--- Irina I <[EMAIL PROTECTED]> wrote: Am uitat numai de cei cazuti la revolutie? Am uitat de multi alti eroi ai acestui neam. Mihai Viteazul este facut de niste smintiti ca mercenar, Stefan cel mare ca mare afemiat. Cine ii mai respecta? Cine isi mai aduce aminte de toti acesti eroi? Singura institutie care isi aduce aminte de eroi e biserica ortodoxa romana care de ziua Inaltari Domnului sarbatoreste eroi acestui neam.Pe multe site-uri gasesc atacuri la adresa BOR si atunci ce sa mai creada simplul roman cand "capetele luminate" ale acestui popor pateaza amintirea multor eroi numai pentru a fi ei mai cu mot.Un mare roman a spus la procesul lui " daca as fi fost un invingator as fi avut statuie in fiecare localitate ". Cred ca se insela. Dar cred ca are acum statuie in fiecare inima a fiecarui roman cu sufletul curat.Multi romani il amintesc decite ori vad nedreptate in viata sociala a Romaniei de azi. Cred insa acolo in esenta sa poporul roman isi aduce aminte de eroi dar de frica mercenarilor platiti cu arginti nu are curajul de a o face pe fata. Poate timpul le va rezolva pe toate. > Festivitãþi comemorative la Budapesta > > Budapesta se pregãteºte sã marcheze prin festivitãþi > speciale împlinirea unei jumãtãþi de veac de la > începutul insurecþiei împotriva ocupaþiei sovietice. > Printre altele, astãzi urmeazã sã fie dezvelit un > impresionant monument în Piaþa Eroilor din Capitalã, > în cinstea miilor de eroi care ºi-au dat viaþa > pentru cauza libertãþii. La ceremonii sunt aºteptaþi > zeci de ºefi de stat ºi guvern, între care ºi > primul-ministru român, Cãlin Popescu Tãriceanu. > Principalul partid ungar de opoziþie, FIDESZ, a > anunþat cã, în semn de protest faþã de faptul cã > premierul Ferenc Gyurcsany a minþit în legãturã cu > situaþia economicã a þãrii, va boicota adunarea > solemnã la care acesta va lua cuvântul. (R.C.) > (Adevarul) > > > Ungaria comemoreaza Revolutia din 1956 prin > festivitati speciale, la care sunt invitati zeci de > sefi de stat si guvern, inclusiv din Romania. > > Romania abia si-a mai amintit, in decembrie 2005, > ca a avut o Revolutie in 1989. > > Ungaria cinsteste memoria miilor de eroi care > si-au dat viata pentru cauza libertatii. > > Romania este total indiferenta la gandul ca 1100 > de romani au murit pentru libertate in Decembrie > 1989. > > Budapesta are o Piata a Eroilor, in care, astazi, > va fi dezvelit un impresionant monument inchinat > celor care si-au dat viata pentru libertate in 1956. > > Bucurestiul are o Piata a Revolutiei pe care > Primarul Adriean Videanu intentioneaza s-o > transforme intr-o aglomerare de zgaraie nori cu > destinatie comerciala, stergand astfel din memoria > orasului si a locuitorilor sai singurul monument > inchinat eroilor romani care au murit in Decembrie > 1989. > > Ungaria isi cinsteste eroii morti pentru libertate > in 1956. Romania dispretuieste memoria eroilor morti > pentru libertate in 1989. > > De ani de zile, Memorialul Revolutiei din > Timisoara solicita guvernantilor Romaniei ridicarea > unui monument la gura de canal de la Popesti > Leordeni unde a fost aruncata cenusa celor 44 de > morti ai Timisoarei, furati din morga Spitalului > Judetean Timis si arsi la Crematoriul din Bucuresti > din ordinul scelerat al Elenei Ceausescu. Nici azi, > la 16 ani de la Revolutia din Decembrie 1989, un > astfel de monument nu exista. > > Monumentul din Piata Revolutiei este singurul loc > memorial din Bucuresti unde se pot citi, scrise pe > un zid de marmura, numele celor care au murit pentru > libertatea Romaniei in Revolutia din Decembrie 1989. > Cuvintele de pe zidurile de la Dalles si > Universitate au fost sterse de mult, postamentul din > Piata Romana cu extraordinara inscriptie: "De > Craciun ne-am luat ratia de libertate" a fost > distrus. A mai ramas Monumentul Eroilor si al > Revolutiei Romane, din Piata Revolutiei. Actiunea > programata a Primarului Videanu, de distrugere a > acestui monument, se va inscrie (oare intamplator?) > in randul actiunilor clare de distrugere a urmelor > Revolutiei Romane din Decembrie 1989. > > Poporul roman a respectat, din cele mai > indepartate timpuri, cultul mortilor. Si-a cinstit > mortii, le-a pastrat amintirea. Populatia romaneasca > de astazi nu-si mai respecta nici macar mortii. > Disparitia a o mie o suta de oameni o lasa > indiferenta. Ce-i pasa populatiei romanesti ca o mie > o suta de romani au murit pentru Libertate? Ce le > pasa guvernantilor romani ca acei o mie o suta de > morti le-au deschis si lor drumul inspre libertatea > care i-a facut puternici si bogati? > > Romania este singura tara est-europeana in care > pretul libertatii a fost sangele a 1100 de romani. > In toate celelalte, revolutiile au fost 'de > catifea'. > > Vai de popoarele care nu-si cinstesc eroii... > > > > Nicolae Ceausescu - 16 decembrie 1989 > > "Daca militia era inarmata trebuia sa se traga... > N-ati executat ordinul dat, ca am dat ordin in > calitatea pe care o am de comandant suprem, ordin > care este obligatoriu pentru toate unitatile, atat > ale Ministerului Apararii cat si ale Ministerului de > Interne... Trebuia sa-i omoare pe huligani..." > > "Voi da ordin ca imediat sa se primeasca, acum, > armamentul; toti sa fie inarmati si sa se aplice > ordinul... Sa lichidam repede ce este la Timisoara, > sa punem trupele in stare de lupta, si oriunde se > incearca vreo actiune, lichidata radical, fara nici > o discutie." > > "Acum am trimis si sunt la Timisoara toti > comandantii. Am discutat acum cateva minute cu > tovarasul Coman care a sosit la Timisoara cu trupe, > si au primit munitie de razboi. Oricine nu se supune > la somatie, am dat ordin sa se traga. Incepand de > azi, unitatile vor purta armament de lupta, inclusiv > gloante. Umanismul nu inseamna pactizare cu > dusmanul! Umanismul inseamna apararea integritatii > socialismului!" > > "- Daca s-a inteles bine? Intreb si la Timisoara, > sa raspunda primul secretar care are si functia de > comandant. > - Ion Coman: Va raportez, tovarase Nicolae > Ceausescu, capatul a trei coloane intra in > Timisoara, vor fi dirijate spre centru, am ordonat > sa se traga foc. Suntem gata sa indeplinim ordinul > dumneavoastra." > > > > > > > > http://www.adevarulonline.ro/2006-10-23/Externe/50-de-ani-de-la-revolutia-anticomunista-ungara_203210.html > > > Adevarul > 50 de ani de la revoluþia anticomunistã ungarã > de Vasile Buga > > > Exact acum cincizeci de ani, în Ungaria izbucnea > prima revoluþie anticomunistã, care a provocat un > adevãrat seism în statele fostului bloc sovietic. > Documentele descoperite în arhivele din Ungaria, > România ºi Federaþia Rusã pun într-o luminã nouã > evenimentele, caracterizate timp de decenii de > propaganda oficialã comunistã drept > "contrarevoluþie". Realitatea este cã populaþia > ungarã era tot mai nemulþumitã de politica dusã de > unul dintre cei mai zeloºi discipoli ai Kremlinului, > Matyas Rakosi, un stalinist convins, pe care > "dezgheþul" început dupã prezentarea raportului > secret al lui N.S. Hruºciov la cel de-al XX-lea > Congres al PCUS (februarie 1956) nu l-a afectat în > niciun fel. > Nemulþumirea faþã de politica promovatã de Rakosi > cuprinsese atât o parte a conducerii de partid, cât > ºi cercuri largi ale intelectualitãþii, precum ºi o > mare parte a muncitorimii. În urma telegramelor tot > mai alarmante expediate de ambasadorul sovietic în > Ungaria, Iurii Andropov, cel care avea sã fie ales > mai târziu în fruntea CC al PCUS, conducerea > sovieticã a hotãrât sã-i trimitã la Budapesta pe > Mihail Suslov ºi Anastas Mikoian, membri ai > Prezidiului CC al PCUS, pentru a examina situaþia la > faþa locului. Convinºi de gravitatea acesteia, > emisarii Moscovei au recomandat înlocuirea de > urgenþã a lui Rakosi cu un alt lider, alegerea > cãzând pe Erno Gero, un personaj la fel de opac la > ideea schimbãrilor, care a continuat sã aplice fãrã > nici un discernãmânt modelul sovietic. Refuzul > acestuia de a þine cont de nemulþumirile populaþiei > în faþa reducerii drastice a salariilor ºi a > creºterii preþurilor nu a fãcut altceva decât sã > încingã ºi mai mult atmosfera în Ungaria. Treptat, > în > þarã s-au intensificat ºi manifestãrile > antisovietice. > Evenimentele declanºate în septembrie 1956 în > Polonia, desfãºurate sub lozinca unui "socialism mai > uman", au generat manifestãri de sprijin ºi simpatie > în Ungaria. Încurajaþi de succesul reformatorilor > polonezi, împotriva cãrora Nikita Hruºciov, nu s-a > încumetat sã recurgã la intevenþia trupelor > sovietice, manifestanþii din Budapesta, în fruntea > cãrora s-a aflat studenþimea, ºi-au continuat > demonstraþiile. La 22 octombrie, aceºtia au elaborat > un program de revendicãri în 16 puncte, cuprinzând: > retragerea imediatã a trupelor sovietice, formarea > unui guvern în frunte cu Imre Nagy, desfãºurarea de > alegeri libere, garantarea libertãþii cuvântului, > sistem pluripartit etc. Refuzul autoritãþilor de a > permite citirea integralã a programului la postul de > radio a provocat nemulþumirea demonstranþilor, care > a doua zi au organizat o nouã manifestaþie de > protest, cãreia i s-au alãturat muncitori ºi chiar > militari. Cu douã ore înaintea începerii > demonstraþiilor, care aveau sã se > transforme într-o intervenþie armatã, Andropov > scria la Moscova cã "opoziþia ºi reacþiunea > pregãtesc activ mutarea luptei în stradã". La > sfârºitul zilei, centrul Budapestei era în mâinile > insurgenþilor. > > Moscova se decide sã intervinã > > De teamã cã în Ungaria comuniºtii ar putea pierde > puterea, conducerea PCUS a luat, în seara zilei de > 23 octombrie, decizia de a se recurge la intervenþia > Corpului Special al trupelor sovietice staþionate în > aceastã þarã. Singurul care s-a opus unei asemenea > hotãrâri a fost Anastas Mikoian, care a fost de > pãrere cã o asemenea acþiune va duce la escaladarea > conflictului. > Evoluþia evenimentelor i-a dat dreptate. Intrarea la > 24 octombrie a tancurilor sovietice în Budapesta a > provocat împotrivirea locuitorilor, care s-au > ridicat cu arma în mânã pentru apãrarea > suveranitãþii þãrii. Semnificativ este faptul cã > acþiunea trupelor sovietice a fost sprijinitã doar > de trupele de securitate ungare, deoarece armata a > fraternizat cu demonstranþii. Luptele purtate în > piaþa parlamentului ungar s-au soldat cu sute de > morþi ºi rãniþi din rândul insurgenþilor. > Intervenþia brutalã a armatei sovietice a pus într-o > situaþie delicatã conducerea sovieticã pe arena > intenaþionalã, obligând-o sã facã unele concesii ºi > sã accepte revenirea în fruntea guvernului a lui > Imre Nagy, care mai deþinuse funcþia de premier în > anul 1953, fãcându-se remarcat prin opoziþia faþã de > politica de industrializare ºi colectivizare > forþatã, ceea ce i-a adus dizgraþia Moscovei ºi > excluderea din partid. La 25 octombrie, > manifestaþiile s-au extins în întreaga þarã. La 28 > octombrie, premierul Imre Nagy a declarat public cã > guvernul condamnã opiniile care calificã miºcarea > popularã declanºatã în Ungaria drept o > contrarevoluþie. În aceeaºi zi, în urma unor > negocieri dificile, comandamentul sovietic a anunþat > încetarea focului. La 30 octombrie, guvernul Imre > Nagy a cerut retragerea trupelor sovietice din > Budapesta, cerere satisfãcutã de conducerea > sovieticã. Acest moment a fost folosit de o parte > din insurgenþi pentru a se rãfui în mod sãlbatic cu > activiºti de > partid ºi militari din trupele de securitate, a > incendia ºi distruge sedii ale instituþiilor de > partid ºi de stat. > > Ungaria trebuia menþinutã în orbita sovieticã > > Noul curs al evenimentelor din Ungaria a determinat > conducerea sovieticã, îngrijoratã de perspectiva > ieºirii acestei þãri din sfera sa de influenþã, sã > decidã, la 31 octombrie, introducerea unor noi > dispozitive de luptã în Ungaria, motiv pentru care > guvernul Nagy a adoptat în unanimitate, spre > indignarea Moscovei, decizia de ieºire a Ungariei > din Organizaþia Tratatului de la Varºovia ºi > Declaraþia de neutralitate a þãrii, solicitând, > totodatã, sprijinul ONU în apãrarea statutului ei > nou pe arena internaþionalã. În dimineaþa zilei de 4 > noiembrie s-a anunþat formarea unui guvern > revoluþionar muncitoresc-þãrãnesc, în frunte cu > Janos Kadar, care a adresat comandamentului trupelor > sovietice apelul de a ajuta poporul ungar sã > nimiceascã "forþele negre ale reacþiunii ºi > contrarevoluþiei ºi sã reinstaureze orânduirea > popularã socialistã". În dimineaþa aceleiaºi zile, > Imre Nagy s-a adresat poporului ungar la posturile > de radio, anunþând cã trupele sovietice au început > sã înainteze > în direcþia capitalei ºi cã armata ungarã s-a > angajat în lupte. La puþin timp dupã acest apel, > Imre Nagy a fost nevoit sã se refugieze împreunã cu > un grup de membri ai conducerii la Ambasada > Iugoslaviei din Budapesta, de unde a transmis un nou > apel cãtre þarã. În condiþiile raportului inegal de > forþe, trupelor sovietice nu le-a trebuit decât o zi > pentru "a restabili ordinea" în Ungaria. Aproape > 25.000 de unguri au fost omorâþi, iar alte câteva > mii au fost rãniþi sau închiºi. Peste 200.000 au > fost nevoiþi sã ia calea exilului. > > Comuniºtii români sprijinã înãbuºirea revoluþiei > ungare > > Decizia de a interveni pentru înfrângerea revoluþiei > ungare a fost luatã de conducerea PCUS dupã > consultãri cu liderii partidelor comuniste din > þãrile est-europene, cei mai dispuºi pentru > întreprinderea unei asemenea acþiuni în forþã fiind > conducãtorii României ºi Bulgariei, care s-au oferit > chiar sã participe cu trupe. În memoriile sale, > Hruºciov relateazã cã a fost nevoit sã tempereze > ardoarea liderului român, Gheorghiu-Dej, amintindu-i > acestuia, în glumã, cã, în 1919, trupele române au > participat la înfrângerea revoluþiei ungare a lui > Bela Kun. > Conducerea de la Bucureºti, îngrijoratã în cel mai > înalt grad de pericolul extinderii valului > revoluþionar, îndeosebi în Transilvania, nu putea > rãmâne indiferentã la evoluþia evenimentelor din > þara vecinã. Revendicãrile care se auziserã în > timpul demonstraþiilor, care vizau ºi aceastã parte > a României, îngrijorarea în faþa pierderii propriei > puteri, la care se adãuga ºi teama cã cele > întâmplate în Ungaria ar fi putut încurca planurile > conducerii de la Bucureºti de a determina Moscova > sã-ºi retragã trupele staþionate în România, sunt > doar câteva din argumentele care au determinat o > asemenea poziþie a þãrii în acea perioadã extrem de > tensionatã. Aºa cum noteazã acad. Florin > Constantiniu, "invazia sovieticã din 4 noiembrie în > Ungaria a fost primitã cu un sentiment de uºurare de > liderii PMR". Conducerea românã a fost implicatã în > aducerea în România a lui Imre Nagy ºi a celorlalþi > conducãtori unguri, refugiaþi împreunã cu acesta la > Ambasada Iugoslaviei din Budapesta, contrar > voinþei lor clar exprimate. Dupã o perioadã de > izolare de cinci luni la Snagov, grupul Nagy a fost > predat autoritãþilor ungare, care, dupã amânãri > repetate, la iniþiativa Moscovei, a organizat, la 15 > iunie 1958, un proces în baza cãruia Imre Nagy ºi o > parte a fostei conduceri ungare au fost condamnaþi > la moarte, iar alþii au primit ani grei de > închisoare. În felul acesta, conducerea ungarã a > decis sã ignore recomandarea Moscovei, descoperitã > recent în arhivele din Moscova, de a se manifesta în > "cazul Nagy" ºi grupul acestuia "fermitate ºi > mãrinimie". > > Festivitãþi comemorative la Budapesta > > Budapesta se pregãteºte sã marcheze prin festivitãþi > speciale împlinirea unei jumãtãþi de veac de la > începutul insurecþiei împotriva ocupaþiei sovietice. > Printre altele, astãzi urmeazã sã fie dezvelit un > impresionant monument în Piaþa Eroilor din Capitalã, > în cinstea miilor de eroi care ºi-au dat viaþa > pentru cauza libertãþii. La ceremonii sunt aºteptaþi > zeci de ºefi de stat ºi guvern, între care ºi > primul-ministru român, Cãlin Popescu Tãriceanu. > Principalul partid ungar de opoziþie, FIDESZ, a > anunþat cã, în semn de protest faþã de faptul cã > premierul Ferenc Gyurcsany a minþit în legãturã cu > situaþia economicã a þãrii, va boicota adunarea > solemnã la care acesta va lua cuvântul. (R.C.) > > Ungurii, nemulþumiþi cã Bãsescu a plecat în India > > "Erdélyi Riport" comenteazã decizia preºedintelui > Bãsescu de a nu participa la festivitãþile dedicate > celei de-a 50-a aniversãri a revoluþiei ungare din > 1956. "Preºedintele are treburi importante în India. > Pãcat!" constatã comentatorul, iar apoi face câteva > scenarii ale discuþiilor care puteau avea loc între > Bãsescu ºi preºedintele Ungariei, Sólyóm László. > "Deºi cu temperament diferit, cei doi au cel puþin > un lucru în comun: niciunul dintre ei nu-ºi iubeºte > premierul", opineazã analistul maghiar, citat de > "Radio Europa Liberã".Revoluþia maghiarã din > octombrie-noiembrie 1956 este consideratã unul > dintre cele mai importante momente anticomuniste din > lagãrul sovietic. La acea vreme, încercãri de > revoltã au fost ºi la Timiºoara ºi Cluj, mai multe > persoane fiind arestate. Liderul revoluþiei > maghiare, Imre Nagy, a fost adus, dupã înãbuºirea > rãscoalei, la Bucureºti, iar apoi dus, din nou, la > Budapesta, unde a fost executat. Serviciile secrete > româneºti, alãturi de KGB, au fost > implicate în reprimarea revoltei. (Andrei Bãdin) > > Laboratorul de Studii Ruse ºi Sovietice, în > colaborare cu Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" > ºi Institutul Naþional pentru Studiul > Totalitarismului ale Academiei Române organizeazã o > sesiune ºtiinþificã cu tema "50 de ani de la > revoluþia ungarã", în cadrul cãreia istorici români > ºi ruºi vor prezenta comunicãri consacrate > evenimentelor dramatice petrecute în aceastã þarã cu > jumãtate de secol în urmã. Lucrãrile sesiunii se vor > desfãºura la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", > Bulevardul Aviatorilor nr. 1, marþi, 24 octombrie, > între orele 10.30-14.30 > > > --------------------------------- > Yahoo! Messenger with Voice. Make PC-to-Phone Calls > to the US (and 30+ countries) for 2¢/min or less.
__________________________________________________ Do You Yahoo!? Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around http://mail.yahoo.com ---- Grupul Bucuresti ---- inscrirere: email la: [email protected] dezabonare la email: [EMAIL PROTECTED] trecere la primire maxim 1 email/zi: [EMAIL PROTECTED] Adresa web a grupului: http://www.RomaniaMea.ro Adresa web stiri + petitii: http://www.RomaniaNews.net Petitia web: http://www.romanianews.net/petitie-salvati-centrul-istoric-bucuresti.html Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/Bucuresti/ <*> Your email settings: Individual Email | Traditional <*> To change settings online go to: http://groups.yahoo.com/group/Bucuresti/join (Yahoo! ID required) <*> To change settings via email: mailto:[EMAIL PROTECTED] mailto:[EMAIL PROTECTED] <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
