Nu mai fiti ipocrit, dle Ghelase. Gunoaiele de pe langa Lacul Morii sunt multe in comuna Rosu. De ce v-ar pasa de ele? De ce v-ar pasa ca Ciorogarla si alte comune din Ilfov sunt ingropate de gunoaiele bucurestenilor? Anul trecut mi s-a interzis sa mai dau anunturi referitoare la plantari pe aceasta lista, pe motiv ca supar un preot si oricum plantarile de copaci nu sunt de interes pentru bucuresteni. Vad ca tot nelinistit sunteti, ca deturnez discutiile. aveti grija, ca va faceti multi dusmani. Simona Cretu Terra Ecologica http://terraecologica.ablog.ro/
--- On Mon, 2/9/09, Alexandru Nits <[email protected]> wrote: From: Alexandru Nits <[email protected]> Subject: Re: [Bucuresti] Re: Capul edililor nostri...musteste de fantezie...- Comisie de Dezvoltare Urbana a Bucurestiului To: [email protected] Date: Monday, February 9, 2009, 2:05 AM Domnule Ghelase, oare numai arhitecti or fi in comisiile alea? Chiar nici un inginer?! Pur si simplu nu cred ca este adevarat! Prin atitudinea asta de a stigmatiza intreaga breasla urmariti cu buna stiinta sa indepartati arhitectii de activitatea grupului? Nu este prima data ca aruncati cu vorbe grele spre arhitecti, toti la gramada, si este pe cat de agasant pe atat de nedrept. Va anunt cu aceasta ocazie sa nu mai scrieti "complect" in loc de "complet" (prima data am crezut ca a fost o eroare de tastatura, dupa aceea am trecut cu vederea pana acum). al dvs., Alexandru (un arhitect plictisit) From: dan ghelase <d...@ghelase. com> To: bucure...@yahoogrou ps.com Sent: Sunday, February 8, 2009 11:20:26 PM Subject: Re: [Bucuresti] Re: Capul edililor nostri...musteste de fantezie...- Comisie de Dezvoltare Urbana a Bucurestiului Stimate Dn.Carausu, Vorbele dvs de bun simt se izbesc de realitatile intime...si specializarea edililor in mistificarea adevarului.. . Comisia anuntata cu surle si trambite de Tv, ar raspunde unor cereri vehemente al societatii civile...dar se pare ca este formata de Primarie si nu Academie - cu consultare larga... Marea deficienta a prezentului este acapararea tuturor forurilor de patrimoniu si urbane, de peste 90 % arhitecti - din categoria rechinilor, in general invatamantul de arhitectura fiind azi deficitar ca arie curriculara (materie si up-gradare). .. Sunt insa si multi arhitecti tineri, racordati la adevarurile prezentului, free-lance, nu din cercurile Institutului de Arhitectura. .. Ori in toate imaginile prezentate se arata prezidiul cu cel putin 3 arhitecti - partizani notorii ai cladirilor inalte..."Steaua" fiind un nou produs promovat in forta - arh.Dan Hanganu din Canada, autorul turnurilor de la Cismigiu si de pe Barbu Vacarescu... Sambata am participat la o excursie fotografica a unei asociatii ce promoveaza imaginile Bucurestiului, condus de entuziastul Andrei Barsan. Colindand intreaga circonferinta a Lacului Morii din Crangasi, am fost oripilat de cantitatea enorma de gunoaie din albia zonei Chiajna...PET- uri, putreziciuni, cadavre de animale, deseuri menajere...Un imens focar care ne va goni si in acest an dela agrementul pe acest mare lac...Intr-un loc care era un loc predilect de scaldat al bucurestenilor, intr-o superba lunca cu poiana si codru des si batran...Voi reveni cu imagini... Este mare deturnare cu grija pt deseurile Deltei sau salcamii din Ciorogarla.. .cand noi ne sufocam si suntem otraviti in Capitala Romaniei! DG alex.carausu wrote: Stimate Domnule Inginer Ghelase, Stimati Membri ai Grupului Bucuresti, Ieri seara scrisesem un raspuns relativ amplu la acest articol, dar înainte de a-l trimite am încercat sa trec pe rich format si am pierdut tot textul. Încerc sa-l reconstitui acum. Recentele proiecte lansate de dl Primar general dar si de alte persoane sau institutii pentru un nou Bucuresti mi se par - în mare masura - inactuale / premature sau efectiv fanteziste. În iepoca de aur, Capitala a fost desfigurata iremediabil prin marile ansambluri de blocuri tip cazarma, ca sa nu mai vorbim de zona actualului Bulevard al Unirii, a "Casei Poporului" cu tot ce s-a construit în jur. Dupa 1990 a aparut si s-a dezvoltat - dincolo de orice control si dincolo de limitele bunului simt - fenomenul ridicarii de constructii de mari dimensiuni, de cele mai multe ori contrastând cu mediul construit din jurul acestora, mai ales în zona centrala a Bucurestiului. În multe cazuri, au fost afectate cladiri de patrimoniu, fie prin amplasarea în imediata vecinatate a unor colosi de beton + otel + sticla, fie chiar prin demolarea sau afectarea structurii unor astfel de cladiri, prin sacrificarea unor spatii verzi si chiar parcuri. Proiectul "Cathedral Plaza" este emblematic în acest sens. Asa cum se argumenteaza si în articolul Domnului Ion Longin Popescu, este urgent necesara legiferarea unor normative urbanistice care sa stopeze efectele bunului plac si al lipsei de scrupule ale "dezvoltatorilor imobiliari", avizi de profit. Toate constructiile ridicate dupa 1990 în locuri nepotrivite, în raport cu posibilitatile de trafic rutier din zenele respective, cu infrastructura existenta, s-au realizat cu complicitatea consiliilor locale de sector, a primarilor de sector sau/si a CGMB si a Primariei Generale a Capitalei. Din pacate, în multe cazuri Ministerul Culturii ar fi putut sa intervina dar nu a facut-o. Asadar, prioritare pentru Bucuresti nu ar fi gondole pe Dâmvbovitza, corabii pe lacuri, fântâni arteziene, telegondole sau "turismul balnear". De prima urgenta este clasificarea cladirilor de patrimoniu si protejarea acestora, consolidarea si renovarea edificiilor de valoare istorica si identitara existente, cu pastrarea aspectului si stilului original. Iar din punctul de vedere al calitatii vietii în Bucuresti, urgenta este gasirea de solutii pentru fluidizarea traficului rutier urban. Este o sarcina de Sisif, în conditiile dezvoltarii explozive a parcului auto. S-au luat unele masuri si pe timpul mandatelor primarilor generali anteriori, dar - mai ales în anumite zone si la anumite ore - traficul ramâne un cosmar, asa cum se mentioneaza si în articolul din Cotidianul . Din acest punct de vedere, cred ca proiectul "autostrazii suspendate" lansat de dl Primar general S. Oprescu nu ar fi chiar o fantezie. Desigur, el ar antrena cheltuieli uriase, dar s-ar putea realiza pe tronsoane, cam câte unul la 1-2 ani, în vederea preluarii partiale a circulatiei de la nivelul solului. În paralel, ar trebui realizate cât mai multe intersectii denivelate, mai ales în zonele de "conflict", adica al nodurilor de circulatie unde se produc cele mai multe blocaje. Fara îndoiala, deschiderea de santiere tocmai în aceste zona ar crea mari incomoditati, dar realizare investitiilor respective în parteneriat public-privat ar putea scurta durata de executie. Cred ca ar fi de mare utilitate si acea linie de transport public sau metrou de suprafata catre Otopeni ; s-ar mai diminua astfel si fenomenul operatorilor de taxi onerosi, care "jumulesc" pasagerii în drum catre sau de la Otopeni fara ca cineva sa-i poata opri. Am înteles ca vineri a avut loc o întâlnire a unor arhitecti si urbanisti straini cu dl primar general. Acesta din urma a si anuntat ieri înfiintarea unei Comisii de Dezvoltare Urbana a Bucurestiului (daca am retinut exact). Cred ca ar fi o masura absolut necesara, cu conditia ca aceasta comisie sa aiba realmnete autoritate si sa tina seama de numeroasele propuneri judicioase avansate în ultimii ani de mai multe ONG-uri, în primul rând de Grupul Bucuresti. Tot dl S. Oprescu a anuntat decizia de a se construi acea linie rapida de transport public spre Otopeni, ca si intentia de a stopa "dezvoltarea imobiliara" a Padurii Baneasa. Iar unul din urbanistii straini participanti la întâlnirea mentionata a avansat ideea limitarii traficului autoturismelor private (sau de firma) în interiorul unui perimetru central prin introducerea de taxe de circulatie sau de stationare, asa cum s-a procedat la Londra, urmând sa se mizeze mai mult pe transportul public. S-a întâmplat ca vineri sa ma aflu pentru câteva ore în Bucuresti. Am constatat ca se deruleaza sau au foast demarate lucrari de renovare (probabbil si consolidare) la cladiri precum Hotelul Continental si Teatrul Tandarica pe Calea Victoriei, la Universitate - latura dinspre str. Academiei si cea dinspre nord - catre Inst. de Arhitectura, la o cladire de mari dimensiuni de pe Calea Grivitei, aproape de intersectia cu Calea Victoriei. Este foarte bine, cu conditia ca astfel de lucrari sa nu fie întrerupte sau prelungite pe ani de zile. Dar am fost oripilat vazând halul de mizerie de la parterul unor cladiri vechi de pe str. Academiei, pe latura opusa Inst. de Aritectura: usi si geamuri sparte, spatii devenite varsatori de gunoi, un miros pestilential. Pe câte stiu, asemenea "peisaje" se pot întâlni si în zona Curtii Vechi, la sud de str. Lipscani. Cred ca este o adevarata rusine pentru o capitala europeana, în chiar "centrul centrului" ! Poate v-am retinut prea mult cu opiniile si sugestiile de mai sus. Dar preocuparile mele pentru arhitectura si urbanism dateaza de vreo 4 decenii si nu-mi este indiferent cum se traieste în Capitala si cum arata aceasta, chiar daca locuiesc în Iasi. Cu toata stima, al D-Voastre Conf.univ. Alexandru Carausu Univ. Tehnica "Gh. Asachi" Iasi
