Stimate Domnule Inginer Ghelase,
Stimati Membri ai Grupului Bucuresti,
Ieri seara scrisesem un raspuns relativ amplu la acest articol, dar
înainte de a-l trimite am încercat sa trec pe rich format si am
pierdut tot textul. Încerc sa-l reconstitui acum.
Recentele proiecte lansate de dl Primar general dar si de alte persoane
sau institutii pentru un nou Bucuresti mi se par - în mare masura -
inactuale / premature sau efectiv fanteziste. În iepoca de aur,
Capitala a fost desfigurata iremediabil prin marile ansambluri de
blocuri tip cazarma, ca sa nu mai vorbim de zona actualului Bulevard al
Unirii, a "Casei Poporului" cu tot ce s-a construit în jur. Dupa 1990
a aparut si s-a dezvoltat - dincolo de orice control si dincolo de
limitele bunului simt - fenomenul ridicarii de constructii de mari
dimensiuni, de cele mai multe ori contrastând cu mediul construit din
jurul acestora, mai ales în zona centrala a Bucurestiului. În
multe cazuri, au fost afectate cladiri de patrimoniu, fie prin
amplasarea în imediata vecinatate a unor colosi de beton + otel +
sticla, fie chiar prin demolarea sau afectarea structurii unor astfel de
cladiri, prin sacrificarea unor spatii verzi si chiar parcuri. Proiectul
"Cathedral Plaza" este emblematic în acest sens. Asa cum se
argumenteaza si în articolul Domnului Ion Longin Popescu, este urgent
necesara legiferarea unor normative urbanistice care sa stopeze efectele
bunului plac si al lipsei de scrupule ale "dezvoltatorilor imobiliari",
avizi de profit. Toate constructiile ridicate dupa 1990 în locuri
nepotrivite, în raport cu posibilitatile de trafic rutier din zenele
respective, cu infrastructura existenta, s-au realizat cu complicitatea
consiliilor locale de sector, a primarilor de sector sau/si a CGMB si a
Primariei Generale a Capitalei. Din pacate, în multe cazuri
Ministerul Culturii ar fi putut sa intervina dar nu a facut-o.
Asadar, prioritare pentru Bucuresti nu ar fi gondole pe Dâmvbovitza,
corabii pe lacuri, fântâni arteziene, telegondole sau "turismul
balnear". De prima urgenta este clasificarea cladirilor de patrimoniu si
protejarea acestora, consolidarea si renovarea edificiilor de valoare
istorica si identitara existente, cu pastrarea aspectului si stilului
original. Iar din punctul de vedere al calitatii vietii în Bucuresti,
urgenta este gasirea de solutii pentru fluidizarea traficului rutier
urban. Este o sarcina de Sisif, în conditiile dezvoltarii explozive a
parcului auto. S-au luat unele masuri si pe timpul mandatelor primarilor
generali anteriori, dar - mai ales în anumite zone si la anumite ore
- traficul ramâne un cosmar, asa cum se mentioneaza si în
articolul din Cotidianul . Din acest punct de vedere, cred ca proiectul
"autostrazii suspendate" lansat de dl Primar general S. Oprescu nu ar fi
chiar o fantezie. Desigur, el ar antrena cheltuieli uriase, dar s-ar
putea realiza pe tronsoane, cam câte unul la 1-2 ani, în vederea
preluarii partiale a circulatiei de la nivelul solului. În paralel,
ar trebui realizate cât mai multe intersectii denivelate, mai ales
în zonele de "conflict", adica al nodurilor de circulatie unde se
produc cele mai multe blocaje. Fara îndoiala, deschiderea de santiere
tocmai în aceste zona ar crea mari incomoditati, dar realizare
investitiilor respective în parteneriat public-privat ar putea scurta
durata de executie. Cred ca ar fi de mare utilitate si acea linie de
transport public sau metrou de suprafata catre Otopeni ; s-ar mai
diminua astfel si fenomenul operatorilor de taxi onerosi, care
"jumulesc" pasagerii în drum catre sau de la Otopeni fara ca cineva
sa-i poata opri.
Am înteles ca vineri a avut loc o întâlnire a unor arhitecti si
urbanisti straini cu dl primar general. Acesta din urma a si anuntat
ieri înfiintarea unei Comisii de Dezvoltare Urbana a Bucurestiului
(daca am retinut exact). Cred ca ar fi o masura absolut necesara, cu
conditia ca aceasta comisie sa aiba realmnete autoritate si sa tina
seama de numeroasele propuneri judicioase avansate în ultimii ani de
mai multe ONG-uri, în primul rând de Grupul Bucuresti. Tot dl S.
Oprescu a anuntat decizia de a se construi acea linie rapida de
transport public spre Otopeni, ca si intentia de a stopa "dezvoltarea
imobiliara" a Padurii Baneasa. Iar unul din urbanistii straini
participanti la întâlnirea mentionata a avansat ideea limitarii
traficului autoturismelor private (sau de firma) în interiorul unui
perimetru central prin introducerea de taxe de circulatie sau de
stationare, asa cum s-a procedat la Londra, urmând sa se mizeze mai
mult pe transportul public.
S-a întâmplat ca vineri sa ma aflu pentru câteva ore în
Bucuresti. Am constatat ca se deruleaza sau au foast demarate lucrari de
renovare (probabbil si consolidare) la cladiri precum Hotelul
Continental si Teatrul Tandarica pe Calea Victoriei, la Universitate -
latura dinspre str. Academiei si cea dinspre nord - catre Inst. de
Arhitectura, la o cladire de mari dimensiuni de pe Calea Grivitei,
aproape de intersectia cu Calea Victoriei. Este foarte bine, cu conditia
ca astfel de lucrari sa nu fie întrerupte sau prelungite pe ani de
zile. Dar am fost oripilat vazând halul de mizerie de la parterul
unor cladiri vechi de pe str. Academiei, pe latura opusa Inst. de
Aritectura: usi si geamuri sparte, spatii devenite varsatori de gunoi,
un miros pestilential. Pe câte stiu, asemenea "peisaje" se pot
întâlni si în zona Curtii Vechi, la sud de str. Lipscani. Cred
ca este o adevarata rusine pentru o capitala europeana, în chiar
"centrul centrului" !
Poate v-am retinut prea mult cu opiniile si sugestiile de mai sus. Dar
preocuparile mele pentru arhitectura si urbanism dateaza de vreo 4
decenii si nu-mi este indiferent cum se traieste în Capitala si cum
arata aceasta, chiar daca locuiesc în Iasi.
Cu toata stima, al D-Voastre
Conf.univ. Alexandru Carausu
Univ. Tehnica "Gh. Asachi" Iasi
