Mostenirea lui Mina Minovici in pericol
      
    ZIUA, http://www.ziua.net/display.php?data=2007-12-20&id=230987      
      -- Stranepotul marelui savant, Stefan Minovici, afirma ca o parte din 
donatiile lui Mina Minovici au fost trecute in patrimoniu privat prin "manevre 
imobiliare" 

      
              
    
      
    
    
    
      
    
    
    
    
    
      
    
       
    
    
      
    
    Stefan Minovici si seful IML, prof. dr. Dan Dermengiu (Lucian Curelariu - 
Ziua foto)
    
    
    
      
    
    
    
      
    
      
  Prima unitate de medicina legala din Europa, infiintata de Mina Minovici, a 
implinit, ieri, 115 ani, cu aceasta ocazie, si in prezenta stranepotului 
marelui savant, Stefan Minovici, fiind anuntat proiectul pentru infiintarea 
unui muzeu de antropologie urbana in Romania, sustinut de institutie.   
Stranepotul lui Mina Minovici s-a declarat nemultumit de felul in care Academia 
Romana si Primaria Capitalei au conservat cele doua muzee ale familiei si crede 
ca a sosit momentul ca respectivele edificii de cultura sa fie redeschise 
publicului. "Din pacate, vad cum incet, incet, donatiile lui Mina Minovici sunt 
trecute in patrimoniul privat prin fel de fel de manevre imobiliare. Ma uit la 
vila Minovici de la Sosea, la diversele terenuri luate prin ilegalitati. Nu 
vreau sa revendic imobile sau terenuri. Traim bine, traim confortabil. Vreau ca 
mostenirea fratilor Minovici sa ramana ceea ce s-a intentionat, ca scop si 
esenta. Doresc ca muzeele sa ramana muzee", a declarat Stefan Minovici. El a 
mai spus ca doreste sa cladeasca un institut in zona, in care oameni de stiinta 
de pretutindeni sa se intalneasca, sa discute si poate sa genereze un alt 
spirit de creativitate, pentru beneficiul poporului roman in principal si 
pentru stiinta si medicina, in general. Referindu-se la
 proiectul muzeului de antropologie urbana, doctorul Ioan Oprescu, cercetator 
principal la Institutul de cercetari antropologice "Francisc Rainer", a spus ca 
acesta a primit avizul favorabil din partea Comisiei Nationale a Muzeelor si 
Colectiilor de specialitate aflat sub coordonarea Ministerului Culturii si 
Cultelor. Constuctia acestui proiect a inceput in urma cu mai mult de doi ani. 
"Am inceput sa construim la acest proiect, adunand in jurul nostru oameni 
interesati in a descoperi un punct de plecare pentru "un mai bine", care sa 
oxigeneze societatea noastra, sa o ajute sa se cunoasca, sa o pregateasca de 
vremurile in continua schimbare. De numele Minovicilor se leaga doua muzee 
bucurestene, edificii si institutii esentiale, precum Asociatia generala a 
corpului farmaceutic din Romania Societatea de Salvare, Institutul Medico-Legal 
si Spitalul de Urgenta.   
Premiera mondiala   
In 20 decembrie 1892, Mina Minovici inaugura, in prezenta primarului Capitalei, 
Pache Protopopescu, si a ministrului de Justitie, Alexandru Marghiloman, cu 
girul regelui Carol I, primul institut de profil de pe continent, intitulat 
"Morga orasului". Din 1898, numele de pe frontispiciul cladirii va fi schimbat 
in "Institutul medico-legal", devenind primul institut de medicina legala din 
lume. Mina Minovici a constatat faptul ca sistemul medico-legal trebuie sa 
functioneze complet separat de cel de sanatate publica sau de psihiatrie si ca 
trebuie organizat la scara nationala, in subordonare teritoriala si stiintifica 
de tip piramidal de aceea a redenumit morga pe care tocmai o infiintase. In 
sistem trebuiau sa lucreze medici legisti, specialisti in acest domeniu, care 
sa nu aiba alte probleme de rezolvat in cadrul altor specialitati.   
"Nea Costica" si compania   
Profesorul Mina Minovici a cucerit lumea cu rezultatele cercetarilor privind 
conservarea corpului uman dupa moarte. Reteta de conservare a aplicat-o pe mai 
multe corpuri, dar, dintre toate, doar unul s-a pastrat in muzeu - mumia celui 
cunoscut sub numele de "Nea Costica". Aceasta mumie are toate organele 
inauntru. La muzeul Institutului se afla zeci de obiecte de studiu ale 
profesorului Mina Minovici. Acolo sunt craniile banditilor vremii (Terente) sau 
ale victimelor unor accidente sau impuscari, omucideri, agresiuni sau suicid. 
Schelete ale unor copii de romi, micutii fiind multilati de parinti ca sa fie 
trimisi la cersit, arme gasite asupra victimelor sau ucigasilor, hainele 
purtate de un barbat inainte sa-si puna capat zilelor, sabii sau chiar tatuaje 
desprinse de pe trupurile cadavrelor studiate de profesor. Mai pot fi vazuti 
copii opriti in evolutie in diverse stadii ale sarcinii si scheletul unui 
cocosat.   

      Florin BARBUTA

       
---------------------------------
Looking for the perfect gift? Give the gift of Flickr!

Raspunde prin e-mail lui