria si imobilul Burileanu Malaxa), Duiliu Marcu (Casa Magistratilor), Arghir Culina (Hotelul Ambasador), Jean Monda (imobilul Cinematografului "Studio" si imobilul "Restaurantul Pescarul"), Ernest Doneaud (Hotelul Lido), Paul Smarandescu (imobilul "Electrica"), Marcel Locar, Ion. I. Berindei (imobilul "Leonida"), Ion Boceanu, Dem. Savulescu etc, ca si a arhitectului german Rudorf Frenckel (blocul si Cinematograful "Scala"), discipol al marelui arhitect Erich Mendelshon. http://www.adevarulonline.ro/2006-06-05/Bucuresti/arhitectii-pro-si-contra-demolarilor-de-pe-magheru_187060.html
 
--------------------
 
Ateneul, BCU si Palatul Regal - amenintate de planurile lui Videanu
 
articol Adevarul, de Georgiana BACIU
 
http://www.adevarulonline.ro/2006-06-02/Bucuresti/ateneul-bcu-si-palatul-regal-amenintate-de-planurile-lui-videanu_186804.html
 
Cu toate institutiile in capul sau, primarul general, Adriean Videanu, isi sustine cu indarjire ideea de a da "o noua fata" Pietei Revolutiei. "Nu vreau sa trec ca rata prin apa pe la primarie", sustine edilul. Nici semnalele specialistilor, nici ale arhitectilor nu il intorc din drum, nici opiniile bucurestenilor, si nici ale europenilor care au trecut prin Piata Revolutiei si si-au amintit balconul de la care, in 1989, Nicolae Ceausescu isi tinea ultimul discurs. Înainte de inceperea lucrarilor, reprezentantii Muzeului National de Arta a Romaniei trag semnalul de alarma: rezistenta cladirii, fostul Palat Regal, monument istoric si de arhitectura, va fi periclitata. Terenul pe care este construita cladirea Muzeului National de Arta este nisipos, fragilizat de o retea de ape freatice de mica adancime. Totodata, muzeul are doua subsoluri care ating cota maxima de 11 metri, in care sunt amenajate, in urma unor eforturi financiare insemnate, depozitele pentru valoroase lucrari de arta romaneasca si europeana. Arhitectii striga si ei ca proiectul nu este o idee buna, atat timp cat se doreste implementarea lui rapida, fara un studiu geotehnic care sa demonstreze rezistenta solului. Reprezentantii Ordinului Arhitectilor Bucuresti ii reamintesc primarului ca au existat doua cladiri in zona, care au fost demolate de Carol al II-lea. Îi atrag totodata atentia ca lor nu le–a cerut opinia cu privire la proiectul parcajului subteran, si nimeni nu se stie pe sub ce cladiri ajunge conturul acestuia. Monumentele, afectate de constructii Palatul Regal, construit in 1870 de Carol I, de arh. Paul Gottereau, si apoi refacut de Carol II, intre 1929-1937, este un alt monument-simbol al Romaniei. Adaposteste Muzeul National de Arta a Romaniei. Roxana Theodorescu, director general: "Diversele proiecte privind reconfigurarea Pietei Revolutiei (in subteranul si la suprafata zonei) risca sa pericliteze major rezistenta cladirii Muzeului National de Arta a Romaniei, fostul Palat Regal, monument istoric si de arhitectura, reper emblematic in constiinta oricarui bucurestean. Conform legii, orice cladire de acest fel beneficiaza de "o zona de protectie de 100 m masurata de la limita exterioara, de jur imprejurul monumentului". Situl constituit din Ateneul Roman si Biblioteca Centrala Universitara "Carol I" si cladirea muzeului reprezinta de mai mult de o suta de ani un ansamblu cultural-istoric reprezentativ pentru capitala tarii. În aceasta zona, statul roman si institutii internationale au investit fonduri importante pentru restaurarea monumentelor. Reamintim ca terenul pe care este construita cladirea Muzeului National de Arta a Romaniei este nisipos, fragilizat de o retea de ape freatice de mica adancime. Muzeul are doua subsoluri care ating cota maxima de 11 m, in care sunt amenajate, in urma unor eforturi financiare insemnate, depozitele pentru valoroase lucrari de arta romaneasca si europeana. De asemenea, partea centrala a cladirii necesita urgente interventii de consolidare, existand pericolul ca la un cutremur de magnitudine mare sa sufere avarii grave. În acest an, Ministerul Culturii si Cultelor a prevazut fonduri pentru proiectul de consolidare si reamenajare a corpului central. Ateneul Roman a fost construit in perioada 1885-1888, dupa planurile arhitectului Albert Galleron, si este si el unul din simbolurile de marca ale Bucurestiului. Aici functioneaza Filarmonica "George Enescu". Nicolae Licaret, director general adjunct: "Nu cunoastem inca solutia definitiva pentru Piata Revolutiei. La ultima intalnire avuta cu primarul Adriean Videanu am propus realizarea unei sali de concerte in una din cladirile ce se vor construi, iar ideea a fost imbratisata de reprezentantii Primariei. Asteptam sa vedem proiectul final si apoi vom avea o opinie definitiva". BCU va avea de suferit Cladirea Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) va fi si ea afectata. Mircea Regneala, directorul BCU: "Centrul trebuie lasat liber, sa nu uitam ca este vorba de un centru intelectual. Aici oamenii vin sa citeasca. Exista destul spatiu in Bucuresti pentru cladiri. Acesta este singurul loc respirabil pe toata Calea Victoriei, una dintre cele mai vechi strazi ale Bucurestiului. Daca se doreste o schimbare, se poate instala din nou statuia Regelui Carol. Fundatiile la noile imobile, care nu se vor potrivi deloc cu imaginea veche a zonei, ar afecta foarte mult cladirile istorice. Vorbim de cladiri construite in 1891, iar in jurul lor pamantul este plin de sapaturi si canale". La gandul ca nu vor mai vedea aceasta piata, opiniile celor care au trecut prin Piata Victoriei sunt pline de regret. "Pentru mine, un european, Piata Revolutiei e o parte din cultura mea, din istoria mea, din amintirile mele. Revolutia Romana a fost simtita in tarile vestice mai mult ca un eveniment mediatic. De ce sa nu ii dam mai multa demnitate acelei piete? În Piata Revolutiei fiind, m-am regasit privind la balcon, imaginandu-mi oamenii strigand pentru libertate, zambind pentru speranta si plangand pentru fericire. Puteti construi birouri, shopping center si parcari oriunde doriti. Unde ma voi duce data viitoare sa vizitez aceasta Piata?" spune Giambattista, un cetatean european. Unii au opinii mai… superficiale. Un bucurestean se intreaba pe forumul Adevarul: "Cine le da dreptul acestor tipi sa puna de o afacere cu centrul orasului? Bucurestiul ramane fara parcuri si fara piete, prin grija celor care ar trebui sa le pazeasca. Ce se va intampla cu biserica Kretzulescu si cu Ateneul, inghesuite intre noile constructii?" Planuri Primaria Municipiului Bucuresti are in proiect constructia unor cladiri si a unor parcari subterane in Piata Revolutiei chiar pe locul in care in prezent se gasesc monumentele realizate de Alexandru Ghildus si Mircea Spataru, dedicate Revolutiei, respectiv lui Iuliu Maniu. Atat Ministerul Culturii si Cultelor (MCC), cat si Primaria, au anuntat ca intentioneaza sa supuna dezbaterii publice proiectul. Ideea "reconfigurarii" Pietei Revolutiei a aparut in anul 1996. In 2003 a aparut ideea ridicarii unor constructii si in suprateran. Atunci s-au realizat studiile care anticipau initiativa din prezent a primarului general Adriean Videanu.
http://www.adevarulonline.ro/2006-06-02/Bucuresti/ateneul-bcu-si-palatul-regal-amenintate-de-planurile-lui-videanu_186804.html
-----------------------------
Societatea civila ataca blocurile-mamut
 http://www.cotidianul.ro/index.php?id=5518&art=13359&cHash=99252f9d96

Now you can have a huge leap forward in email: get the new Yahoo! Mail. __._,_.___

---- Grupul Bucuresti ----
inscrirere: email la: [email protected]
dezabonare la email: [EMAIL PROTECTED]
trecere la primire maxim 1 email/zi: [EMAIL PROTECTED]
Adresa web a grupului: http://www.RomaniaMea.ro
Adresa web stiri + petitii: http://www.RomaniaNews.net
Petitia web: http://www.romanianews.net/petitie-salvati-centrul-istoric-bucuresti.html





Your email settings: Individual Email|Traditional
Change settings via the Web (Yahoo! ID required)
Change settings via email: Switch delivery to Daily Digest | Switch to Fully Featured
Visit Your Group | Yahoo! Groups Terms of Use | Unsubscribe

__,_._,___
Dispute între arhitecţii bucureşteni, pe tema modificării urbanistice a celui mai populat bulevard din Capitală. Pe vremea când era preşedinte al Ordinului Arhitecţilor Bucureşti, arhitectul Viorel Hurduc, afirma că, pentru a elimina posibilitatea ca imobilele de pe Magheru  să cadă pe bucureşteni la un cutremur, autorităţile trebuie să dărâme o treime din clădiri şi să le construiască la loc, mai rezistente.
Profesorul Nicolae Lascu, de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, se opune acestei idei. Reprezentantul CNMI atenţionează municipalitatea să ţină cont de valoarea istorică a clădirilor. "Celebrele buline roşii din timpul ministeriatului prof. ing. Nicolae Noica trebuiau să fie urmate de acţiuni rapide de consolidare a clădirilor cu risc sporit în caz de cutremur", a precizat, pentru Adevărul, prof. dr. arh. Nicolae Lascu. "Imobilele trebuie să fie restaurate cu grijă pentru a li se menţine calităţile arhitecturale remarcabile", susţine Nicolae Lascu.

Clădiri- monumente istorice
Starea fizică precară a structurii de rezistenţă a unora dintre aceste imobile este cunoscută de mai mulţi ani. "Bulevardul Magheru nu este o stradă oarecare a oraşului. Fragmentul din axa nord-sud de circulaţie a oraşului dintre Piaţa Romană şi Piaţa Universităţii a fost deschisă integral traficului auto – şi, implicit, a devenit spaţiu public al centrului – după 1920. Acest fapt explică de ce marea majoritate a clădirilor aparţin deceniilor 3 şi 4", a spus profesorul Nicolae Lascu. Câteva dintre imobile sunt înscrise pe lista monumentelor istorice şi de arhitectură a MCC din 2004, iar ansamblul bulevardului este definit ca zonă protejată prin documentaţiile aferente Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureşti. Edilii nu au încă o idee cu privire la protejarea cădirilor de pe Magheru, şi nici de protejare a pietonilor din această zonă centrală.

Magheru este artera pe care sunt concentrate clădiri fundamentale ale arhitecturii moderne a anilor ‘30. Sunt parte esenţială a operei unor arhitecţi de primă mărime ai arhitecturii interbelice precum Horia Creangă (imobilul şi Cinematograful "ARO / Patria şi imobilul Burileanu Malaxa), Duiliu Marcu (Casa Magistraţilor), Arghir Culina (Hotelul Ambasador), Jean Monda (imobilul Cinematografului "Studio" şi imobilul "Restaurantul Pescarul"), Ernest Doneaud (Hotelul Lido), Paul Smărăndescu (imobilul "Electrica"), Marcel Locar, Ion. I. Berindei (imobilul "Leonida"), Ion Boceanu, Dem. Săvulescu etc, ca şi a arhitectului german Rudorf Frenckel (blocul şi Cinematograful "Scala"), discipol al marelui arhitect Erich Mendelshon.
 
 
 
 
 
--------------------
 
 
Cu toate instituţiile în capul său, primarul general, Adriean Videanu, îşi susţine cu   îndârjire ideea de a da "o nouă faţă" Pieţei Revoluţiei. "Nu vreau să trec ca raţa prin apă pe la primărie", susţine edilul.
Nici semnalele specialiştilor, nici ale arhitecţilor nu îl întorc din drum, nici opiniile bucureştenilor, şi nici ale europenilor care au trecut prin Piaţa Revoluţiei şi şi-au amintit balconul de la care, în 1989, Nicolae Ceauşescu îşi ţinea ultimul discurs. Înainte de începerea lucrărilor, reprezentanţii Muzeului Naţional de Artă a României trag semnalul de alarmă: rezistenţa clădirii, fostul Palat Regal, monument istoric şi de arhitectură, va fi periclitată. Terenul pe care este construită clădirea Muzeului Naţional de Artă este nisipos, fragilizat de o reţea de ape freatice de mică adâncime. Totodată, muzeul are două subsoluri care ating cota maximă de 11 metri, în care sunt amenajate, în urma unor eforturi financiare însemnate, depozitele pentru valoroase lucrări de artă românească şi europeană. Arhitecţii strigă şi ei că proiectul nu este o idee bună, atât timp cât se doreşte implementarea lui rapidă, fără un studiu geotehnic care să demonstreze rezistenţa solului. Reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor Bucureşti îi reamintesc primarului că au existat două clădiri în zonă, care au fost demolate de Carol al II-lea. Îi atrag totodată atenţia că lor nu le–a cerut opinia cu privire la proiectul parcajului subteran, şi nimeni nu se ştie pe sub ce clădiri ajunge conturul acestuia.

Monumentele, afectate de construcţii
Palatul Regal, construit în 1870 de Carol I, de arh. Paul Gottereau, şi apoi refăcut de Carol II, între 1929-1937, este un alt monument-simbol al României. Adăposteşte Muzeul Naţional de Artă a României. Roxana Theodorescu, director general: "Diversele proiecte privind reconfigurarea Pieţei Revoluţiei (în subteranul şi la suprafaţa zonei) riscă să pericliteze major rezistenţa clădirii Muzeului Naţional de Artă a României, fostul Palat Regal, monument istoric şi de arhitectură, reper emblematic în conştiinţa oricărui bucureştean. Conform legii, orice clădire de acest fel beneficiază de "o zonă de protecţie de 100 m măsurată de la limita exterioară, de jur împrejurul monumentului". Situl constituit din Ateneul Român şi Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" şi clădirea muzeului reprezintă de mai mult de o sută de ani un ansamblu cultural-istoric reprezentativ pentru capitala ţării. În această zonă, statul român şi instituţii internaţionale au investit fonduri importante pentru restaurarea monumentelor. Reamintim că terenul pe care este construită clădirea Muzeului Naţional de Artă a României este nisipos, fragilizat de o reţea de ape freatice de mică adâncime. Muzeul are două subsoluri care ating cota maximă de 11 m, în care sunt amenajate, în urma unor eforturi financiare însemnate, depozitele pentru valoroase lucrări de artă românească şi europeană. De asemenea, partea centrală a clădirii necesită urgente intervenţii de consolidare, existând pericolul ca la un cutremur de magnitudine mare să sufere avarii grave. În acest an, Ministerul Culturii şi Cultelor a prevăzut fonduri pentru proiectul de consolidare şi reamenajare a corpului central.
Ateneul Român a fost construit în perioada 1885-1888, după planurile arhitectului Albert Galleron, şi este şi el unul din simbolurile de marcă ale Bucureştiului. Aici funcţionează Filarmonica "George Enescu". Nicolae Licareţ, director general adjunct: "Nu cunoaştem încă soluţia definitivă pentru Piaţa Revoluţiei. La ultima întâlnire avută cu primarul Adriean Videanu am propus realizarea unei săli de concerte în una din clădirile ce se vor construi, iar ideea a fost îmbrăţişată de reprezentanţii Primăriei. Aşteptăm să vedem proiectul final şi apoi vom avea o opinie definitivă".

BCU va avea de suferit
Clădirea Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) va fi şi ea afectată. Mircea Regneală, directorul BCU: "Centrul trebuie lăsat liber, să nu uităm că este vorba de un centru intelectual. Aici oamenii vin să citească. Există destul spaţiu în Bucureşti pentru clădiri. Acesta este singurul loc respirabil pe toată Calea Victoriei, una dintre cele mai vechi străzi ale Bucureştiului. Dacă se doreşte o schimbare, se poate instala din nou statuia Regelui Carol. Fundaţiile la noile imobile, care nu se vor potrivi deloc cu imaginea veche a zonei, ar afecta foarte mult clădirile istorice. Vorbim de clădiri construite în 1891, iar în jurul lor pământul este plin de săpături şi canale".
La gândul că nu vor mai vedea această piaţă, opiniile celor care au trecut prin Piaţa Victoriei sunt pline de regret. "Pentru mine, un european, Piaţa Revoluţiei e o parte din cultura mea, din istoria mea, din amintirile mele. Revoluţia Română a fost simţită în ţările vestice mai mult ca un eveniment mediatic. De ce să nu îi dăm mai multă demnitate acelei pieţe? În Piaţa Revoluţiei fiind, m-am regăsit privind la balcon, imaginându-mi oamenii strigând pentru libertate, zâmbind pentru speranţă şi plângând pentru fericire. Puteţi construi birouri, shopping center şi parcări oriunde doriţi. Unde mă voi duce data viitoare să vizitez această Piaţă?" spune Giambattista, un cetăţean european. Unii au opinii mai… superficiale. Un bucureştean se întreabă pe forumul Adevărul: "Cine le dă dreptul acestor tipi să pună de o afacere cu centrul oraşului? Bucureştiul rămâne fără parcuri şi fără pieţe, prin grija celor care ar trebui să le păzească. Ce se va întâmpla cu biserica Kretzulescu şi cu Ateneul, înghesuite între noile construcţii?"

Planuri
Primăria Municipiului Bucureşti are în proiect construcţia unor clădiri şi a unor parcări subterane în Piaţa Revoluţiei chiar pe locul în care în prezent se găsesc monumentele realizate de Alexandru Ghilduş şi Mircea Spătaru, dedicate Revoluţiei, respectiv lui Iuliu Maniu. Atât Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC), cât şi Primăria, au anunţat că intenţionează să supună dezbaterii publice proiectul. Ideea "reconfigurării" Pieţei Revoluţiei a apărut în anul 1996. În 2003 a apărut ideea ridicării unor construcţii şi în suprateran. Atunci s-au realizat studiile care anticipau iniţiativa din prezent a primarului general Adriean Videanu.
 
-----------------------------
 
Societatea civila ataca blocurile-mamut
 

Raspunde prin e-mail lui