Festivitãþi comemorative la Budapesta
Budapesta se pregãteºte sã marcheze prin festivitãþi speciale împlinirea unei jumãtãþi de veac de la începutul insurecþiei împotriva ocupaþiei sovietice. Printre altele, astãzi urmeazã sã fie dezvelit un impresionant monument în Piaþa Eroilor din Capitalã, în cinstea miilor de eroi care ºi-au dat viaþa pentru cauza libertãþii. La ceremonii sunt aºteptaþi zeci de ºefi de stat ºi guvern, între care ºi primul-ministru român, Cãlin Popescu Tãriceanu. Principalul partid ungar de opoziþie, FIDESZ, a anunþat cã, în semn de protest faþã de faptul cã premierul Ferenc Gyurcsany a minþit în legãturã cu situaþia economicã a þãrii, va boicota adunarea solemnã la care acesta va lua cuvântul. (R.C.) (Adevarul)
Ungaria comemoreaza Revolutia din 1956 prin festivitati speciale, la care
sunt invitati zeci de sefi de stat si guvern, inclusiv din Romania.
Romania abia si-a mai amintit, in decembrie 2005, ca a avut o Revolutie in 1989.
Ungaria cinsteste memoria miilor de eroi care si-au dat viata pentru cauza libertatii.
Romania este total indiferenta la gandul ca 1100 de romani au murit pentru libertate in Decembrie 1989.
Budapesta are o Piata a Eroilor, in care, astazi, va fi dezvelit un impresionant monument inchinat celor care si-au dat viata pentru libertate in 1956.
Bucurestiul are o Piata a Revolutiei pe care Primarul Adriean Videanu intentioneaza s-o transforme intr-o aglomerare de zgaraie nori cu destinatie comerciala, stergand astfel din memoria orasului si a locuitorilor sai singurul monument inchinat eroilor romani care au murit in Decembrie 1989.
Ungaria isi
cinsteste eroii morti pentru libertate in 1956. Romania dispretuieste memoria eroilor morti pentru libertate in 1989.
De ani de zile, Memorialul Revolutiei din Timisoara solicita guvernantilor Romaniei ridicarea unui monument la gura de canal de la Popesti Leordeni unde a fost aruncata cenusa celor 44 de morti ai Timisoarei, furati din morga Spitalului Judetean Timis si arsi la Crematoriul din Bucuresti din ordinul scelerat al Elenei Ceausescu. Nici azi, la 16 ani de la Revolutia din Decembrie 1989, un astfel de monument nu exista.
Monumentul din Piata Revolutiei este singurul loc memorial din Bucuresti unde se pot citi, scrise pe un zid de marmura, numele celor care au murit pentru libertatea Romaniei in Revolutia din Decembrie 1989. Cuvintele de pe zidurile de la Dalles si Universitate au fost sterse de mult, postamentul din Piata Romana cu extraordinara inscriptie:
"De Craciun ne-am luat ratia de libertate" a fost distrus. A mai ramas Monumentul Eroilor si al Revolutiei Romane, din Piata Revolutiei. Actiunea programata a Primarului Videanu, de distrugere a acestui monument, se va inscrie (oare intamplator?) in randul actiunilor clare de distrugere a urmelor Revolutiei Romane din Decembrie 1989.
Poporul roman a respectat, din cele mai indepartate timpuri, cultul mortilor. Si-a cinstit mortii, le-a pastrat amintirea. Populatia romaneasca de astazi nu-si mai respecta nici macar mortii. Disparitia a o mie o suta de oameni o lasa indiferenta. Ce-i pasa populatiei romanesti ca o mie o suta de romani au murit pentru Libertate? Ce le pasa guvernantilor romani ca acei o mie o suta de morti le-au deschis si lor drumul inspre libertatea care i-a facut puternici si bogati?
Romania este singura tara est-europeana in care pretul libertatii a fost sangele a 1100 de romani. In toate
celelalte, revolutiile au fost 'de catifea'.
Vai de popoarele care nu-si cinstesc eroii...
Nicolae Ceausescu - 16 decembrie 1989
"Daca militia era inarmata trebuia sa se traga... N-ati executat ordinul dat, ca am dat ordin in calitatea pe care o am de comandant suprem, ordin care este obligatoriu pentru toate unitatile, atat ale Ministerului Apararii cat si ale Ministerului de Interne... Trebuia sa-i omoare pe huligani..."
"Voi da ordin ca imediat sa se primeasca, acum, armamentul; toti sa fie inarmati si sa se aplice ordinul... Sa lichidam repede ce este la Timisoara, sa punem trupele in stare de lupta, si oriunde se incearca vreo actiune, lichidata radical, fara nici o
discutie."
"Acum am trimis si sunt la Timisoara toti comandantii. Am discutat acum cateva minute cu tovarasul Coman care a sosit la Timisoara cu trupe, si au primit munitie de razboi. Oricine nu se supune la somatie, am dat ordin sa se traga. Incepand de azi, unitatile vor purta armament de lupta, inclusiv gloante. Umanismul nu inseamna pactizare cu dusmanul! Umanismul inseamna apararea integritatii socialismului!"
"- Daca s-a inteles bine? Intreb si la Timisoara, sa raspunda primul secretar care are si functia de comandant.
- Ion Coman: Va raportez, tovarase Nicolae Ceausescu, capatul a trei coloane intra in Timisoara, vor fi dirijate spre centru, am ordonat sa se traga foc. Suntem gata sa indeplinim ordinul dumneavoastra."
Exact acum
cincizeci de ani, în Ungaria izbucnea prima revoluþie anticomunistã, care a provocat un adevãrat seism în statele fostului bloc sovietic. Documentele descoperite în arhivele din Ungaria, România ºi Federaþia Rusã pun într-o luminã nouã evenimentele, caracterizate timp de decenii de propaganda oficialã comunistã drept "contrarevoluþie". Realitatea este cã populaþia ungarã era tot mai nemulþumitã de politica dusã de unul dintre cei mai zeloºi discipoli ai Kremlinului, Matyas Rakosi, un stalinist convins, pe care "dezgheþul" început dupã prezentarea raportului secret al lui N.S. Hruºciov la cel de-al XX-lea Congres al PCUS (februarie 1956) nu l-a afectat în niciun fel.
Nemulþumirea faþã de politica promovatã de Rakosi cuprinsese atât o parte a conducerii de partid, cât ºi cercuri largi ale intelectualitãþii, precum ºi o mare parte a muncitorimii. În urma telegramelor tot mai alarmante expediate de ambasadorul sovietic în Ungaria, Iurii Andropov, cel care avea sã fie ales mai târziu în fruntea CC al PCUS, conducerea sovieticã a hotãrât sã-i trimitã la Budapesta pe Mihail Suslov ºi Anastas Mikoian, membri ai Prezidiului CC al PCUS, pentru a examina situaþia la faþa locului. Convinºi de gravitatea acesteia, emisarii Moscovei au recomandat înlocuirea de urgenþã a lui Rakosi cu un alt lider, alegerea cãzând pe Erno Gero, un personaj la fel de opac la ideea schimbãrilor, care a continuat sã aplice fãrã nici un discernãmânt modelul sovietic. Refuzul acestuia de a þine cont de nemulþumirile populaþiei în faþa reducerii drastice a salariilor ºi a creºterii preþurilor nu a fãcut altceva decât sã încingã ºi mai mult atmosfera în Ungaria. Treptat, în þarã s-au intensificat ºi manifestãrile antisovietice.
Evenimentele declanºate în septembrie 1956 în Polonia, desfãºurate sub lozinca unui "socialism mai uman", au generat manifestãri de sprijin ºi simpatie în Ungaria. Încurajaþi de succesul reformatorilor polonezi, împotriva cãrora Nikita Hruºciov, nu s-a încumetat sã recurgã la intevenþia trupelor sovietice, manifestanþii din Budapesta, în fruntea cãrora s-a aflat studenþimea, ºi-au continuat demonstraþiile. La 22 octombrie, aceºtia au elaborat un program de revendicãri în 16 puncte, cuprinzând: retragerea imediatã a trupelor sovietice, formarea unui guvern în frunte cu Imre Nagy, desfãºurarea de alegeri libere, garantarea libertãþii cuvântului, sistem pluripartit etc. Refuzul autoritãþilor de a permite citirea integralã a programului la postul de radio a provocat nemulþumirea demonstranþilor, care a doua zi au organizat o nouã manifestaþie de protest, cãreia i s-au alãturat muncitori ºi chiar militari. Cu douã ore înaintea începerii demonstraþiilor, care aveau sã se transforme într-o intervenþie armatã, Andropov scria la Moscova cã "opoziþia ºi reacþiunea pregãtesc activ mutarea luptei în stradã". La sfârºitul zilei, centrul Budapestei era în mâinile insurgenþilor.
Nemulþumirea faþã de politica promovatã de Rakosi cuprinsese atât o parte a conducerii de partid, cât ºi cercuri largi ale intelectualitãþii, precum ºi o mare parte a muncitorimii. În urma telegramelor tot mai alarmante expediate de ambasadorul sovietic în Ungaria, Iurii Andropov, cel care avea sã fie ales mai târziu în fruntea CC al PCUS, conducerea sovieticã a hotãrât sã-i trimitã la Budapesta pe Mihail Suslov ºi Anastas Mikoian, membri ai Prezidiului CC al PCUS, pentru a examina situaþia la faþa locului. Convinºi de gravitatea acesteia, emisarii Moscovei au recomandat înlocuirea de urgenþã a lui Rakosi cu un alt lider, alegerea cãzând pe Erno Gero, un personaj la fel de opac la ideea schimbãrilor, care a continuat sã aplice fãrã nici un discernãmânt modelul sovietic. Refuzul acestuia de a þine cont de nemulþumirile populaþiei în faþa reducerii drastice a salariilor ºi a creºterii preþurilor nu a fãcut altceva decât sã încingã ºi mai mult atmosfera în Ungaria. Treptat, în þarã s-au intensificat ºi manifestãrile antisovietice.
Evenimentele declanºate în septembrie 1956 în Polonia, desfãºurate sub lozinca unui "socialism mai uman", au generat manifestãri de sprijin ºi simpatie în Ungaria. Încurajaþi de succesul reformatorilor polonezi, împotriva cãrora Nikita Hruºciov, nu s-a încumetat sã recurgã la intevenþia trupelor sovietice, manifestanþii din Budapesta, în fruntea cãrora s-a aflat studenþimea, ºi-au continuat demonstraþiile. La 22 octombrie, aceºtia au elaborat un program de revendicãri în 16 puncte, cuprinzând: retragerea imediatã a trupelor sovietice, formarea unui guvern în frunte cu Imre Nagy, desfãºurarea de alegeri libere, garantarea libertãþii cuvântului, sistem pluripartit etc. Refuzul autoritãþilor de a permite citirea integralã a programului la postul de radio a provocat nemulþumirea demonstranþilor, care a doua zi au organizat o nouã manifestaþie de protest, cãreia i s-au alãturat muncitori ºi chiar militari. Cu douã ore înaintea începerii demonstraþiilor, care aveau sã se transforme într-o intervenþie armatã, Andropov scria la Moscova cã "opoziþia ºi reacþiunea pregãtesc activ mutarea luptei în stradã". La sfârºitul zilei, centrul Budapestei era în mâinile insurgenþilor.
Moscova se decide sã intervinã
De teamã cã în Ungaria comuniºtii ar putea pierde puterea, conducerea PCUS a luat, în seara zilei de 23 octombrie, decizia de a se recurge la intervenþia Corpului Special al trupelor sovietice staþionate în aceastã þarã. Singurul care s-a opus unei asemenea hotãrâri a fost Anastas Mikoian, care a fost de pãrere cã o asemenea acþiune va duce la escaladarea conflictului.
Evoluþia evenimentelor i-a dat dreptate. Intrarea la 24 octombrie a tancurilor sovietice în Budapesta a provocat împotrivirea locuitorilor, care s-au ridicat cu arma în mânã pentru apãrarea suveranitãþii þãrii. Semnificativ este faptul cã acþiunea trupelor sovietice a fost sprijinitã doar de trupele de securitate ungare, deoarece armata a fraternizat cu demonstranþii. Luptele purtate în piaþa parlamentului ungar s-au soldat cu sute de morþi ºi rãniþi din rândul insurgenþilor.
Intervenþia brutalã a armatei sovietice a pus într-o situaþie delicatã conducerea sovieticã pe arena intenaþionalã, obligând-o sã facã unele concesii ºi sã accepte revenirea în fruntea guvernului a lui Imre Nagy, care mai deþinuse funcþia de premier în anul 1953, fãcându-se remarcat prin opoziþia faþã de politica de industrializare ºi colectivizare forþatã, ceea ce i-a adus dizgraþia Moscovei ºi excluderea din partid. La 25 octombrie, manifestaþiile s-au extins în întreaga þarã. La 28 octombrie, premierul Imre Nagy a declarat public cã guvernul condamnã opiniile care calificã miºcarea popularã declanºatã în Ungaria drept o contrarevoluþie. În aceeaºi zi, în urma unor negocieri dificile, comandamentul sovietic a anunþat încetarea focului. La 30 octombrie, guvernul Imre Nagy a cerut retragerea trupelor sovietice din Budapesta, cerere satisfãcutã de conducerea sovieticã. Acest moment a fost folosit de o parte din insurgenþi pentru a se rãfui în mod sãlbatic cu activiºti de partid ºi militari din trupele de securitate, a incendia ºi distruge sedii ale instituþiilor de partid ºi de stat.
Ungaria trebuia menþinutã în orbita sovieticã
Noul curs al evenimentelor din Ungaria a determinat conducerea sovieticã, îngrijoratã de perspectiva ieºirii acestei þãri din sfera sa de influenþã, sã decidã, la 31 octombrie, introducerea unor noi dispozitive de luptã în Ungaria, motiv pentru care guvernul Nagy a adoptat în unanimitate, spre indignarea Moscovei, decizia de ieºire a Ungariei din Organizaþia Tratatului de la Varºovia ºi Declaraþia de neutralitate a þãrii, solicitând, totodatã, sprijinul ONU în apãrarea statutului ei nou pe arena internaþionalã. În dimineaþa zilei de 4 noiembrie s-a anunþat formarea unui guvern revoluþionar muncitoresc-þãrãnesc, în frunte cu Janos Kadar, care a adresat comandamentului trupelor sovietice apelul de a ajuta poporul ungar sã nimiceascã "forþele negre ale reacþiunii ºi contrarevoluþiei ºi sã reinstaureze orânduirea popularã socialistã". În dimineaþa aceleiaºi zile, Imre Nagy s-a adresat poporului ungar la posturile de radio, anunþând cã trupele sovietice au început sã înainteze în direcþia capitalei ºi cã armata ungarã s-a angajat în lupte. La puþin timp dupã acest apel, Imre Nagy a fost nevoit sã se refugieze împreunã cu un grup de membri ai conducerii la Ambasada Iugoslaviei din Budapesta, de unde a transmis un nou apel cãtre þarã. În condiþiile raportului inegal de forþe, trupelor sovietice nu le-a trebuit decât o zi pentru "a restabili ordinea" în Ungaria. Aproape 25.000 de unguri au fost omorâþi, iar alte câteva mii au fost rãniþi sau închiºi. Peste 200.000 au fost nevoiþi sã ia calea exilului.
Comuniºtii români sprijinã înãbuºirea revoluþiei ungare
Decizia de a interveni pentru înfrângerea revoluþiei ungare a fost luatã de conducerea PCUS dupã consultãri cu liderii partidelor comuniste din þãrile est-europene, cei mai dispuºi pentru întreprinderea unei asemenea acþiuni în forþã fiind conducãtorii României ºi Bulgariei, care s-au oferit chiar sã participe cu trupe. În memoriile sale, Hruºciov relateazã cã a fost nevoit sã tempereze ardoarea liderului român, Gheorghiu-Dej, amintindu-i acestuia, în glumã, cã, în 1919, trupele române au participat la înfrângerea revoluþiei ungare a lui Bela Kun.
Conducerea de la Bucureºti, îngrijoratã în cel mai înalt grad de pericolul extinderii valului revoluþionar, îndeosebi în Transilvania, nu putea rãmâne indiferentã la evoluþia evenimentelor din þara vecinã. Revendicãrile care se auziserã în timpul demonstraþiilor, care vizau ºi aceastã parte a României, îngrijorarea în faþa pierderii propriei puteri, la care se adãuga ºi teama cã cele întâmplate în Ungaria ar fi putut încurca planurile conducerii de la Bucureºti de a determina Moscova sã-ºi retragã trupele staþionate în România, sunt doar câteva din argumentele care au determinat o asemenea poziþie a þãrii în acea perioadã extrem de tensionatã. Aºa cum noteazã acad. Florin Constantiniu, "invazia sovieticã din 4 noiembrie în Ungaria a fost primitã cu un sentiment de uºurare de liderii PMR". Conducerea românã a fost implicatã în aducerea în România a lui Imre Nagy ºi a celorlalþi conducãtori unguri, refugiaþi împreunã cu acesta la Ambasada Iugoslaviei din Budapesta, contrar voinþei lor clar exprimate. Dupã o perioadã de izolare de cinci luni la Snagov, grupul Nagy a fost predat autoritãþilor ungare, care, dupã amânãri repetate, la iniþiativa Moscovei, a organizat, la 15 iunie 1958, un proces în baza cãruia Imre Nagy ºi o parte a fostei conduceri ungare au fost condamnaþi la moarte, iar alþii au primit ani grei de închisoare. În felul acesta, conducerea ungarã a decis sã ignore recomandarea Moscovei, descoperitã recent în arhivele din Moscova, de a se manifesta în "cazul Nagy" ºi grupul acestuia "fermitate ºi mãrinimie".
Festivitãþi comemorative la Budapesta
Budapesta se pregãteºte sã marcheze prin festivitãþi speciale împlinirea unei jumãtãþi de veac de la începutul insurecþiei împotriva ocupaþiei sovietice. Printre altele, astãzi urmeazã sã fie dezvelit un impresionant monument în Piaþa Eroilor din Capitalã, în cinstea miilor de eroi care ºi-au dat viaþa pentru cauza libertãþii. La ceremonii sunt aºteptaþi zeci de ºefi de stat ºi guvern, între care ºi primul-ministru român, Cãlin Popescu Tãriceanu. Principalul partid ungar de opoziþie, FIDESZ, a anunþat cã, în semn de protest faþã de faptul cã premierul Ferenc Gyurcsany a minþit în legãturã cu situaþia economicã a þãrii, va boicota adunarea solemnã la care acesta va lua cuvântul. (R.C.)
Ungurii, nemulþumiþi cã Bãsescu a plecat în India
"Erdélyi Riport" comenteazã decizia preºedintelui Bãsescu de a nu participa la festivitãþile dedicate celei de-a 50-a aniversãri a revoluþiei ungare din 1956. "Preºedintele are treburi importante în India. Pãcat!" constatã comentatorul, iar apoi face câteva scenarii ale discuþiilor care puteau avea loc între Bãsescu ºi preºedintele Ungariei, Sólyóm László. "Deºi cu temperament diferit, cei doi au cel puþin un lucru în comun: niciunul dintre ei nu-ºi iubeºte premierul", opineazã analistul maghiar, citat de "Radio Europa Liberã".Revoluþia maghiarã din octombrie-noiembrie 1956 este consideratã unul dintre cele mai importante momente anticomuniste din lagãrul sovietic. La acea vreme, încercãri de revoltã au fost ºi la Timiºoara ºi Cluj, mai multe persoane fiind arestate. Liderul revoluþiei maghiare, Imre Nagy, a fost adus, dupã înãbuºirea rãscoalei, la Bucureºti, iar apoi dus, din nou, la Budapesta, unde a fost executat. Serviciile secrete româneºti, alãturi de KGB, au fost implicate în reprimarea revoltei. (Andrei Bãdin)
Laboratorul de Studii Ruse ºi Sovietice, în colaborare cu Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" ºi Institutul Naþional pentru Studiul Totalitarismului ale Academiei Române organizeazã o sesiune ºtiinþificã cu tema "50 de ani de la revoluþia ungarã", în cadrul cãreia istorici români ºi ruºi vor prezenta comunicãri consacrate evenimentelor dramatice petrecute în aceastã þarã cu jumãtate de secol în urmã. Lucrãrile sesiunii se vor desfãºura la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", Bulevardul Aviatorilor nr. 1, marþi, 24 octombrie, între orele 10.30-14.30
Yahoo! Messenger with Voice. Make PC-to-Phone Calls to the US (and 30+ countries) for 2¢/min or less. __._,_.___
---- Grupul Bucuresti ----
inscrirere: email la: [email protected]
dezabonare la email: [EMAIL PROTECTED]
trecere la primire maxim 1 email/zi: [EMAIL PROTECTED]
Adresa web a grupului: http://www.RomaniaMea.ro
Adresa web stiri + petitii: http://www.RomaniaNews.net
Petitia web: http://www.romanianews.net/petitie-salvati-centrul-istoric-bucuresti.html
SPONSORED LINKS
| Call romania | Romania phone card | Romania calling card |
| Romania travel | Romania airfare |
Your email settings: Individual Email|Traditional
Change settings via the Web (Yahoo! ID required)
Change settings via email: Switch delivery to Daily Digest | Switch to Fully Featured
Visit Your Group | Yahoo! Groups Terms of Use | Unsubscribe
Change settings via the Web (Yahoo! ID required)
Change settings via email: Switch delivery to Daily Digest | Switch to Fully Featured
Visit Your Group | Yahoo! Groups Terms of Use | Unsubscribe
__,_._,___
